“Dacia nemuritoare’’ la a 15-a aparitie

• publicat la: 3 December 2014
“Dacia nemuritoare’’ la  a 15-a aparitie

Revista ,,Dacia nemuritoare’’ ajunsă la nr. 15,  dedică prima pagină zilei de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României, când a fost înfăptuit idealul unităţii noastre naţionale, ideal  ce ne-a străbătut istoria de la un capăt la altul şi care a rămas permanent în mintea şi în sufletul românilor.

Scriitorul Dan Eugen Dumitrescu semnează editorialul de pe prima pagină intitulat ,, 1 Decembrie-Sărbătoare Naţională!’’în care vorbeşte despre sărbătoarea naţională a României de la 1 Decembrie, afirmând că  alegerea unei singure zile pentru sărbătorirea naţiunii,  este ,,ca şi cum  unei inimi i-ar fi de ajuns o singură bătaie  să-şi definească  iubirile şi destinul.’’. Avocatul Adrian Iscru, pe de altă parte, face o ,,Pledoarie pentru 1 Decembrie 1918. Ziua Naţională a României’’, în care susţine că nu este zi mai importantă ca ,,ziua de 1 Decembrie 1918, ca jalon istoric, ca mesaj strămoşesc pe linia planului dacic autohton care ne-a traversat istoria şi încă ne animă, plan de unitate, suveranitate, identitate şi demnitate naţională şi ca speranţă veşnică a ţării care în Europa a rămas realitate şi simbol al Daciei nemuritoare, patria originară.’’

Dr.Marian Alexandru Cristian, profesor de istorie, prezintă al V-lea  episod din materialul “Mihai Viteazul în conştiinţa europeană”, consemnând desfăşurarea evenimentelor din perioada 1599-1600.

,,Sculptorul Constantin Brâncuşi, cel care a deschis o filială oltenească la Paris” se află la al IV-lea serial întocmit de scriitorul Dan Eugen Dumitrescu.

Despre Societatea pentru Cultura si Literatura Română în Bucovina, la 150 de ani de la înfiinţare,  capitolul V, relatează prof. Brânduşa Cepuc.

La rubrica  “Aşa vă place istoria ?” prof. Mircea Dorin Istrate prezintă în acest număr ,,Icoane de suflet’’,  în care este ,,pictat’’ Crăişorul Munţilor, Avram Iancu.

Deosebit de bine documentat şi atractiv este materialul prof.Gheorghe Bucur,,Specificul viziunii mitologice a lui Geoge Coşbuc. Poetul  naţional transformă basmul în poezie, specie caracteristică prozei populare, în care introduce perspectiva cosmică.Coşbuc reconstituie mitologia populară  din diverse credinţe referitoare la soare, aşezând la baza creaţiei sale creaţiile artistice ale poporului.

Din paginile revistei mai aflăm că Asociaţia Geto-Dacii  a organizat  la Muzeul Naţional al Ţăranuluii Român din Bucureşti Festivalul ,,Adevărul despre daci şi istoria străveche a plaiurilor româneşti’’, aflat la  ediţia a II-a. Evenimentul a avut loc între 10-12 octombrie şi a cuprins  susţinere de conferinţe ca ,,Proiectul Geto-Dacia Renăscută’’, vizionarea  filmului documentar ,,Comori şi locuri enigmatice din România’’, lansări de carte, dar şi programe educative pentru copii pe tema dacii şi istoria naţională şi ateliere de ceramic şi pielărie getică.

,,Asociaţiunea ASTRA-trecut şi prezent’’ un articol semnat de ing. Daniela Ciută, preşedintele Despărţământului ASTRA Carei,vorbeşte despre Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, care a luat naştere în anul 1861 şi care a reprezentat o adevărată academie populară a românilor, stimulând şi organizând învăţământul, ştiinţa şi cultura, în general şi literatura şi artele, în special. ASTRA s-a organizat în despărţăminte, prin care s-a extins în toată Transilvania, fiind desfiinţată ilegal în 1948. Despărţământul Carei a luat naştere în 12 iulie 1923,iar  în acest an, la 66 de ani de la desfiinţarea sa ilegală, activitatea ASTRA Carei reînvie la data de 26 septembrie, sub devizele ,,repunerii culturii şi valorilor locale pe făgaşul lor normal, pentru ca idealurile stabilite de înaintaşi să ne însufleţească în permanenţă, şi al acţiunii în spiritul demnităţii,al onoarei şi mândriei că aparţinem poporului român. Această reînfiinţare a ASTRA, Despărţământul Carei are loc în contextul se interzice amplasarea busturilor personalităţilor marcante româneşti sau a plăcilor comemorative şi administrarea românească a Cimitirului Eroilor noştri, dar, în ciuda acestor lucruri, ,,nu ni se poate interzice să simţim româneşte, să fim mândri de originea şi de cultura noastră, de zestrea culturală şi spirituală pe care o transmitem mai departe urmaşilor noştri’’, sunt vorbele preşedintei ASTRA, Despărţământul Carei, ing. Daniela Ciută.

