O Scrisoare Deschisă către preşedintele UDMR după aniversarea cu bustul mobil de la Carei

• publicat la: 22 August 2014
O Scrisoare Deschisă către preşedintele UDMR după aniversarea cu bustul mobil de la Carei

Domnului Kelemen Hunor,

Preşedinte al UDMR

 

Stimate Domnule Preşedinte,

 

Colegii din mediul academic clujean mi-au trimis o informaţie ingrijorătoare la care, ca istoric si istoric al culturii naţionale mă simt obligat să reactionez: primarul si vice-primarul UDMR din Carei s-au opus acum două  zile aşezării unui bust al marelui făuritor de Românie modernă  care a fost Ion I.C. Brătianu. Acest fapt reprobabil a provocat o reacţie a locuitorilor oraşului, care au mers in procesiune cu un panou purtând fotografia omului politic căruia cu toţii îi datorăm imens.

Refuzul unor reprezentanti ai Uniunii dumneavoastră de a comemora pe cel care a contribuit esential la crearea României Mari – eveniment al cărui centenar va fi aniversat peste patru ani si la care sper că vă veţi aduce o contribuţie pozitivă – reprezintă, Domnule Preşedinte.

O gravă ofensă adusă de aceste personaje ţării ai cărei cetăţeni sunt. Dincolo de posibile frustrări istorice si reactii emotionale, ei şi toţi cei asemenea lor trebuie să înţeleagă că personalităţi de talia lui Ion I.C. Brătianu rămn în memoria neamului ca autentice repere.

Sper, stimate domnule Preşedinte, că veţi reacţiona la acest gest necugetat al Primăriei din Carei, cu atât mai mult cu cât, în plan guvernamental, UDMR îşi adjudecă un minister care este al culturii naţionale.

 

 

Al dumneavoastră,

Acad. Răzvan THEODORESCU

comentarii

de careian la 22 August 2014 - 16:10

Respect domnule academician!

in sfarsit cineva care ia atitudine pentru nelegiuirile diktaturii verzi!

de Tiberiu Vanca la 22 August 2014 - 16:15

Felicitări Domnule Academician Răzvan Teodorescu!
Felicitări careienilor , a căror dureri au ecou şi la înalte feţe academice.
Felicitări Buletin de Carei – Vocea ziarului nostru este auzită.
Tiberiu Vanca

de emil la 22 August 2014 - 18:26

Iar rmdiszno va sfida printr-un gest al Rozaliei Biro, care ne va spune ca este o hotărâre a consiliului local, luata într-un cadru legal, democratic, cu majoritate de voturi, iar conducerea rmdiszno nu poate impune o alta decizie, ca nu e democratic, ca nu ii poate obliga/forța pe consilieri.

de tarabostes la 22 August 2014 - 20:59

Domnul academician merita toate laudele,dar clasa politica e din nou de toata jena,sa ajungi sa numesti mereu pe post de Ministru al Culturii alde Hunori si Rozici…Intr-un astfel de context ar trebui luari de pozitie mult mai incisive…Ar fi trebuit sa se prezinte si imagini la tv,la stiri…la organele abilitate le statului dar nu la Asztalos Csaba…suntem de tot rasul ce jeguri de sus pana jos si invers ajung sa ne dea voie la noi in tara sa ne cinstim stramosii…

de emil la 24 August 2014 - 15:57

tarabostes
Buna întrebare! Păcat de răspuns…..

de Horia Mărieș la 24 August 2014 - 19:48

OK.

Și ???

Și ce a răspuns Kelemen Hunor la această scrisoare deschisă?

Nimic. S-a făcut că nu știe citi un text scris in limba română.

Fiindcă așa se poartă mai nou.

Miniști ai Culturii care nu știu citi.

Urmează la rând Rozsika sau Bözsike sau cum s-o mai fi chemând. Poate Piroska.

de ovidiu la 24 August 2014 - 22:03

domnule doctor hunor,consilierii udmr carei au spus ca bratianu nu si-a adus contributia la bunastarea locala careiana si nu voteaza pentru amplasarea unui bust din alti bani decat ai orasului cum au facut cu florian.
atunci de ce exista o statuie a lui petofi sandor in bucuresti?
macar bratianu a fost premierul acestei tari in care traiti alaturi de noi si a facut cea mai moderna constitutie din europa la vremea lui dar petofi cu ce s-a facut util bucurestenilor?

de emil la 25 August 2014 - 00:05

Kelemen e doctor… veterinar (adică inuman).

de Horia Mărieș la 25 August 2014 - 02:26

Apropo de “Cultură”.

