Alarmă! Se golesc muzeele României

• Printeaza
• RSS Comentarii
• Trimite Email

Directorul Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR) din Bucureşti, Roxana Theodorescu, a declarat, miercuri, că, în ultimii ani, patrimoniul cultural mobil nu a fost protejat şi că statul român ar trebui să fie reprezentat de un procuror în procesele privind restituirea lucrărilor de artă, potrivit Mediafax.

Senatorii Comisiei pentru cultură s-au întâlnit, miercuri, cu reprezentanţii instituţiilor de cultură din Bucureşti care se află în subordinea Ministerului Culturii (MC).

„Vă invit să vizitaţi cât de repede se poate muzeul nostru, pentru că în ritmul în care restitutim lucrările s-ar putea ca într-un viitor nu foarte îndepărtat să nu mai aveţi ce vedea”, a spus Roxana Theodorescu.

„În ultimii ani, acest patrimoniu a fost departe de a fi protejat. Nu voi intra în amănunte. Pot să vă spun strict situaţia muzeului nostru, îmi închipui că, dacă aţi afla-o la nivelul ţării, probabil aţi intra în panică. Noi, de la apariţia legii, deci din anul 2000 până astăzi, am restituit circa 2.000 de lucrări, în majoritatea lor plasate în tezaur, în viitorul foarte apropiat restituim 253 şi sunt alte câteva sute în litigii.

Litigii care nu iau în considerare istoria colecţionismului în România, faptul că aceste colecţii au fost donate înaintea celui de-Al Doilea Război Mondial, faptul că acestor colecţionari statul le-a făcut numeroase facilităţi precum plata chiriei, luminii, căldurii, telefonului, angajarea unui membru al familiei ca muzeograf, sigur că toate aceste plăţi, din nefericire, nu pot fi dovedite de noi, întrucât ele nu au fost făcute de instituţia muzeală, ci fie de primărie, când acele case care adăposteau colecţiile, colecţii care acum sunt în Muzeul Colecţiilor de Artă, ţineau de Primăria Bucureşti. Nu intru în detalii de ce nu se găsesc acte”, a mai spus directorul Muzeului Naţional de Artă al României.

Aceasta a precizat că au fost pierdute procese pentru că nici Ministerul Culturii, nici Ministerul Finanţelor nu s-a implicat în aceste acţiuni, nefiindu-le admise probe şi martori.

Nici reprezentanţii Curţii de Conturi nu au înţeles motivaţii ale instanţelor privind lucrările retrocedate, mai spune Roxana Theodorescu.

„Situaţia este mai mult decât gravă. Noi am înaintat nişte propuneri. (…) Una dintre ele ar fi ca în aceste procese care apără valori practic pe care nu le putem evalua să fie statul reprezentat de un procuror, care poate altfel face rost de probe, care poate susţine altfel cauzele, pentru că sunt motivaţii ale instanţelor pe care nici controlorii Curţii de Conturi nu le-au înţeles”, a mai precizat directorul Muzeului Naţional de Artă al României.

integral  aici

Lasati un comentariu