FESTIVALUL DACIC – O nouă victorie în plan ştiinţific şi cultural

• publicat la: 21 October 2014
FESTIVALUL DACIC – O nouă victorie în plan ştiinţific şi cultural

Şi anul acesta ne-am bucurat de un regal cultural şi ştiinţific sub egida Asociaţiei „Geto-Dacii”. Suntem deja la ediţia a II-a şi, aşa cum spuneam şi anul trecut, sperăm să ne bucurăm şi de alte ediţii viitoare cu mult mai bogate în activităţi cultural ştiinţifice decât primele două.

Iniţiatorul acestor activităţi culturale, ştiinţifice şi mai ales educative, într-un spirit naţional şi nu altfel, a fost, ca de obicei, Daniel Roxin, Preşedintele Asociaţiei „Geto-Dacii” care mai „punctează” la capitolul realizări încă o reuşită. Cu ambiţia-i cunoscută, Daniel Roxin a reuşit să „mobilizeze” pentru acest festival, o serie de personalităţi marcante ale vieţii ştiinţifice şi culturale din România.

Desfăşurarea Festivalului din acest an s-a realizat tot la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti, o gazdă mai mult decât generoasă. Pe lângă ospitalitatea gazdei, Asociaţia „Geto-Dacii” a beneficiat şi de sprijinul unor sponsori importanţi ca număr şi contribuţie, iar toate acestea, însumate, au contribuit la reuşita pe deplin a celei de-a doua ediţii a festivalului dacic. Ediţia din acest an a avut un „plus” faţă de cea de anul trecut şi veţi vedea care a fost acesta.

Sub deviza aceluiaşi plan dacic autohton care ne-a traversat istoria şi care încă ne animă, plan de unitate, suveranitate, identitate şi demnitate naţională, participanţii de la această nouă ediţie au transmis publicului prezent mesajul de unitate naţională, venit din antichitate, mesaj de credinţă strămoşească multimilenară şi de independenţă naţională, sentimente şi atitudini pe care le-am moştenit de la moşi şi strămoşi şi care trebuie „predate” mai departe generaţiilor de azi dar şi celor viitoare.

Debutul Festivalului s-a realizat în data de 10 octombrie 2014, cuvântul de deschidere realizându-l Preşedintele Asociaţiei „Geto-Dacii”, Daniel Roxin, care a fost şi moderatorul acestui festival pe tot parcursul său. Prima prezentare din programul festivalului a fost lansarea proiectului „Deceneu şi Dacii”, un proiect ce aparţine sculptorului Ivan Jinaru, iar mesajul proiectului monumental (dimensiunile fiind impresionante), nu este altul decât ideea de unitate, de independenţă, de continuitate naţională şi statală, de respect profund faţă de strămoşi. Cuvinte de prezentare şi susţinere a proiectului artistului Ivan Jinaru au ţinut prof. univ. dr. Dan Zamfirescu, a cărui cuvântare a subliniat necesitatea existenţei unui asemenea monument în capitala ţării. Prof. univ. dr. Dan Zamfirescu, nu a ocolit să amintească faptul că istoria naţională, cu faptele şi figurile ei măreţe, trebuie să fie una singură iar denigrările actuale ori încercările de înlocuire a faptelor istorice şi a făuritorilor acestei istorii, să fie apărate, cu toată puterea din faţa oricăror „năvălitori” ai lumii moderne referindu-se la denigratorii istoriei naţionale şi ai naţiunii române. Tot în susţinerea proiectului artistului Ivan Jinaru, a avut un cuvânt de prezentare şi prof. univ. dr. G.D.Iscru, un istoric de mare notorietate şi un fervent naţionalist, un român care a propovăduit toată viaţa sa iubirea de patrie, de neam, de credinţă strămoşească, de unitate a vetrei naţionale în toate hotarele sale politice şi spirituale.

Momentul prezentării proiectului a fost completat, după cele două intervenţii de excepţie, anterior amintite, de o interpretare artistică a cunoscutei cântăreţe de muzică populară Mariana Anghel, căreia i s-au alăturat, în acelaşi cadru artistic, actriţa Maria Ploae şi Marcel Anghel.

Prima seară s-a încheiat cu conferinţa lui Daniel Roxin care a avut ca temă „Proiectul Geto-Dacia Renăscută”, unde s-au prezentat câteva din realizările Asociaţiei „Geto-Dacii” din cursul anului care se apropie de sfârşit dar şi idei de viitor.

