Ziua de Ajun este ziua în care întâmpinăm marele praznic împărătesc, Naşterea Domnului. Este o zi a colindelor, oamenii aflaţi la casele lor primind vestea bună a Naşterii lui Iisus. Colindătorii, asemenea păstorilor care au vestit minunea din Betleem, merg din casă în casă şi îi anunţă pe creştini prin colindele lor pentru care primesc daruri de post, covrigi, nuci, fructe.
Este o zi de post aspru, urmând ca dezlegarea la mâncăruri de dulce se se facă pe 25 decembrie, în ziua sărbătorii Crăciunului.
Tot în ultima zi a Postului Crăciunului, preotul vesteşte şi el marele praznic al Întrupării Fiului lui Dumnezeu din Fecioara Maria umblând cu icoana Nașterii Domnului pe la casele credincioșilor, ceea ce reprezintă, potrivit tradiţiei, un fel de slujbă în afara bisericii.
Pentru această zi deosebită există rânduieli liturgice speciale, astfel că în Ajunul Crăciunului se citesc „Ceasurile Împărătești” și se săvârșește Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia. În cadrul acestor slujbe sunt rânduite spre citire mai multe profeții din Vechiul Testament privind Nașterea Domnului.
După noaptea de ajun, trei zile la rând, în toate bisericile se săvârşeşte Sfânta Liturghie. Din pricina bucuriei marelui praznic al Naşterii Domnului, s-a rânduit ca în perioada cuprinsă între Crăciun şi Bobotează să nu se facă îngenuncheri şi plecăciuni. Excepţie fac însă canoanele primite de la duhovnic, săvârşite în taina camerei fiecăruia.
„Fecioara astăzi pe Cel mai presus de fiinţă naşte şi pământul peştera Celui neapropiat aduce. Îngerii cu păstorii slăvesc şi magii cu steaua călătoresc, că pentru noi S-a născut prunc tânăr, Dumnezeu Cel mai înainte de veci.”
„Naşterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii lumina cunoştinţei. Că întru dânsa cei ce slujeau stelelor de la stea s-au învăţat să se închine Ţie, Soarelui dreptăţii, şi să Te cunoască pe Ţine, Răsăritul cel de sus. Doamne, slavă Ţie!”
sursa cotidianul.ro
Avram Iancu
Fundatia Werdnig Hoffman Carei
Radu Gyr