Discriminare sau epurare? În patru ani, peste 14,3 milioane de lei de la Ministerul Culturii pentru renovarea conacelor secuiești şi 112.600 lei pentru monumente româneşti

• publicat la: 22 January 2015
Discriminare sau epurare? În patru ani, peste 14,3 milioane de lei de la Ministerul Culturii pentru renovarea conacelor secuiești şi 112.600 lei pentru monumente româneşti

Potrivit unei situații ce cuprinde sumele cheltuite de Ministerul Culturii pentru renovarea și punerea în valoare a monumentelor istorice din județele Covasna și Harghita, în perioada anilor 2011 – 2014 au fost cheltuiți peste 25,2 milioane de lei. Nu se cunosc criteriile care au stat la baza împărțirii fondurilor, însă alocarea lor are următoarea structură: 14,3 milioane de lei pentru renovarea și punerea în valoare a conacelor și castelelor secuiești; 10,7 milioane de lei pentru renovarea și punerea în valoare a bisericilor maghiare; 112.600 lei (o sumă ridicolă!) pentru renovarea unor monumente românești.

În luna decembrie a anului trecut opinia publică din România afla din presă despre cazul ”Plăcuţelor lui Bitus”, un set de trei artefacte votive din aur, care datează din secolele II-III e.n., care au fost scoase la licitaţie de Artmark cu un preţ de pornire de 85.000 de euro, după ce Ministerul Culturii (MC) nu şi-a exercitat dreptul de preempţiune (detalii aici).

Potrivit Mediafax, autenticitatea celor trei piese a fost confirmată atât de academicianul Alexandru Vulpe, preşedinte al secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologice a Academiei Române, care a participat şi el la conferinţa din 2 decembrie, cât şi de Florian Matei Popescu. ”În cazul celor trei piese nu e niciun dubiu. Sunt sigur autentice. N-avem nici cea mai mică îndoială”, a spus atunci academicianul Alexandru Vulpe. ”Statul nostru se ştie prea bine că n-are prea mulţi bani pentru cultură. Asta e!”, a mai spus Alexandru Vulpe.

Toate cele trei artefacte fac parte din patrimoniul cultural naţional, fiind clasate în categoria Tezaur. Valoarea acestor trei plăcuţe votive din aur dacic este apropiată de cea a vestitelor brăţări regale dacice din aur descoperite în zona cetăţilor din Munţii Orăştiei, care au fost furate de vânătorii de comori şi recuperate printr-un proces dificil din Statele Unite ale Americii, Franţa, Elveţia şi Germania. Din 2011, brăţările pot fi admirate la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti.

În schimb, Ministerul Culturii a cheltuit în perioada anilor 2011 – 2014 aproximativ 3,2 milioane de euro pentru renovarea și punerea în valoare a conacelor și castelelor secuiești din județele Covasna și Harghita. Suma se referă strict la conacele și castelele secuiești din cele două județe, însă astfel de monumente se regăsesc și în alte zone din Transilvania.

În afara acestor fonduri, direct de la Ministerul Culturii, monumentele comunității maghiare din cele două județe mai beneficiază și de bugetele consiliilor județene, controlate de UDMR. Spre exemplu, în perioada anilor 2004-2013 din bugetul Consiliului Județean Harghita a fost cheltuită suma de 1.497.796 lei pentru restaurarea monumentelor din județul Harghita. Din această sumă, pentru restaurarea unor monumente ale comunității românești au fost alocate doar aproximativ 51.300 de lei (doar 0,03%!), restul de 1.446.496 de lei fiind destinați exclusiv monumentelor comunității maghiare (documente aici).

Modul în care sunt alocate aceste fonduri pentru renovarea și conservarea monumentelor istorice din județele Covasna și Harghita reprezintă o dovadă în plus a procesului de epurare etnică a românilor din cele două județe. De peste 20 de ani singura cultură care este stimulată și finanțată este cultura maghiară. În România secolului XXI, românii din Covasna și Harghita au același statut ca în evul mediu, singurul lor drept fiind acela de a pleca dintr-o zonă în care limba și cultura lor sunt hulite.

Ca o ironie a sorții, România finanțează acum din fonduri publice renovarea unor conace și castele ce au aparținut în trecut unor grofi maghiari (iar acum sunt revendicate sau aparțin urmașilor acestora), conace și castele construite și cu munca și banii românilor din Transilvania care în evul mediu nu aveau alt drept decât acela de a fi slugă pe pământurile grofilor.

integral pe   Dan Tanasa .ro


comentarii

de Tiberiu Vanca la 23 January 2015 - 09:26

Potrivit unui studiu propus marelui public de către BBC în Europa nu mai există unguri ci numai “vorbitori de limbă maghiară”. Se pare că după secole de curățarea etnică şi asimilare de întru a vorbi maghiara din rândul purtătorilor de gene ale altor populaţii (români; sârbi; slovaci; sloveni; cehi; ucrainieni) ansamblul genetic al vorbitorilor de maghiară a devenit un fel de talmeș-balmeș”, respectiv prin pierderea etnosului propriu şi formarea în spațiul panonic şi în diasporă o maghiarime compozită, sau mai precis spus spurcată cu tonusul altor populații, cei ce au fost unguri, undeva în străfundurile istoriei s-au cam sinucis. În aceste condiţii nu este rău că au rămas conacele şi vajnicul luptător, un fel de ultim mohican Hunor Kelemen care să le întreţină, că patrupeda Rozi a clacat şi n-a prea ajuns între bipezi, pe care-i ureşte, așa cum le stă bine ungurilor să urască tot ce le vine în cale.

de andrei la 23 January 2015 - 10:02

nu aveau ce renova in acele parti numai eventual blocurile comuniste si fabricili inchise

de andras la 23 January 2015 - 10:11

nu e frumos ce face seful hunor si nici cei din jurul lui care nu suporta romanii dar uita ca toti traim in romania si de aici avem un ban cu care sa ne facem un rost.
eu propun la cei care nu se simt bine intre romani sa plece cu al doilea pasaport acolo unde se simt ei bine . sa nu spuneti ca acolo se vor plictisi pentru ca nu au cu cine sa se certe si nu vor fi bagati in seama !

Lasati un comentariu