Sărbătoare de excepţie la Ianculeşti

• publicat la: 18 August 2014
Sărbătoare de excepţie la  Ianculeşti

Cei care au participat duminică  17 august 2014 la Festivalul Zilele Iancului  îşi vor aminti pentru mult timp de acum încolo de manifestările care au avut loc în satul de moţi  de la marginea Careiului.Cea de-a XV-a editie a Zilelor Iancului a coincis cu aniversarea a 90 de ani de la venirea moţilor in satul Ianculeşti.

După momentele solemne de la bustul lui Avram Iancu,Troiţă si Monumentul Ostasului necunoscut,a urmat spectacolul  artistic care a reunit  artisti de valoare din tot judetul, finalul aparţinând îndrăgitului interpret Cristian Fodor de la Hunedoara.

Manifestările au început la ora 15.00, în prezenţa a numeroase oficialităţi judeţene.Au participat deputatul Ovidiu Silaghi, preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Ştef, vicepreşedintele Mircea Govor, directorul Cancelariei Prefectului, Raul Băbţan, consilieri judeţeni şi consilieri locali careieni, directori de instituţii deconcentrate dar şi numeroşi invitati sau localnici şi fii ai satului Ianculeşti. Au lipsit primarul municipiului Carei in subordinea căruia se află satul Ianculeşti şi cei doi consilieri locali PSD.

Invitaţii au fost întâmpinaţi de tulnicărese şi de un grup de tineri in straie populare care au prins in piept fiecărui participant câte un ecuson care marca Ziua Iancului.

Evenimentul a debutat cu  intonarea imnului de stat, după care, corul Astra Careiană a  dat glas ,,Imnului lui Iancu.’’

După slujba religioasa, delegatul sătesc Ciprian Chiorean a mulțumit Consiliului Judeţean Satu Mare,Consiliului Local Carei  şi tuturor celor care si-au adus contributia la desfăşurarea în bune conditii a Festivalului ,,Zilele Iancului’’,eveniment  aflat la cea de-a XV-a editie.

Demn urmas al românilor de pe aceste plaiuri ,în frumosul port popular românesc de câmpie,președintele Consiliului Județean Satu Mare, Adrian Ștef a adus mulțumiri  organizatorilor pentru invitația de a le fi alături la această frumoasă sărbătoare, spunând: ,, Mă bucur să sărbătorim şi să fim împreună   la acest eveniment dublu  aniversar. Sărbătorim 90 de ani de la înfiinţarea localităţii Ianculeşti, când aţi venit să vă stabiliţi aici în câmpia Careiului. Ianculeştiul reprezintă o oază a românismului pe aceste meleaguri. Sigur, festivalul este important pentru  noi, Consiliul Judeţean şi  Centrul de Creaţie Satu Mare, pentru că are menirea de a conserva datini, obiceiuri ale românilor, ale moţilor care s-au aşezat aici. Vă mulţumesc pentru efortul pe care l-aţi făcut.  iar dascălii sunt oamenii, care, prin grijjă, eforturi, sacrificii au putut să ţină  mai departe obiceiurile  şi datinile moţilor. Vreau să mulţumesc profesorului Bertieanu, pentru că, asemenea plopilor şi castanilor pe care i-a plantat în sat, a fost un străjer, a fost ca un plop ce a stat drept pentru ca ce are mai frumos Ianculeştiul să  poată fi protejat. Vă asigur de tot sprijinul nostru, exact cum am promis şi am zis că Ianculeştiul este important pentru noi. Consiliul judetean  s-a ţinut de cuvânt si a realizat asfaltarea soselei ce leaga satul cu  Careiul,pentru că este important ca aceste condiţii minime să fie asigurate. Mi-aş dori să luăm  exemplul pe care ni l-a oferit  Avram Iancu, care reprezintă  tot sacrificul poporului roman.Sa fim  uniti  pentru o Românie mare unită! Dumnezeu să binecuvânteze sărbătoarea lui Iancu,Ianculeștiul  şi tot judeţul Satu Mare!’’

Au mai rostit alocuţiuni vicepreşedintele Mircea Govor şi preotul Hristea,fiu al satului.

Diplome de excelenţă şi depuneri de coroane
Consilierul Ilie Ciută  a  fost desemnat din partea Consiliului Local să înmâneze  Diplomele  de Excelenţă pentru cei doi dascăli care au format rânduri întregi de generaţii de tineri ianculeşteni.

,,Parcă nimic nu e întâmplător, ci este aranjat de Cel de Sus. La acestă ediţie, a XV-a, sărbătorim şi 90 de ani de când aţi venit aici,din Apuseni. Ca reprezentant al Consiliului Local Carei, îmi revine onoarea şi plăcerea in acelasi timp,de a  înmâna o diplomă de excelenţă post mortem Mariei  Bertiean, respectiv o diplomă de excelenţă profesorului Mihai Bertiean,la ceas dublu aniversar’’.  Consilierul  Ilie Ciută a  dat citire apoi Laudatio pentru cei doi profesori, autori ai monografiei “Ianculeşti- un sat de moţi în câmpia Careiului”. La propunerea consilierului Ciută  a fost păstrat un moment de reculegere în memoria profesoarei Maria Bertiean,născută Mateş,decedată în cursul anului trecut.