Tot la evenimentul reînfiinţării ASTRA, Despărţământul Carei, care îi are ca membrii de onoarea pe acad. Marius Porumb, pe artistul plastic Zoe Vida-Porumb, fiica sculptorului Vida Gheza, prof.univ.dr. Ioan Condor, preşedintele Societăţii Culturale Avram Iancu din Bucureşti şi pe prof.univ.dr. Ioan Chindriş, directorul Bibliotecii Academiei din Cluj Napoca, preşedintele ASTREI, prof.univ.dr. Dumitru Acu a spus că ASTRA ,,are datoria de a reromâniza, românii, de a-i motiva să-şi cunoască ţara, să-şi iubească ţara şi cultura românească!’’

În luna octombrie a avut loc la Reghin cea de- a 109-a Adunare  Generală a Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, eveniment la care a participat şi o delegaţie  a Despărţământului Carei, unde s-a făcut apel la unitate, la păstrarea demnităţii naţionale şi la protejarea românismului.

În cadrul  simpozionului ştiinţific ,,230 de ani de la Revoluţia din 1784 condusă de Horea, Cloşca şi Crişan’’ care a avut loc în ziua de 25 octombrie , prof.univ. Ioan Condor,  absolvent al Liceului ”Vasile Lucaciu” din Carei şi Membru de Onoare al Asociaţiunii Astra, Despărţământul Carei, a susţinut conferinţa intitulată ,,Natura marii confruntări din 1784- ,,Răscoală’’ sau ,,Revoluţie’’?, care a fost publicată în revistă, în care susţine caracterizarea ca revoluţie a evenimentelor din 1784 din Transilvania, aducând argumente ca programul mişcării, care este neîndoios revoluţionar, propriu revoluţiilor populare şi nu răscolelor ţărăneşti. De asemenea, autorul susţine că a fost cea mai mare mişcare cu caracter social şi  naţional din ţările române de până atunci prin numărul mare al  maselor participante de diferite categorii sociale ca ţărani, mineri, plebe orăşenească, dar şi etnice, români, maghiari, secui, prin cuprinderea geografică vastă, organizarea militară superioară şi prin răsunetul neobişnuit de mare stârnit în Europa.

În cadrul aceluiaşi simpozion, Ilie Gabra, dr. în filosofie a susţinut conferinţa ,, Premisele Revoluţiei’’ lui Horea, cea dintâi revoluţie socială a Europei,  în care analizează contextul istoric şi cauzele revoluţiei, printre care se numără politica reformatoare a Imperiului Habsburgic din timpul domniei Mariei Teresa, mişcarea antifeudală cuprinzând ţărănimea care a părăsit unirea cu Roma şi revenirea la ortodoxie, într-un secol XVIII, care era dominat de lupta românilor din Ardeal pentru dezrobirea politică şi naţională.

Mai amintim continuarea unor articole iniţiate în numerele anterioare, precum  ,,Problema Basarabiei în discuţiile româno-sovietice din timpul Războiului Rece (IX) scris de dr. Ion Constantin, ,,Harpia- temuta sabie încovoiată a geto-dacilor nemuritori (III), articol scris de  conf. Univ. dr. George V. Grigore,  ,,Ocna Telega’’(V), autor prof. Ilie, articolul scris de prof.univ. dr. Rodica Tanţău ,,Meşteşugurile la  geto-daci – tradiţie şi inovaţie (II) şi articolul scris de prof. dr. Radu Raisa ,,Căluşarii, un joc trac ?’’ (IX) şi ,,Semnificaţia martiriului  sfinţilor Brâncoveanu – Basaraba în retrospectiva şi perspectiva istoriei’’ al conf.univ.dr. G.D. Iscru.

Abonamente la această revistă se pot face prin Poşta Română, nr.catalog 19150 dar o puteţi cumpăra şi de la chioşcurile de ziare.

Lasati un comentariu