Tradiţii pentru spor şi sănătate de Anul Nou. Praznicul Sfântului Vasile cel Mare

• publicat la: 31 December 2014
Tradiţii pentru spor şi sănătate de Anul Nou. Praznicul Sfântului Vasile cel Mare

La cumpăna dintre ani, în ţara noastră, atât în mediul urban, cât şi la sate, asistăm la un alai al celor mai îndrăgite tradiţii şi obiceiuri româneşti. În ajunul Anului Nou, datinile şi obiceiurile de iarnă evoluează la scenă deschisă în fiecare comunitate.

Practicarea acestor obiceiuri, în ziua de 31 decembrie, nu este întâmplătoare. În gândirea populară, ultima zi a anului simbolizează data renaşterii ordinii cosmice.

Evocarea acestor datini este un spectacol la care participă cetele de urători. În acest răstimp, „mascaţii”, acei colindători care însoţesc Pluguşorul pe data de 31decembrie,  colindătorii cu  „Capra” şi „Sorcova” în Ziua de Anul Nou, sunt aşteptaţi cu mare bucurie de gazde, pregătite să-i primească şi să le mulţumească pentru urări.

Unele tradiţii şi obiceiuri, care se continuă şi în prima zi a Anului   care se înnoieşte, au puterea să atragă sporul, belşugul, sănătatea şi voia bună în casa gospodarului care primeşte cu colindul ceata de pe urători.

Costumaţia cetelor de colindători este inspirată din creaţia populară, iar realizarea măştilor demonstrază nota hazlie a personajelor interpretate.

Data de 1 ianuarie, care marchează începutul unui An Nou, a fost stabilită în anul 1691 din iniţiativa Papei Inocenţiu al XII-lea.

Sfântul Vasile cel Mare este ocrotitorul săracilor

În prima zi a Anului Nou, creştinii   îl prăznuiesc pe Sfântul Vasile cel Mare, cunoscut în tradiţia populară ca fiind Crăciunul cel Mic, fratele  Crăciunului.

Sfântul Vasile cel Mare a trăit în Cezareea Capadochiei între anii 330- 379, în vremea marelui şi credinciosului împărat Constantin şi până în timpul domniei împăratului Valens, cel care a devenit un admirator a lui Arie. Sfântul Vasile provenea dintr-o familie creştină binecuvântată: tatăl său, Sf. Vasile cel Bătrân, a fost un renumit învăţător din Pont, iar fratele său Grigore din Nyssa şi sora Macrina au intrat şi ei în rândul sfinţilor. Iubitor de învăţătură, Vasile cel Mare a studiat la cele mai importante şcoli din Cezareea, din Constantinopol şi din Atena. La Atena,  cea mai importantă şcoală din timpul său, Sfântul Vasile a studiat cu pasiune astronomia, geometria, medicina şi retorica. Aici a legat o sfântă prietenie cu Grigore de Nazianz, impresionat de inteligenţa şi de harul său duhovnicesc. În data de 14 iunie 370, în momente dificile pentru Biserică, când ereticii lui Arie şi Macedonie l-au atras la această credinţă chiar pe împăratul Valens, Sfântul Vasile a fost înălţat la demnitatea de arhiepiscop al Cezareei. Prin scrierile sale, Sfântul Vasile a luminat creştinătatea şi a apărat cu dârzenie dogma Sfintei Treimi, fără să ţină seamă de mânia împăratului Valens.

Sfântul Vasile a protejat păturile sociale sărace

Sfântul Vasile este cunoscut ca părinte al monahismului oriental, ca protector al familiei şi al săracilor. Sfântul Vasile a acordat o mare atenţie păturii sociale sărace, venind în ajutorul acesteia prin remarcabile acte de caritate. Este cel dintâi ierarh care a întemeiat, pe lângă biserică, azile şi spitale, solicitâd celor bogaţi să vină în ajutorul persoanelor nevoiaşe. În acest sens, Sfântul Vasile a fost un exemplu; după moartea părinţilor, el şi-a împărţit averea celor neputincioşi şi săraci. În acelaşi timp, episcopul Vasile a acordat o mare atenţie pregătirii canonice şi spirituale a preoţilor. În timpul vieţii, ierarhul a făcut numeroase minuni.

