Pagina principala / Opinii / A opta înseamnă a fi liber

A opta înseamnă a fi liber

A opta înseamnă a  fi liber, înseamnă , de fapt, a fi optimist.

Grigore este tipul de  om pe care ţi-ar plăcea să-l urăşti.Tot timpul e bine dispus şi are  întotdeauna ceva pozitiv de spus. Dacă cineva îl întreabă cum îi merge, el  răspunde: „Mult mai bine decât anul viitor!”   Şi o spune cu un optimism  debordant, care anulează oarecum sensul  pesimisto-peiorativ al formulării.

Dacă un coleg are o zi grea, Grigore reuşeşte întotdeauna sa-l facă sa vadă  partea pozitiva a situaţiei. Am devenit curios şi intr-o zi l-am întrebat: „Nu înţeleg, nu este   cu putinţă să fii optimist în toate zilele, tu cum reuşeşti?” El îmi  răspunse: „În fiecare zi când mă trezesc, ştiu că am doua posibilităţi: pot  să aleg să fiu bine dispus sau pot să aleg să fiu prost dispus.

Şi aleg   prima variantă. Când mi se întâmpla ceva rău, pot să aleg între a fi o  victima sau  să învăţ din ce mi s-a întâmplat. Si eu aleg să învăţ. De  fiecare data când cineva vine la mine să se lamenteze, pot să aleg între a-l   compătimi sau pot alege să-l ajut să vadă latura pozitiva a vieţii. Si eu  aleg întotdeauna partea buna a vieţii. „Dar asta nu este întotdeauna aşa de  uşor” i-am spus. „Ba da, zise Grigore, întreaga viaţa este o problema de  opţiuni. Când îndepărtezi din viaţa tot ceea ce nu contează cu adevărat,totul devine o chestiune de opţiuni. Depinde de tine să alegi cum să  reacţionezi la diverse situaţii, tu trebuie să decizi cum să-i laşi pe alţii  sa-ţi influenţeze viaţă. Tu alegi să fii bine sau prost dispus. Pană la urmă  tu eşti acela care decizi cum să-ţi trăieşti viaţa”.

După aceasta discuţie am pierdut legătura cu Grigore fiindcă mi-am schimbat  locul de munca, dar adesea mă regăseam gândindu-mă la cuvintele lui şi  atunci optam pentru ceva în viaţă in loc să reacţionez la evenimente. Apoi  am aflat că Grigore a avut un accident groaznic la locul de muncă, a căzut  de la 18 metri înălţime şi după o operaţie de 8 ore si o lungă spitalizare a  ieşit având o placa de oţel în spate. M-am dus să-l văd şi l-am întrebat  dacă se simte tot atât de bine.

Mi-a răspuns râzând : „Vrei să vezi  drăguţele mele cicatrice?, ” Dar cum faci să rămâi pozitiv după tot ce ţi  s-a întâmplat? „În timp ce cădeam, primul lucru care mi-a venit în minte a  fost fetiţa mea. Apoi în timp ce zăceam pe pământ, mi-am zis că pot să aleg  intre a muri şi a trăi. Şi am ales să trăiesc”. Dar nu ţi-a fost frica?  „Atunci când m-au dus la spital şi am văzut expresiile feţelor surorilor si  doctorilor, mi-a fost frică fiindcă era de parcă se uitau la un cadavru.

Apoi un infirmier m-a întrebat daca am alergie şi am răspuns: DA! Toţi m-au  privit si atunci am urlat: sunt alergic la gravitaţie! Au izbucnit in ras si  eu le-am spus: acum operaţi-mă ca pe un om viu, nu ca pe unul care e deja  mort !”

Grigore m-a învăţat că în fiecare zi avem posibilitatea de a alege să trăim  o viaţă deplină. Şi e inutil să fim mereu îngrijoraţi pentru mâine fiindcă  fiecare zi vine cu problemele ei cu care trebuie să trăim, iar mâine ne vom  gândi la problemele de poimâine. La urma urmei, azi este ziua de mâine pentru care iţi făceai probleme ieri. Eu am ales să trăiesc din plin fiecare  zi, fiecare răsuflare, şi mai presus de toate, fiecare prietenie.

Aşa că, opţiunea mea irevocabilă este …Grigore.

Prelucrare după un autor necunoscut de Titus Doboş