Iau de bună știrea publicată in ziua de 22 august 2014 în nagykaroly de pe domeniul ro. sub titlul “Romániában magyarnak lenni drága” (“În România te costă mult ca să fii maghiar”). N-o mai verific. Am incredere deplină in autorul articolului, care nu știu cine este, dar care semnează cu impresionantul nume “MTI”.

Citind titlul, mi-am zis că o fi vorba din nou de cine știe ce discriminare abominabilă și condamnabilă la care sunt supuși etnicii maghiari în România. De altfel, până la urmă, tot cam așa ceva rezultă din articolul în care se prezintă opiniile domnului Csata Zsombor, exprimate la festivalul Kolozsvári Magyar Napok 2014 (Zilele Maghiare la Cluj 2014) care au avut loc între 17 și 24 august. a.c.

Domnul Csata Zsombor este de părere, printre mai multe altele, că față de românii care pot comunica în limba lor maternă în fiecare zi, maghiarii din România sunt dezavantajați fiindcă ei trebuie să învețe limba română pentru a putea comunica. Iar acest dezavantaj poate fi cuantificat și în bani. Majoritatea română “călărorește pe blat” pe tărâmul multiplelor aspectele lingvistice din România. (Csata Zsombor szerint pénzben is mérhető versenyhátrányt jelent a romániai magyar közösség tagjai számára az a helyzet, hogy míg a magyaroknak meg kell tanulniuk románul, a románok anyanyelvükön kommunikálhatnak a mindennapokban. A szociológus úgy vélte, a román többség “potyautas” a romániai nyelvi sokszínűség terén.)

A mai adăugat că “în medie”, maghiarii din România trebuie să consacre 12.000 de ore pentru ca să poată învăța limba oficială a României. Iar acest lucru îi forțează de multe ori pe părinți să cheltuiască bani pentru meditațiile la limba română a copiilor lor, astfel ca aceștia să poată face mediului concurențial. Bla-bla. (Hozzátette, egy átlagos romániai magyar számára 12 ezer óra ráfordítást igényel, hogy megtanulja az állam hivatalos nyelvét. Sok esetben a szülőknek román magánórák vásárlásával kell fejleszteniük gyermekeik romántudását, hogy biztosítsák versenyképességüket. A nyelvtanulás ugyanakkor időt és energiát von el más területekről. A szociológus úgy vélte, az aszimmetrikus nyelvi helyzet nagymértékben hozzájárul ahhoz is, hogy a magyar közösség a gazdaság terén lemaradt a román többséghez viszonyítva.)

Săracii maghiari din România, până când nu mi-a spus domnul Csata Zsombor chestiile astea, habar n-aveam că sunt atât de discriminați!

Îmi aduc aminte doar de pleiada de intelectuali români ardeleni care înainte de 1918 au fost nevoiți să invețe aproape numai in școli, licee și universități maghiare. Culmea, ei au reușit, au devenit oameni, unii chiar savanți și vârfuri imtelectuale ale societății din acele vremuri, dar probabil că părinții lor au trebuit să cheltuiască o avere cu meditațiile cu care i-au îndopat, ca să învețe limba maghiară (sic!).

