Apropiaţi ai premierului Ungariei, acuzaţi de corupţie, sunt interzişi în SUA

• publicat la: 19 October 2014
Apropiaţi ai premierului Ungariei, acuzaţi de corupţie, sunt interzişi în SUA

Apropiaţi ai premierului Ungariei, acuzaţi de corupţie, sunt interzişi în SUA.
Bomba politică a fost detonată la Budapesta vineri, când s-a aflat că zece personalităţi locale, între care se află şi unele foarte apropiate premierului Viktor Orban, au fost informate de ambasada americană că, întrucât sunt bănuite de corupţie, li s-a interzis intrarea pe teritoriul american. Potrivit site-ului „The Budapest Beacon” decizia a fost ratificată de preşedintele SUA, presa internaţională notând că este vorba de o măsură fără precedent în cazul unei ţări membre a Uniunii Europene şi, totodată, a Alianţei Nord-Atlantice. Aşa cum scrie ziarul francez „Le Monde”, mass-media din Budapesta susţin că ea constituie un „semn suplimentar al iritării Washingtonului faţă de premierul Viktor Orban, criticat în mod deschis de autorităţile americane pentru faptul că a limitat libertăţile democratice din ţara sa, dar şi pentru declaraţiile în favoarea Rusiei în timpul crizei ucrainiene”.

Deşi ambasada americană nu a făcut publice numele oficialităţilor respective, canalul particular de televiziune ATV şi mai multe site-uri de informaţii autohtone citează următoarele nume: Arpad Habony, consilier important al lui Orban; Peter Heim, preşedinte al Szazadveg, un think-tank al partidului Fidesz, partid aflat la guvernare ( think-tank sau laborator de idei : o structură de drept particular, independentă de stat sau de orice altă putere, având scop nelucrativ, ce regrupează experţi şi realizează studii şi face propuneri îndeosebi în domeniul politicilor publice şi al economiei), cât şi Ildiko Vida, preşedinta Autorităţii Fiscale Ungare (NAV). Întâmplător sau nu, Guvernul Orban tocmai semnase un consistent contract cu institutul Szazadveg, care are ca obiectiv ameliorarea imaginii Ungariei în SUA!

Despre această decizie dură un cotidian economic budapestan legat de partidul Fidesz şi, implicit, de putere are o altă versiune, prin care acuză Washingtonul. Astfel, „Napi Gazdasag” on-line scrie că, recent, autorităţile ungare au declanşat audituri la firme şi organizaţii apropiate SUA, iar măsura luată la adresa oficialităţilor din Budapesta este o reacţie la această anchetă. Cu alte cuvinte, în opinia ziarului citat, cei corupţi sunt americani, şi nu unguri!

Firesc, atât autorităţile, cât şi presa budapestană s-au agitat imediat şi foarte mult în legătură cu acest subiect, care a creat stupoare în cercurile politice şi în rândul opiniei publice ungare, dar şi europene. Astfel, ministrul de Externe, Peter Szijjarto, a informat imediat şefii grupurilor parlamentare. De asemenea, Administraţiei de la Washington i s-au cerut oficial detalii prin mijlocirea însărcinatului cu afaceri al ambasadei americane, Andre Goodfriend, căruia i s-a solicitat să prezinte elementele „credibile” pe care s-au bazat SUA când au incriminat autorităţile ungare pentru corupţie. La rândul său, M1, canalul public al televiziunii ungare, s-a adresat tot lui Goodfriend pentru clarificări, dar el nu a făcut public niciun nume, în schimb a respins categoric ideea unor represalii americane pentru povestea cu audituri ungare la adresa unor firme şi interese americane. Mai mult, în atitudinea adoptată, el a recurs la cuvinte folosite rar în diplomaţie, aşa cum scrie tot „Le Monde”. „Există persoane, pentru a fi precişi: personalităţi ale vieţii publice şi membri ai guvernului, pe care Statele Unite le consideră indezirabile pe teritoriul lor”, a spus Goodfriend, după care a adăugat că sunt „informaţii credibile care arată că ele au participat sau profitat de activităţi de corupţie”.

Analiştii notează că acest scandal nu a apărut din senin, pentru că nori negri se strângeau de mai multe luni, dovadă fiind criticile ce au crescut constant în ton, pe care administraţia americană le-a făcut Budapestei. Mărul discordiei l-au reprezentat libertăţile democratice, de care Guvernul Orban nu prea se sinchiseşte, din această perspectivă fiind evocată la loc de cinste recenta declaraţie făcută de Victoria Nuland, care, în Departamentul de Stat, răspunde de relaţiile cu Europa. Atunci, ea a evocat puţin voalat ofensiva Budapestei împotriva ONG-urilor şi, deoptrivă, fenomenul „corupţiei”. La acea oră, autorităţile din Budapesta au pretins că discursul dur al Victoriei Nuland viza Bucureştiul, teză îmbrăţişată rapid de băsiştii dâmboviţeni, fomişti înrăiţi şi dispuşi mereu să înghită orice găluşcă. Evoluţia lucrurilor a dovedit la ce se referea Nuland, mai ales după ce acelaşi Goodfriend a ţinut o conferinţă de presă alături de directoarea unui ONG finanţat de Norvegia.

La cele de mai sus trebuie adăugat contextul internaţional în care s-a consemnat criza dintre Washington şi Budapesta, dominat de confruntarea dintre Occident şi Rusia, în care premierul Orban a criticat nu odată sancţiunile împotriva Moscovei, deşi s-a raliat lor. Personal, cred că aici se află una dintre „cheile” crizei. Criticile lui au supărat rău cancelariile europene, iar Angela Merkel, despre care se zice că „este singurul om politic pe care el o ia în serios”, nu l-a menajat deloc recent, la întâlnirea între patru ochi pe care au avut-o la Milano. Aceasta cu atât mai mult cu cât, în ultima vreme, Ungaria are serioase probleme cu conducerea UE din cauza unor probleme cu investitorii străini întrucât lui Orban i se reproşează că a luat decizii care ar putea contraveni dreptului european privind libertatea de circulaţie a capitalurilor şi stabilitatea societăţilor.

Lovitura primită de Guvernul Orban din partea SUA este considerată ca un revers major pentru el, după seria de succese pe care le înregistrase pe plan intern. În fine, istoricii spun că, pentru a găsi un eveniment comparabil, trebuie să ne întoarcem la finele anilor 1980, când SUA au declarat persona non-grata pe Kurt Waldheim, la ora aceea preşedintele Austriei, fost secretar general al ONU, din cauză că şi-a ascuns trecutul său în armata nazistă. Faptul a provocat izolarea pe plan extern a Austriei şi, în final, demisia lui Waldheim. Ajunşi aici, trebuie spus că ne aflăm în faţa unei crize majore, total inedită în relaţiile Unchiului Sam cu un aliat european, care, până mai ieri, avea statut de copil răsfăţat al întregului Occident!///sursa cotidianul.ro

Lasati un comentariu