Filmul documentar, în regia aceluiaş Daniel Roxin, un pasionat al realizării documentarelor istorice, nu a lipsit din prima seară, moment cu care se pune punct acestei prime zile a Festivalului. Documentarul „Comori şi locuri enigmatice din România” lasă o urmă de mândrie naţională şi în acelaşi timp de dezamăgire vis-a-vis de acest pământ al românilor care musteşte de istorie şi care, din păcate, nu a fost şi nu este pe lista de priorităţi a oficialilor de astăzi dar nici perspective de a fi pe o listă viitoare a cercetărilor serioase şi continue, nu sunt. Filmul face comparaţii scurte şi la obiect cu realizările arheologice de excepţie din alte ţări, vecine nouă, iar fructificarea acestor descoperiri arheologice în care s-a investit şi cercetat serios, au adus mari beneficii în plan intern, internaţional, cultural şi ştiinţific, respectivelor ţări.

Ziua a doua a festivalului, 11 octombrie, a fost una plină, fiind sâmbătă iar ora de începere, matinală. Startul celei de-a doua zile a Festivalului a fost dat cu un scurt program educativ pentru copii, pe aceeaşi temă de istorie: dacii şi istoria naţională. Benzi desenate pentru colorat, „zei, eroi, zâne şi animale de legendă” din mitologia dacă, unde copiii, în prezenţa părinţilor, au fost conduşi prin istoria naţională cu ajutorul culorilor şi colilor de hârtie imprimate, de către jurnalista Mădălina Corina Diaconu şi Mihai Grăjdean. Bucuria copiilor nu s-a rezumat doar la benzile desenate şi culorile aplicate pe hârtie cu însemne dacice şi mitologice ci s-a extins şi la atelierul de ceramică şi pielărie getică pentru copii, organizat de Asociaţia Danais din Constanţa care şi-a prelungit momentul artistic pe toată durata Festivalului cu demonstraţii şi antrenamente de artă militară dacică.

Conferinţele celei de-a doua zile sunt deschise  de renumitul prof. univ. dr. Marin Cârciumaru şi C.S. II dr. Elena-Cristina Niţu. Dacă arta şi spiritualitatea în paleoliticul românesc a avut în dl. prof. univ. dr. Marin Cârciumaru un susţinător pasionat, constant şi profesionist, care a făcut din această perioadă a istoriei naţionale, mai puţin cunoscută publicului larg, un punct important de atracţie şi revigorare, descoperirile arheologice de excepţie de la Poiana Cireşului-Piatra Neamţ, ne-au fost înfăţişate de către dr. Elena Niţu. Ambele expuneri au beneficiat, pe toată durata prezentărilor, de suport video pe ecranul sălii „Horia Bernea”, unde au fost evidenţiate descoperirile, multe dintre ele de importanţă mondială, cum ar fi anumite pandantive, cu vârste de până la 20.000-25.000 de ani, alte obiecte fiind chiar cu mult mai vechi, dar au fost expuse şi anumite tehnici şi modalităţi de efectuare a săpăturilor, de ridicare a obiectelor găsite, de conservare şi punere în valoare, astfel încât să fie redate prezentului şi viitorului, din negura vremurilor.

După prezentarea documentarului „Fabuloasa istorie străveche din Carpaţi”, în regia aceluiaş Daniel Roxin, auditoriul este captivat de voinţa unor iubitori ai istoriei naţionale care, în pofida unor pregătiri superioare pur tehnice sau artistice, se „amestecă” cu succes în probleme de istorie. Dl. Traian Zorzoliu, de profesie artist plastic, din Drăgăneşti-Olt, ne prezintă uimitorul parc (Arheoparcul de la Drăgăneşti), pe care l-a realizat cu susţinerea financiară a autorităţilor locale, din surse proprii şi cu aportul unor alţi pasionaţi de istorie. Parcul este funcţional şi reconstituie, pe baza unor descoperiri arheologice locale, viaţa cotidiană de acum câteva mii de ani, de pe malul Oltului. Punerea în valoare a unui asemenea ansamblu care însumează case, colibe, unelte, utilaje din acea vreme atrage inclusiv cercetători străini pentru simplul fapt că realizarea este fidelă cu ceea ce a fost la un moment dat în aceste locuri. Şi acestă prezentare s-a bucurat de expunere video.