Interesantă teorie. Am fost curios să aflu mai in detaliu cine este, de alfel foarte prezentabilul tânăr universitar, in vârstă de 36 de ani. Iată doar o foarte mică parte din CV-ul dânsului, unul extrem de impresionant: Csata Zsombor, s-a născut în 1978, este Dr. Asistent Universitar la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, cursuri și arii de specialitate: sociologie economică, metodolgia cercetării sociologice, statistică socială, limba de predare: maghiară. În prezent doctorand cu frecvenţă la Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj Napoca, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Domeniu: Sociologie; candidat la titlul de doctor la Universitatea Corvinus din Budapesta (fosta Universitate de Studii Economice şi Administraţie Publică), Facultatea de Ştiinţe Sociale, Şcoala Doctorală de Sociologie, Domeniu: Sociologie economică. Studii aprofundate: Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Anul absolvirii: 2001. Specializarea: Schimbări Sociale şi Mentalităţi Cotidiene. Licență: Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Anul absolvirii: 2000, Specializarea: Sociologie. Bacalaureat: Liceul Teoretic Márton Áron, Anul absolvirii: 1996. BURSE ŞI GRANTURI: Septembrie 2007 – Ianuarie 2007: Visiting scholar la Indiana State University din Bloomington, SUA – Central Eurasian Studies Department – bursă oferită de către Fundația Iulius Rezler, Budapesta și Indiana University, Bloomington. Februarie-Aprilie 2006: Bursă de cercetare finanțată de Ministerul Educației din România – stadiu de cercetare la Universitatea Corvinus din Budapesta, Institutul de Scoiologie și Politici Sociale. Domeniu: Aspectele structurale ale transformării economice în țările din Europa Centrală și de Est. Ianuarie-Februarie 2006: Academia Maghiară de Ştiinţe – Fundaţia Domus Hungarica, Budapesta – bursă pentru cercetători în domeniul ştiinţelor sociale, Budapesta. Domeniu: Mobilitate educațională în rândul tinerilor maghiari din Transilvania. Octombrie 2005 – Iunie 2007: Bursă de cercetare oferită de Academia Maghiară de Științe – Fundația Arany János. Domeniu: Aspectele socio-economice ale răspândirii antreprenoriatului din Transilvania. Februarie 2005: Academia Maghiară de Ştiinţe – Fundaţia Domus Hungarica, Budapesta – bursă pentru cercetători în domeniul ştiinţelor sociale, Budapesta. Domeniu: Transformarea elitei economice în ţările postcomuniste. 2002-2003: Soros Supplementary Grants Program, Fundaţia pentru o Societate Deschisă, Budapesta
​2001-2002: Curs de Master pe Internet: „Transformation in Europe – A Comparative Perspective”, Universitatea Lund, Suedia – certificat de absolvire a cursului Gender Issues in the Transformation Process. Februarie-Mai 2001: Academia Maghiară de Ştiinţe – Fundaţia Domus Hungarica – bursă pentru cercetători în domeniul ştiinţelor sociale, Budapesta. Domeniu: Procesul de emigrare a maghiarilor din Transilvania. Ianuarie-Mai 2000: Bursă Fundaţia Sapientia pentru masteranzi şi tineri cercetători în domeniul ştiinţelor sociale, Cluj Napoca, Domeniu: Tinerii ardeleni în perioada de tranziţie. Februarie-Martie 1998: Curs de specializare, Universitatea Eötvös Lóránd din Budapesta, Institutul de Sociologie şi Psihologie Socială, Domeniu: Sociologie. Iulie 1997: Curs de Vară, Universitatea Eötvös Lóránd din Budapesta, Institutul de Sociologie şi Psihologie Socială, Domeniu: Sociologie. ORGANIZAŢII PROFESIONALE: Din 2003: director al Fundaţiei pentru Cercetări Sociale Max Weber, Cluj Napoca. Din 2005: Cercetător la Institutul Universitar Maghiar din Cluj Napoca, Centrul de Cercetare Educațională. ​Din 2005: Membru al Grupului de Cercetare de Antropologie Economică la Univesitatea Corvinus din Budapesta. Din 2001: Membru al Uniunii Doctoranzilor şi Tinerilor Cercetători Maghiari din Transilvania. ​2000: Manager al Colegiului Invizibil, Cluj Napoca. Din 1999: director executiv al Fundaţiei pentru Cercetări Sociale Max Weber, Cluj Napoca.

Cred că sunteți in asentinentul meu că un om atât de școlit, parcă umflat bine cu pompa, plin de diplome, de distincții, de postuniversitare, etc., nu poate fi contrazis. Ce zice omul, e sfânt, nu se discută, că doar dânsul n-a făcut nimic altceva, a studiat întreaga lui viață.

Din acest motiv, rețin fără nici un dubiu cifra avansată de dânsul. Un maghiar din România are nevoie “în medie” de 12.000 (douăsprezecemii) de ore de studiu ca să-și insușească limba română. Dacă presupunem că învață limba romãnă “în medie” 4 ore pe zi, în fiecare zi dată de la Dumnezeu, inseamnă ca are nevoie de ceva mai mult de 8 (opt) ani ca să și-o insușească. Dacă presupunem că o oră de meditație la limba română costă “în medie” 30 de lei, inseamnă că părinții copilului respectiv vor fi nevoiți să cheltuiescă 360.000 lei, adică peste 80.000 de euro cu plodul lor (unul cam tâmpițel, ce-i drept). Intr-adevăr, o avere!

Abia acum îmi explic de ce foarte puțini dintre maghiarii ardeleni de vârstă medie și de vârstă ceva mai înaintată, dar și dintre cei din Ungaria, cunosc și sunt în stare să-și insușească vorbit/scris o limbă străină, cum ar fi de exemplu engleza, italiana, portugheza sau franceza. Germana mai vorbesc unii dintre ei. Posibil ca la tânăra generație de maghiari, care are in fiecare clipă in mână un telefon mobil, o tabletă sau un laptop, lucrurile să stea deja cu totul altfel, ei fiind OBLIGATI mai nou, să posede minime cunoștiințe de limba engleză dacă vor să se bucure de binefacerile IT. Măcar engleza aia cea numită “de baltă”.