Fiica satului,Lavinia Lucaci a sensibilizat asistenta  recitand poezia Dascalii iar apoi, corul Astra Careiană a cântat  ,Mult e dulce şi frumoasă limba ce-o vorbim’’.

În continuare, profesorul Mihai Bertiean a prezentat  istoria satului Ianculeşti, oferind date concrete  de la venirea primilor colonisti si pana in prezent.

,,Sărbătorim azi, 17 august 2014, 90 de ani de la infiinţarea localităţii Ianculeşti. Ce mândru sună Ianculeşti, deoarece şi numele celui de la care vine numele satului, Avram Iancu, a fost cel mai mândru român care şi-a jertfit viaţa pentru propăşirea poporului român din Ardeal, fiu de mot, care la numai 24 de ani a condus Revoluţia Română din Transilvania din 1848-1849, ca să scape acest popor  de cele alianta a 3 naţiuni recepte,  ce au format, după Marea Răscoală a ţăranilor iobagi români în majoritate din 1437 de la Bobâlna acel sinistru ,,UNIO TRiUM NATIORUM’’, întruniţi la  Căpâlna în acelaşi an, după venirea ungurilor din Asia la 400 de ani. Rămăşiţele lui mai persistă şi azi în mintea bolnavă a celor ce vreau privilegii şi autonomie teritorială. Mai multe vom vorbi despre Avram Iancu la festivitatea de comemorare a morţii lui Avram Iancu din 14 septembrie la Carei, când se împlines 142 de ani de la moartea sa.

Pe locul acesta a fost o fermă numită Szentjanos, şi a aparţinut contelui Deegenfeld, un evreu ungurizat care, după marea reformă agrară din 1921, decretată şi aplicată de guvernul mareşalului Averescu şi aprobată de majestatea sa, Regele Ferdinand I-Întregitorul,  contele a fugit în Ungaria. Reforma agrară a dat pământ celor îndreptăţiţi după Primul Război Mondial, (soldaţi lăsaţi la vatră, veteranii de război, văduvelor şi orfanilor). În urma acestei împroprietăriri, a mai rămas teren agricol ce a fost confiscat de la marii moşieri, care au fugit după alipirea Ardealului la România, rămânând administratorii acestor mşii pentru probleme financiare. Terenul expropriat de la Contele Deegenfeld di ferma Szentjanos era păstrat ca rezervă de stat şi de abia după înfiinţarea Oficiului Naţional al Colonizărei(termenul aparţine epocii), Serviciul Funciar a pus problema împroprietăririi românilor din alte părţi pe aceste terenuri (rezervă de stat) Guvewrnului Mareşalului Averescu a hotărât aducerea ţăranilor români de la munte în Câmpia de Vest a ţării şi împroprietărirea lor cu loturi de pământ din rezervele de stat. Astfel, locuitorii satului Ianculeşti au fost aduşi din munţii Apuseni, judeţele Cluj şi Turda şi anume din comunele Albac şi Horea-Arada şi mai puţin din Scărişoara. În toamna lui 1924, moţii veniţi au dat denumire localităţii înfiripate ,,Colonia Urmaşii lui Iancu’’. Prin stabilirea lor în partea de sud-vest a judeţului Satu Mare, în Câmpia Careiului, zonă supusă unui intens proces de deznaţionalizare, de către foştii asupritori ai Imperiului Austro-Ungar, s-a urmărit de către autorităţile române întărirea elementului românesc la graniţa de vest a ţării. Pentru colonişti, temen impropriu, dar îl folosesc aşa cum a fost cunoscut în epocă) s-a dat suprafaţa de 50 de iugăre cadastrale şi 1480 Stânjeni-teren agricol, apdurea de 50 de iugăre cad. s-a dat la Foieni, 222 iugăre cadastrale păşune comunală în fermă şi 25 ha fâneaţă la Andrid. Interesant că nici în anii de după 1989, nimeni din satul Ianculeşti nu a revendicat pădurea şi iugărele ce se cuvenea şcolii. Cinste noului primar al satului, Ciprian Chiorean, care se zbate azi să readucă  satului, pădurea, păşunea şi izlazul pierdut.

Vreau să atenţionez! Pentru terenul expropriat prin reforma agrară din 1921, moşierii au fost dezpăgubiţi de către satul român cu de 40 de ori VALOAREA PREŢULUI MEDIU DE ARENDĂ LA HECTAR DIN PERIOADA 1917-1922. Noii împroprietăriţi au trebuit să plătească statului suma de 178 de lei pentru 1 iugăr cadastral.