„Dintre scrierile cele mai importante ale Sfântului Vasile  trebuie să amintim „Liturghia Sfântului Vasile” şi „Moliftele Sfântului Vasile.”  „Moliftele” care-i poartă numele se citesc de câte ori este nevoie şi aceste rugăciuni au puterea să vindece boli grave, să alunge duhurile necurate şi blestemele. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române  a decis ca  persoanele care solicită să li se citescă aceste rugăciuni au nevoie de o pregătire lăuntrică specială: să ţină post şi să rostească rugăciuni; după o perioadă de curăţire sufletească şi trupească, credinciosul care doreşte să se coboare harul Sfântului Vasile asupra sa, poate să solicite  preotului să-i citească Moliftele Sfântului Vasile. De asemenea, Moliftele se citesc când sunt calamităţi naturale sau epidemii, pentru că acestea au puternice efecte terapeutice. Tot în ziua Anului Nou se continuă datinile străvechi, iar sorcovitul este o urare tradiţională; acum, membrii comunităţii, la sfârşitul slujbei, îşi adresează  urări de sănătate şi bucurii pentru Noul An. Aceleaşi gânduri bune se adresează naşilor de botez  şi de cununie”, ne spune părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot la Biserica „Sfânta Vineri Nouă” din Bucureşti (B-dul Nicolae Titulescu).

Datini pentru spor şi sănătate

Colindătorii alungă forţele malefice

Dezlegarea anului este un obicei practicat în ajunul Anului Nou. Cetele de colindători merg pe uliţele satului sau pe străzi, iar vacarmul produs de  bice şi de buciume alungă forţele malefice din acea comunitate: insectele dăunătoare recoltelor, seceta, tăciunele din grâu, blestemele făcute pentru pagubă. În tradiţia populară, feciorii harnici şi religioşi, care colindă la casele gospodarilor, pot să dezlege şi cununiile în acea noapte dintre ani, rostind descântece pentru „slobozirea” cununiei, iar pentru măritişul fetelor ei cheamă peţitorii.

Pentru sănătate şi prosperitate, colindătorii le urează gazdelor să le dea Dumnezeu numai bine : spor, sănătate, noroc în tot ce fac, ca să se înnoiască vieţile lor.

Se rostesc rugăciuni de ajutor 

Sfântul Vasile este cel care alungă duhurile rele şi are o mare putere asupra dracilor. De aceea, în acestă zi, trebuie rostite rugăciuni de ajutor în casele în care paguba sau boala dăinuie de multă vreme.

La cumpăna dintre ani, dorinţa se împlineşte

În noaptea Anului Nou, să ne punem în gând o dorinţă şi să ne rugăm pentru împlinirea acesteia. Tradiţia spune că fiecare  dorinţă, rostită cu credinţă la cumpăna dintre ani, totdeauna

se împlineşte, cu condiţia ca aceasta să nu fie mărturisită nimănui.

Un bărbat trebuie să vină primul în casă

În prima zi a Anului Nou, în fiecare gospodărie este bine să păşească un bărbat sau o femeie brunetă, pentru că aceştia aduc noroc gospodarului. Dacă  într-o gospodărie trebuie să vină

o femeie roşcată sau o femeie blondă, fiecare trebuie să poarte asupra sa un fir de busuioc sfinţit, pentru a alunga ghinionul.

În noaptea de Anul Nou să aveţi bani în buzunare !

În noaptea de Anul Nou este bine să aveţi în buzunar cât mai mulţi bani, pentru ca tot anul să nu le duceţi dorul, şi să vă bucuraţi de bunăstare. Totodată, în această zi să nu daţi bani cu împrumut şi nici obiecte de uz gospodăresc.

Să nu intraţi în Noul An cu datorii

Este bine să scăpaţi cât mai repede de datorii. Dacă nu reuşiţi acest lucru, veţi avea probleme financiare tot anul viitor.

Să întâmplinăm Anul Nou cu un pahar plin cu vin

O tradiţie urmată în ajunul Anului Nou de gospodarii din toate zonele ţării aduce reuşite până la anul viitor. În noaptea dintre ani, să aşezăm pe masă un pahar plin cu vin,  pentru ca totul să ne  meargă din plin.

sursa click.ro

comentarii

de one citizen la 31 December 2014 - 22:57

halal sfarsit de an,fara energie electrica.o parte de oras cu si cealalta fara.e o bataie de joc la adresa cetatenilor.vai de el de oras condus de bozgorime.

de Horia Mărieș la 1 January 2015 - 11:26

Dedicatie muzicală de An Nou pentru cititorii BdeC.

Să fie pace și lumină!

https://m.youtube.com/watch?v=Us-TVg40ExM

Lasati un comentariu