Pagina principala / Timp Liber / Hram la biserica Sf.Anton de Padova din Carei

Hram la biserica Sf.Anton de Padova din Carei

Vineri de la ora 17,00 la parohia Sf Anton de Padova din Carei a fost sărbătorit hramul bisericii.Pe o căldură toridă,un sobor de preoţi in frunte cu vicarul foraneu Radu Filip si preotul paroh Cristian Bălan a oficiat Liturghia la care a dat răspunsuri corul bisericii Sf.Anton.

Cine nu a auzit oare de sfântul Anton de Padova? Este fascinantă popularitatea de care se bucură acest sfânt al Bisericii noastre. Este invocat în rugăciune nu doar de creştinii catolici, nu doar de creştinii ortodocşi, ci şi de musulmani, de indieni, de japonezi, de budişti.

Este cu adevărat un sfânt universal, un sfânt care a depăşit graniţele creştinismului, fiindu-i recunoscută de toţi sfinţenia şi protecţia pe care o oferă celor care apelează în rugăciune la mijlocirea lui puternică. Statuia lui nu lipseşte din catedrale  măreţe ale lumii dar nici  din bisericuţele modeste ale satelor. Icoana lui e prezentă în multe case ale familiilor noastre creştine, fiind ales ca protector deosebit al lor.

De unde provine oare această popularitate extraordinară de care se bucură astăzi sfântul Anton? Răspunsul la această întrebare, care a rămas o enigmă pentru istoricii bisericii,il avem de la Nicolae Steinhardt, care a îmbrăţişat creştinismul în temniţele comuniste, unde s-a întâlnit cu preoţii şi cu episcopii  închişi pentru credinţă. El spune într-o cartea a sa, Jurnalul  fericirii, că stima de care se bucură Sf. Anton de Padova derivă din preocuparea pe care acest sfânt a avut-o şi continuă să o aibă faţă de bătrânica ce şi-a pierdut cheile, faţă de doamna care nu îşi mai găseşte căţelul, faţă de mama care simte că nu mai poate menţine pacea în familie, faţă de soţia care este disperată din cauza soţului alcoolic, faţă de toţi aceia care au şi uitat ce au uitat. Cu alte cuvinte, popularitatea sa vine din atenţia pe care el a avut-o şi continuă să o aibă şi astăzi faţă de toţi aceia care trec prin greutăţile şi încercările vieţii.

Într-adevăr, sfântul Anton, încă din timpul vieţii sale, s-a făcut prietenul celor aflaţi în dificultăţi şi în suferinţă: săraci, bolnavi, oameni băgaţi în închisoare pentru că nu aveau cu ce să-şi plătească datoriile, oameni loviţi de tot felul de nenorociri. Multe au fost minunile prin care el i-a ajutat pe cei aflaţi în astfel de momente delicate şi mulţi sunt aceia pe care îi ajută în continuare şi astăzi în mod miraculos.

Dar nu trebuie să uităm că sfântul Anton a fost este şi un model strălucit de sfinţenie. Virtuţile sale eroice au fost acelea care l-au făcut atât de plăcut înaintea lui Dumnezeu şi au dat totdeauna putere deosebită rugăciunilor făcute prin mijlocirea lui. Apelarea la mijlocirea lui trebuie să ne determine şi pe noi să ne lăsăm „molipsiţi” de virtuţile lui, în special de iubirea extraordinară pe care a avut-o faţă de Dumnezeu şi care s-a răsfrânt într-un mod atât de admirabil asupra semenilor săi.

Ne bucurăm că un astfel de model a fost pentru comunitatea careiană şi primul paroh al acestei bisericuţe din Carei,preotul Mihai Vătămănelu,cel care  după deschiderea acestui lăcaş sfânt a oferit şi posibilitatea numeroşilor tineri creştini de care era înconjurat mereu, să dispună de o sală a lor pentru activităţi şi astfel s-a construit oratoriul,cu ajutorul Domnului si al credincioşilor din parohie. Aplecarea sa asupra încercărilor şi necazurilor tuturor celor din parohia sa dar  nu numai, i-au adus o popularitate care a depăşit graniţele oraşului si după 9 ani a ajuns să îi fie încredinţată parohia Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului din Oradea unde slujeşte şi astăzi cu har.

An de an după plecarea sa,credinciosii celor două biserici din Carei si Oradea au participat pe rând la hramul fiecărui lăcaş de cult,într-o  minunată comuniune întru Cristos.Legăturile trainice create între credincioşii celor două parohii au depăşit demult toate barierele iar credinţa în Cristos este cea care îi întăreşte .Din păcate,este  pentru prima dată când de sărbătoarea hramului bisericii Sf Anton din Carei,curtea nu a mai răsunat de minunatele cântece religioase intonate  în duet de cele două comunităţi:careiene şi orădene.

Razele arzătoare ale soarelui au fost suportate cu stoicism atât de credincioşi de toate confesiunile cât si de membrii corului ,în număr de 20,care au apelat la clasica umbrelă de ploaie.Aducem pe această cale multumiri sorei Leonia care s-a oferit să  o protejeze pe buna noastră colegă de la orgă,Maria Furdea,cu o umbrelă.

După împărtăşanie,a urmat sfinţirea crinilor şi binecuvântarea copiilor.

A fost citită de către parohul Bălan o  rugăciune  către Sfântul Anton, o rugăciune pentru copii şi părinţi şi o rugăciune pentru sfinţirea crinilor. Programul  s-a încheiat cu binecuvântarea statuetei  Sfântului Anton. Toţi credincioşii  s-au rugat către  Sfântul Anton  iar la iesire  au fost miruiţi.

Daniela Ciută

comentarii