De interes major a fost şi expunerea d-lui Viorel Lascu, un speolog cunoscut, fondator al Federaţiei Române de Speologie, un pasionat al „grotelor” care, prin prezentarea video şi explicaţiile oferite, ne-a demonstrat modalitatea în care erau folosite peşterile, valoarea acestora din punct de vedere istoric, ştiinţific, dar şi mesajul şi dorinţa ca aceste bunuri care fac parte din patrimoniul naţional să fie cu mult mai ocrotite şi cu mult mai bine puse în valoare.

Un nou documentar a fost prezentat publicului sosit la Muzeul Ţăranului Român şi anume „Cultul ursului”, în regia domnişoarei Oana Raluca Ghiocel. Tradiţie, istorie, viaţă comună dintre om şi urs, pe teritoriul din Carpaţi. Convieţuirea dintre om şi urs este un subiect ce a mai fost prezentat şi anul trecut la Festivalul dacic, s-a bucurat de acelaşi succes foarte mare ca şi anul acesta, iar respectul faţă de acest uriaş mamifer, încă din vremuri străvechi, aşa cum reiese din cercetările arheologice, prin urmele şi rămăşiţele din peşteri, se degajă pe toată perioada documentarului, arătând nu numai respectul pe care l-a acordat ursului populaţia trăitoare pe acest teritoriu, cu zeci de mii de ani în urmă dar şi convieţuirea cu acesta. Şi de data aceasta, avertismentul pe care Oana Raluca Ghiocel îl prezintă în film este destul de serios: Posibilitatea, matematic, ca aceste mamifere superbe, într-un timp relativ scurt la scara omenirii, aproximativ 150 de ani, să dispară definitiv şi din zona noastră. Cauza? Lipsa totală de grijă faţă de habitatul acestuia plus multe alte cauze care au în vedere actuala educaţie, înţelegere şi convieţuire dintre om şi urs. Din tot acest avertisment se dagajă o singură idee şi anume răspunderea pentru ceea ce se distruge, s-a distrus sau se va distruge ne aparţine în totalitate. Felicitări, Oana Raluca Ghiocel şi te aşteptăm cu o nouă realizare.

Reluarea expunerilor ştiinţifice pe teme de istorie, în după amiaza celei de-a doua zile, a fost înmânată d-lui prof. dr. Mihai Constantin Popescu, cu un subiect care aduce în actualitate regândirea istoriei străvechi a acestor locuri şi a locuitorilor săi: Imperiul Pelasg. O prezentare generoasă şi detaliată a unei perioade foarte puţin cunoscute din istoria noastră.

Un moment mult aşteptat a fost cel în care „Identitatea traco-geţilor” s-a reflectat „în memoria legilor lui Pitagora”. Autorul acestui material, suşinut de prezentare video, a fost dl. gen. dr. Mircea Chelaru. O incursiune bine documentată, fără cusur, prin istoria unei vechi naţiuni a antichităţii (tarco-geto-dacii), văzută prin scrierile (legile) lui Pitagora. Ascultând fără întrerupere expunerea d-lui general, gândul te duce la ceea ce un alt iubitor şi truditor pe altarul istoriei naţionale, dl. Gheorghe Gabriel, spunea despre daci, după lungi şi profunde studii de specialitate că: Dacia a fost „polul civilizaţiei şi spiritualităţii în Antichitate”. Dl. general dr. Chelaru ne-a oferit o demonstraţie, o dată în plus, a acestei axiome, dar văzută prin mintea unui geniu al omenirii, contemporan cu această mare naţiune a antichităţii, a cărui admiraţie faţă de poporul de la nord de Dunăre era una obiectivă şi în acelaşi timp era şi un exemplu viu pe care-l oferea celorlalte popoare pentru a învăţa de la traco-geţi, de la daci.

Prof. univ. dr. David Aurel este autorul unor numeroase publicaţii care au avut şi au ca subiect istoria naţională, fie ea veche, medie sau modernă iar conferinţa „Dacia şi dacii în conştiinţa lumii antice” este doar prima din cele trei pe care autorul le-a susţinut în cadrul Festivalului. Turul pe care dl. prof. dr. David Aurel îl face prin ţinutul locuit odinioară de Pelasgi, Valahi, Hiperborei, Titani, apoi geţi, daci, traci, sciţi etc, este unul foarte amplu şi plin de izvoare istorice care stau mărturie acestei existenţe în teritoriul aflat la Dunărea de jos, Carpaţi, Marea Neagră, Nistru dar şi în împrejurimile acestuia. Documentarea vastă a d-lui prof. univ. dr. David este una care îi permite să afirme cu tărie că aici a existat o civilizaţie cu o mare putere de influenţă asupra Europei şi nu numai.