Având in vedere afirmațiile de necontestat ale domnului Csata Zsombor, cred că ar fi util ca UDMR-ul aflat la guvernare să-i sugereze premierului Ponta amânarea cu minimum opt ani a nominalizării doamnei Rozalia Biró ca Ministru al Culturii fiindcă este dovedit științific de Csata Zsombor faptul că doar de atât timp are nevoie dânsa ca să-și însușească limba oficială a României.

Sunt însă și excepții.

Primașul Careiului și-a însușit, credem noi, mult mai rapid limba română, chiar dacă o vorbește cu ….. ăăă…..ăăă… ăăă și cu “unii l-au ăsta la cap!” Dar orice excepție întărește deplin regula enunțată de doctul doctor Csata Zsombor.

http://vimeo.com/95674987

de agrafa la 25 August 2014 - 07:35

ca doar n-or fi toti maghiarii sado masochisti sa se chinuie pe aici daca nu le place…cum se face ca cei care pleca la munca in germania nu au niciun fel de pretentii de a invata in limba maghiara si de a avea scoli maghiare in germania sau in italia sau pe unde se tot duc ?
in germania nu guita nimeni ca limba ofociala e germana si ei sunt..chinuiti ca sa invetre alta limba decat cea materna!
e asa de simplu de inteles ca cine nu doreste sa invete limba oficiala a statului unde au ales sa locuiasca pot sa paraseasca acel stat si sa isi aleaga in ziua de azi ca patrie patria mama incat nu stiu cum de nu si-au dat seama pana acum.

de emil la 25 August 2014 - 10:38

Fondul principal de cuvinte al limbii romane cuprinde circa 1500 de cuvinte. Pentru a le învăța numai la școală -deci fără sa fi avut vreodată contact cu limba romana, altfel se modifica paradigma – ai nevoie de mai putin de 8 ani de învățătură, în fiecare din acești 8 ani trebuind sa înveți sub 200 de cuvinte pe an. Hai sa zicem 200, ca sa fie rotund. Anul școlar are cam 35 de săptămâni. Zicem 30 sa nu supra-solicitam neuronul discriminatului. Asta înseamnă cam 6 cuvinte românești de învățat într-o săptămână. Câte ore de limba romana are săptămânal copilul care învață în limba materna? Cel putin doua ore. Asta înseamnă cam 3 cuvinte pe ora. Dacă și 3 cuvinte dintr-o alta limba decât cea materna e greu de învățat într-o ora deja vorbim ori de handicap / dizabilitati / retard, ori de rea voință. Cum sunt destui etnici unguri care au învățat românește, unii chiar la perfecție, vorbind chiar mai literar decât unii etnici romani, rezulta ca handicapul/ dizabilitatea/ retardul trebuie eliminate. Rezulta ca reaua voință, inclusiv din partea unor cadre didactice care predau limba romana e cauza. De ce nu vor unii etnici unguri sa învețe românește? Unii pentru ca sunt tributari tezelor ungariste-udemeriste, însușite din familie, școală, societate (de la etnici unguri) și considera limba romana ca fiind inferioara, necivilizata, sub demnitatea lor de a o învăța și/sau utiliza. Alții nu învață românește pentru ca experiența lor și a altora de pana acum le-a demonstrat ca în intoleranta și discriminatoria Românie, etnicii unguri se pot descurca si fără a cunoaște limba romana. Ba mai vine și câte un primar kk0vax din Carei care declara la radio ca un copil roman care nu știe ungurește se poate descurca greu în Carei. Apoi mai sunt unii ca Cioata Jambon asta care face descoperirea epocală de nivelul mersului pe jos, enunțând secretul lui Polichinelle, anume ca în aproape toate statele, inclusiv în Ungaria, minoritarii etnici învață limba oficiala a statului în care locuiesc, fiind astfel discriminați într-un mod înfiorător și mârșav. Atunci aceia dintre etnicii unguri din Romania, minoritari și ei, de ce nu accepta situația lor reala de minoritari, nu de co-națiune, în statul roman si nu se apuca sa învețe limba oficiala? Pentru ca le spune rmdiszno ca au drepturi? Pentru ca au fost demult si pe nedrept stăpâni ai Transilvaniei si i-au discriminat pe toți etnicii non-unguri și i-au obligat sa învețe ungurește într-un stat în care ungurii nu formau majoritate populației, ci abia 40% din ea, stat in care fusesera cuprinse cu forta popoare intregi ca slovacii si croatii?

Lasati un comentariu