Despre moţi, guvernul şi-a amintit în primăvara anului 1924, când i-a invitat la împroprietărire. Termenul  de ,,împropietărire’’ folosit în cazul moţilor din şesul careian este impropriu decoarece statul a atribuit acestor oameni contra cost, adică prin vânzare-cumpărare s-a încheiat între statul român, reprezentat de comsilerul Agricol al regiunii, pe de o parte, şi de cel împroprietărit, pe de altă parte. Aceste contracte de vânzare-cumpărare s-au făcut după 1932, iar până atunci terenurile au fost arendate împroprietăriţilor,plătind arendă anuală fiecare proprietar, de la început fostului moşier prin administrativ, apoi statului român.

Există chiar şi un certificat de naştere a satului Ianculeşti, emis la 11 iulie 1924 de către Prefectura jud. Satu Mare nr.2305/1924 pentru ştiinţă şi conformare. Primăria Carei s-a conformat adresei primite şi s-au pus pe lucru. Domnul agronom V. Brâncoveanu, d-l prim pretor al Plasei Carei, dr. Ioan German, primarul comunei urbane Carei, Pop Aurel şi inginerul Karacsonyi Carol (tatăl celebrilor fraţi K. Peter şi K. Carol) au parcelat vatra satului, a terenului agricol şi izlazul, fiind pichetate până la venirea celor 99 de capi de familie. Cei veniţia au botezat satul nou înfiinţat ,,Colonia Urmaşii lui Iancu’’, care mai târziu, după 1930, a primit denumirea de Ianculeşti.

Profesorul Bertieanu a amintit apoi şi despre perioada tragică  anilor 1940-1945 când sătenii au fost obligaţi  să ia calea pribegiei datorită regimului hortyst instalat la Carei.

Pe troiţa refugiaţilor din Ianculeşti scrie ,,Spuneţi generaţiilor viitore că locuitorii acestui sat au fost  expulzaţi de către regimul horthist instalat  în urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940. Urmează calea expulzării, refugiul şi după toate acestea reîntoarcerea acasă în 1945, vara. Cele două construcţii, troiţa refugiaţilor şi statuia eroilor din sat ne spun clar despre suferinţele îndurate. Au căzut pe front  Costea Gheorghe, Costea Roman, Danci Petru, Giurgiu Petru, Mateş Ghoerghe, Oneţ Iosif, Toader Traian, Todea Gheorghe, Todea Nicolae, Todea Traian, Trif Teofil , iar pentru eliberarea satului Ianculeşti a căzut serg. Dumitru Burada pe care ianculeştenii îl cinstesc, refăcându-i mormântul şi i s-a pus o cruce de piatră, cinste lui Niţa şi Roza lui Romanu Nioanii, ce au finanţat lucrarea’’  a mai menţionat prof.Bertieanu.

În numele Asociaţiei Românilor Refugiaţi, Expulzaţi ,Deportaţi în urma Dictatului de la Viena , profesorul Mihai Bertiean a premiat-o pe Sabina Dobra, de 84 de ani, cel mai vârstnic locuitor al satului Ianculeşti din cadrul Asociatiei respective.

Au fost apoi depuse coroane din partea  Consiliului Județean Satu Mare, Asociaţiei Unirea 2009 Carei, Asociaţiei Colonia Moţilor Ianculeşti , Asociației refugiaților, Societăţii cultural-patriotice Avram Iancu-filiala Negreşti Oaş şi a partidelor politice.

Toti participantii au fost invitaţi la o masa de protocol  înainte de a începe programul artistic de la ora 17,00.

 

comentarii

de mircea la 20 August 2014 - 09:45

felicitari societatii avram iancu de la negresti care a depus coroana de flori la bustul marelui erou national avram iancu!
unde au fost cei din carei si satu mare de la asociatie????
inca nu au lamurit problemele cu banii….????

de én la 20 August 2014 - 11:10

Nu ati observat ca satenii nu prea ieseau la sarbatoare ? Era facut mai mult pentru cei de la judet….oamenii aceea din sat nu sunt prosti.

de nelu la 20 August 2014 - 12:18

am vazut ca la oamenii din sat primarul udemerist a luat lacul si a pus sarma ghimapata ca sa nu poate intra ca si inaintre de venirea lui si am vazut ca ia din pasune si din teren ca el nu are nimic aici si fura de la oamenii din ianculesti!
am vazut ca umbla acasa la onet si da balcestii ca sa voteze lumea pe el da degeaba ca tot nu l-a votat satul!
am vazut ca ascunde documentele si pune directorii de la satmar sa semneaza la repezeala hartii ca sa puna padure de zone degradate da nu le spune ca de fapt acolo e pasune si prostii semneaza iar acum trebuie sa dea declaratii la politie!
am vazut ce masini vin la lac si ca apropiatii nu platesc taxe de pescuit si dupa ce depune medicul sesizare la politie trebuie sa o retraga ca sa nu se afle ca nu avea platita taxa de pescuit!!!
oamenii din sat platescimpozit de 2 ori mai mare ca si cei din petresti si marna si nu sunt prosti ca sa nu stie ca primarul are retinere pe salar pentru ca are datorii la buget!

de horia la 20 August 2014 - 12:21

ce se aude cu constructia de pe pasune domnule Prefect???/
aplicati alta lege pentru udmr Carei????

Lasati un comentariu