Studentul la istorie Floroiu Mihai a susţinut o conferinţă cu tema: „Columna lui Traian între propagandă şi adevăr istoric”. Un studiu foarte interesant care poate fi dezvoltat în viitor.

Ultima zi a festivalului, 12 octombrie 2014, după programul dedicat copiilor şi reluarea unui film documentar în regia lui Daniel Roxin, am avut şi prima conferinţă intitulată simplu: Burebista. Conferinţa i-a aparţinut eruditului prof. dr. Mihai Constantin Popescu care face o scurtă trecere în revistă a epocii marelui rege dac, parcă amintindu-ne de monumentala lucrare a lui Ion Horaţiu Crişan, „Burebista şi epoca sa”.

Dl. prof. univ. dr. David Aurel revine cu o nouă conferinţă, de data asta despre „Dacia, Dacii şi Decebal în conştiinţa şcolii ardelene”. O prezentare a luptei corifeilor ardeleni pentru „naţionalitate”, pentru reînvierea imaginii „Daciei” ca vatră a neamului, pentru o refacere a Daciei în interesul dacilor/valahilor/rumânilor şi nu în interesul vreunui imperiu, aşa cum şi-o doreau acestea, excluzând din această refacere chiar naţiunea valahă, urmaşă a vechilor daci.

Un element aparte al Festivalului îl constituie lansările de publicaţii noi, unele reeditate în ediţii revăzute şi substanţial adăugite. Astfel, dl. prof. univ. dr. G.D.Iscru, lansează ce-a de-a VI-a ediţie a sintezei Strămoşii noştri reali, geţii-dacii-tracii-illirii … naţiunea matcă din vatra „Vechii Europe”. Prezentarea noii ediţii a fost făcută de către autor şi de către dl. prof. univ. dr. David Aurel. În cadrul lansării de carte autorul prezintă şi textul unei scrisori deschise, din partea Asociaţiei „Geto-Dacii”, adresată factorilor politici, prin care se solicită public şi în mod expres, revenirea la manualul unic de istorie naţională a Românilor scris în spiritul adevărului istoric iar prin aceasta slujind  şi interesul naţional şi eliminarea celor alternative. Scrisoarea, care va fi publicată ulterior, este semnată de o serie de personalităţi din domeniul ştiinţific.

O conferinţă cu o temă specială a constituit-o lucrarea cercetătorului Marius Fincă, un inginer pasionat de istorie ale cărui cercetări, studii ori volume publicate până în prezent sunt extrem de folositoare adevărului istoric, asupra strămoşilor reali, fiind bine documentate. Sub coordonarea d-lui prof. univ. dr. G.D.Iscru. conferinţa din acest an, propusă de dl. Fincă Marius, şi susţinută, în lipsa acestuia de dl. prof. univ. dr. G.D.Iscru, are un titlu extrem de interesant şi incitant: „Dragonul dacic, de la daci la Vlad Ţepeş”. Oare de câte ori nu ne-am pus întrebarea: De ce îl chema pe tatăl lui Ţepeş, Vlad Dracul? Sau: Ce a reprezentat ordinul dragonului, cu care a fost „înobilat” Vlad al III-lea Basaraba (tatăl lui Ţepeş Vodă)? Ori: De ce lui Vlad Ţepeş i se mai spunea şi Drăculea? La toate aceste întrebări am găsit răspunsul în această conferinţă care a fost prezentată în extras, studiul despre dragonul dacic fiind elaborat de acelaşi cercetător Marius Fincă într-o variantă mult mai extinsă.

O bucurie mare ne-a făcut prezenţa în cadrul Festivalului a doi mari actori ai românilor, Dorel Vişan şi Ion Haiduc. Scurtele momente artistice susţinute de fiecare dintre ei au fost o încântare pentru public şi pentru organizatori mai ales în condiţiile în care patriotismul acestor doi mari actori s-a făcut simţit cu fiecare secundă şi minut de reprezentare iar susţinerea, şi din partea domniilor lor, a proiectului domnului Ivan Jinaru, a fost fără rezerve.

