Corlăţean nu a demisionat, a fost demis

• publicat la: 10 noiembrie 2014
Corlăţean nu a demisionat, a fost demis

Unul dintre cei mai şterşi ministri de externe pe care i-a avut vreodată România (inclusiv Vechiul Regat), Titus Corlăţean, şi-a anunţat luni demisia din funcţie. Oficial. În realitate (sau neoficial), Titus Corlăţean a fost demis. De către şeful său de guvern şi de partid, Victor Ponta. Nici în varianta oficială şi nici în cea neoficială, plecarea lui Corlăţean de la MAE nu este legată de modul incalificabil în care a fost organizat scrutinul din 2 noiembrie.

În varianta oficială, Corlăţean a demisionat pentru că – citez din el – „nu pot accepta ca instituţia Ministerului Afacerilor Externe să fie forţată să încalce legea şi legalitatea pe considerente de interese politice, electorale ale domnilor Băsescu şi Iohannis”. Stupefiant. Titus Corlăţean ( + Ponta – care a susţinut acelaşi lucru) chiar îi cred proşti pe români? Trec peste faptul că totul este o invenţie a maşinii de propagandă a PSD, dar să presupunem că aşa ar sta lucrurile. Vin doi politicieni, indiferent de natura funcţiei pe care o deţin şi îi propun unui ministru să facă un lucru prin care s-ar încalca legea. Ce trebuie să facă respectivul ministru? Nimic altceva decât să le închidă uşa în nas, să declare public „crima” celor doi şi să-şi vadă mai departe de treabă. În niciun caz să demisioneze. Ei bine, tocmai motivul invocat dovedeşte că de fapt Titus Corlăţean nu a demisionat. Ci a fost „demisionat”.

Schimbăm registrul: de ce a fost demis Titus Corlăţean? Sunt mai multe răspunsuri de dat la această întrebare şi enumăr câteva, nu neapărat în ordinea importanţei lor:

  • a fost aruncat „prostimii” „capul lui Moţoc”. Prin demiterea lui Corlăţean, premierul Ponta şi totodată candidatul PSD & Co la preşedinţie încearcă să mai estompeze din amploarea mitingurilor anunţate pentru joi şi vineri în marile oraşe din ţară şi în unele capitale europene. Indiferent de numărul participanţilor, lui Victor Ponta nu-i cad bine la stomac aceste ieşiri în stradă.
  • s-a dat un semnal cancelariilor occidentale, celor care contează, că la Palatul Victoria, cine greşeşte, plăteşte.
  • l-a scăpat pe unul dintre „scutierii” săi, (da, Corlăţean este unul dintre oamenii de bază din echipa Ponta) de iminentul scandal ce se va declanşa începând cu 17 noiembrie, pentru că nu se va schimba nimic în bine în ceea ce priveşte alegerile din diaspora. În plus, toate oalele se vor sparge în capul lui Meleşcanu.
  • va fi justificat, prin absenţa fostului titular la postului şi prin neacomodarea ministrului interimar, dezastrul care se prefigurează pe 16 noiembrie în secţiile de votare unde s-au înregistrat probleme pe 2 noiembrie (se anunţă o participare şi mai mare în turul II, deci problemele vor fi şi mai mari)
  • PSD va putea respinge orice atac privind ziua de 16 noiembrie în diaspora, susţinând că nu mai conduce MAE

  • trebuia eliberat un post important în guvern, pentru oferirea unei recompense unuia dintre aliaţii lui Victor Ponta din aceste alegeri, adică lui Teodor Meleşcanu. Şi nu va conta deloc că acesta va ieşi şifonat după ziua de 16 noiembrie.

Acum, cine crede că Victor Ponta a sacrificat un apropiat de-al său, se înşeală. Oricum, pe Titus Corlăţean nu-l prindea Crăciunul la MAE. Indiferent de situaţie. Cu Ponta preşedinte, Corlăţean ajunge la Palatul Cotroceni în calitate de consilier de stat şi şef al departamentului pentru politică externă. Şi ajunge inclusiv din postura actuală, de doar simplu senator. Cu un Ponta învins pe 16 noiembrie, Corlăţean (presupunând că nu ar fi existat „10 noiembrie”) nu mai este ministru de externe, pentru că plăteşte pentru pentru victoria din diaspora a lui Iohannis. Oricum, luni 17, vom mai avea o demisie din „zonă” tot indiferent de rezultatul alegerilor. Actoraşul Bogdan Stanoevici va fi vinovatul de serviciu. Numai că el nu va ajunge la Cotroceni dacă Ponta câştigă.

sursa cotidianul.ro

comentarii

de emil la 11 noiembrie 2014 - 11:39

Legea 370/2004 republicată în 2011

Art.11
(1) Delimitarea sectiilor de votare se stabileste de primarii comunelor, oraselor, municipiilor sau ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, in termen de cel mult 5 zile de la data intrarii in vigoare a hotararii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor. Directia pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date asigura datele, informatiile si sprijinul necesare pentru indeplinirea de catre primari a acestei obligatii .
(2) Stabilirea sectiilor de votare speciale se va face de catre Guvern, prin hotarare, cu respectarea termenului prevazut la alin. (1). In acest sens institutiile prefectului vor asigura furnizarea tuturor datelor si informatiilor necesare.
(3) Numerotarea sectiilor de votare de pe raza teritoriala a unui judet, respectiv a municipiului Bucuresti se stabileste de catre prefect, in termen de cel mult 5 zile de la delimitarea sectiilor de votare, respectiv stabilirea sectiilor de votare speciale, incepand cu localitatea resedinta de judet si continuand cu cele din municipii, orase si comune, in ordinea alfabetica a acestora; in municipiile cu subdiviziuni administrativ teritoriale numerotarea se face cu respectarea ordinii acestor subdiviziuni, prevazuta de lege .
(4) In cel mult 5 zile de la expirarea termenului prevazut la alin. (3), prefectii comunica Autoritatii Electorale Permanente delimitarea, respectiv stabilirea, si numerotarea fiecarei sectii de votare, precum si alte date relevante privind imobilul in care se va desfasura votarea, in formatul stabilit de aceasta. Orice modificari privind delimitarea si numerotarea sectiilor de votare, precum si locurile de desfasurare a votarii se comunica Autoritatii Electorale Permanente in cel mult 48 de ore de la producerea acestora.
(5) Cel mai tarziu cu 25 de zile inaintea datei alegerilor, prefectii aduc la cunostinta publica delimitarea si numerotarea fiecarei sectii de votare, prin publicatii in care se indica si locul de desfasurare a votarii.
(6) Primarii si secretarii comunelor, oraselor, municipiilor si ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale, precum si Directia pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date vor asigura datele, informatiile si sprijinul necesar pentru indeplinirea de catre prefecti a obligatiilor prevazute la alin. (2)-(5).Art.12
(1) Pe langa misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei se organizeaza una sau mai multe sectii de votare pentru alegatorii care se afla in strainatate la data alegerilor.
(2) In afara sectiilor de votare prevazute la alin. (1), pot fi organizate, cu acordul guvernului din tara respectiva, sectii de votare si in alte localitati decat cele in care isi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare.
(3) Organizarea si numerotarea sectiilor de votare din strainatate se stabilesc de catre ministrul afacerilor externe, prin ordin . In termenul prevazut la art. 11 alin. (4), ministrul afacerilor externe aduce la cunostinta publica numerotarea fiecarei sectii de votare din strainatate, precum si locurile de desfasurare a votarii.

Lasati un comentariu