O comunicare aşteptată a fost cea a domnului prof. univ. dr. Ioan Condor, unul dintre conducătorii Asociaţiei „Avram Iancu”, un careian patriot a cărui conferinţă, intitulată „Transilvania, Pământ românesc”, este permanent de actualitate şi în atenţia românilor din toată ţara, în primul rând, mai ales în condiţiile în care factorul politic şi/sau instituţii importante ale Statului naţional unitar român, au cedat şi cedează vinovat şi iresponsabil în faţa şantajului sau „cooperării” cu anumite formaţiuni etnice antistatale şi antiromâneşti, cu ramificaţii bine clădite şi substanţial susţinute de anumite cancelarii occidentale.

Prof. dr. Marin Cristian ne-a bucurat din nou cu prezenţa domniei sale, de data aceasta cu lansarea unei piese de teatru, o dramă istorică, Voievodul Valah, al cărei personaj principal este Mihai Voievod Viteazul şi fapta sa de la 1599 şi 1600. Mesajul transmis generaţiilor viitoare, mesajul de unitate politică şi spirituală al naţiunii valahe, este realizat într-un limbaj de epocă evocat de persoanje reale ale acelor momente, toate acestea în prezentarea extrem de plăcută a profesorului filolog Bucur Gheorghe.

Revine la pupitru, către finalul zilei, dl. prof. univ. dr. G.D. Iscru cu o conferinţă închinată comemorării martiriului familiei Brâncoveanu Basaraba, la 300 de ani de la asasinarea lor, conferinţă intitulată „Dinastia Saraba-Basaraba, martiriul Brâncovenilor”. O comemorare a unei mari familii domnitoare a valahilor, „dătătoare de legi şi datini”, precum şi stingerea ei prin trădarea de la 1714.

Profesorul Bucur Gheorghe, un filolog patriot şi un dascăl prin vocaţie, ne aduce în atenţie „Enigmele miturilor româneşti în viziunea lui George Coşbuc”.

Prof. univ. dr. David Aurel susţine o ultimă conferinţă intitulată „Dacia şi dacii în conştiinţa românească la începutul mileniului III”. Un studiu document din care reiese că nu au fost uitaţi strămoşii noştri iar scrierile documentate despre ei au continuat şi continuă.

Nu întâmplător s-a lăsat la finalul zilei conferinţa cu tema „Lovitura de stat de la 23 august 1944 şi implicaţiile sale geopolitice şi strategice”. Fiind un subiect cu mult mai aproape de zilele noastre, împlinindu-se anul acesta şi 70 de ani de la acest eveniment, susţinerea lui a venit din partea unui profesionist în domeni, dr. Constantin Corneanu. În esenţă, aşa cum reiese şi din lucrarea sa, ajunsă la a doua ediţie, revăzută şi mult adăugită, dar şi din conferinţa susţinută, momentul 23 august 1944 a fost, este şi va rămâne „o mare eroare politico-militară cu consecinţe incalculabile asupra viitorului şi a destinului nostru”. Mareşalul Ion Antonescu, a cărui memorie, faptă şi imagine o cinstim şi o promovăm cu orice ocazie, fiind un exemplu de urmat pentru fiecare român patriot şi responsabil de misiunea sa, era singura persoană care putea şi avea tăria să scoată ţara din război în condiţii extrem de onorabile, în plin război total. Din păcate, dintr-o eroare politico-militară, mai degrabă dintr-o invidie şi ură formidabilă a adversarilor săi politici, a camarilei regale şi a Regelui Mihai I de Hohenzollern-Sigmaringen, toţi la un  loc şi fiecare în parte rupţi complet de situaţia evenimentelor de atunci dar şi datorită lipsei unei viziuni geopolitice şi strategice de ansamblu şi de viitor, unicul om potrivit momentului, Mareşalul Ion Antonescu, Conducătorul, a fost arestat şi predat sovieticilor şi odată cu el înteaga ţară. Sunt concluzii ce se desprind cu lejeritate din subiectul prezentat, pe care le acceptăm ca fiind rezultatul unei analize pertinente şi extrem de serioase a acelor momente.

Şi această ediţie a Festivalului dacic a fost pe deplin o reuşită şi îi felicităm pe organizatorii lui.

Av. Iscru Adrian         

Lasati un comentariu