Pagina principala / Economic / Secretul financiar pentru care e nevoie de un „pact pentru drumuri”

Secretul financiar pentru care e nevoie de un „pact pentru drumuri”

După controversele din 2014 privind programul de construcţii la autostrăzi, Guvernul promite că în februarie va fi desemnat consultantul pentru Sibiu-Piteşti, iar la primăvară se va deschide şantierul Comarnic-Braşov. Preţul fabulos pe care îl vom plăti cu toţii pentru autostrada Comarnic-Braşov reprezintă însă adevăratul motiv pentru care premierul Victor Ponta are nevoie de un consens pe minimum zece ani între toate forţele politice în ceea ce priveşte Masterplanul pe Transporturi.

Premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului transporturilor Ioan Rus ca pe pagina de internet a CNADNR să fie publicate toate detaliile care pot fi făcute publice cu privire la contractul de concesiune Comarnic-Braşov (preţ, cost/km, durata lucrărilor etc), iar până pe 15 februarie să fie luată o decizie în ceea ce priveşte continuarea lucrărilor cu companiile desemnate câştigătoare Vinci-Strabag-Aktor. CNADNR s-a conformat şi astfel CAPITAL anunţă că statul român ar urma să plătească concesionarului autostrăzii Comarnic-Braşov suma de 325,2 de milioane de euro anual.

Dacă Guvernul ar avea astăzi toţi banii, pentru construcţia magistralei rutiere ar fi suficientă suma de 2,7 miliarde de euro, dar costurile de finanţare şi plăţile de disponibilitate umflă acest preţ până la 8,4 miliarde de euro. ADEVĂRUL arată că, în condiţiile în care autostrada va avea o lungime de 53 de kilometri, preţul total pentru construcţie, operare şi întreţinere pe perioada concesiunii este cuprins între 51,5 milioane de euro pe kilometru în varianta fără credite şi 159,5 milioane de euro pe kilometru în varianta care acoperă toate costurile de finanţare.

Proiect de concesiune al autostrăzii Comarnic-Braşov, realizat de CNADNR indică drept avantajoasă concesiunea faţă de achiziţia clasică, arătând că în cazul concesiunii plata se va face eşalonat, în timp ce în cazul achiziţiei clasice banii ar fi trebuit plătiţi deodată, arată CURIERUL NAŢIONAL. Consorţiul ViStrAda Nord (asocierea formată din Vinci SA, Vinci Construction Grands Projets SAS, Vinci Construction Terrassement SAS, Strabag AG, Strabag SE, Aktor SA, Aktor Concessions SA) a fost declarat câştigător de către CNADNR în luna decembrie 2013, în baza unei  oferte de 1,8 miliarde euro, faţă de valoarea estimată a plăţilor de disponibilitate pe care ar fi trebuit să le facă statul de 2,7 miliarde euro.

Costul total de construcţie al autostrăzii, în baza ofertei câştigătoare a asocierii Vinci – Strabag – Aktor, este de 1,82 miliarde euro fără TVA, precizează MEDIAFAX. Construcţia propriu-zisă este estimată la 1,66 miliarde euro, la care se adaugă cheltuieli pentru servicii de inginerie şi proiectare de 109,7 milioane euro şi alte costuri (asigurări, inginer independent) evaluate la 54,8 milioane euro. Din această sumă 91%, adică 1,66 reprezintă costul de contrucţie, 6% costuri de inginerie şi proiectare, iar 3% reprezintă alte costuri. Proiectul prevede importante lucrari de arta, intre care 19 viaducte si 16 poduri cu o lungime totală de aprox. 4 km, precum si 10 km de tuneluri cu galerie dublă. Totodată, sunt incluse 3 noduri rutiere şi drumurile de acces la autostradă.

În 2002 au fost iniţiate primele demersuri în vederea realizării Autostrăzii Bucureşti – Braşov în regim de parteneriat public privat, în 2004 fiind declarată căştigătoare compania Vinci, dar contractul nu a mai fost încheiat. În 2007, aminteşte EVENIMENTUL ZILEI, s-a încercat pentru a doua oară realizarea autostrăzii, contractul de concesiune fiind atribuit  Consorţiului format din Vinci Concessions, Aktor Concessions, Vinci Construction Grands Projets şi Aktor, însă proiectul nu a mai ajuns la închiderea financiară. În urma analizei ofertelor depuse în decembrie 2012, CNADNR a declarat câştigător în decembrie 2013 consorţiul ViStrAda Nord, compus din asocierea formată din Vinci SA, Vinci Construction Grands Projets SAS, Vinci Construction Terrassement SAS, Strabag AG, Strabag SE, Aktor SA, Aktor Concessions SA.

Anca Boagiu, fost ministru al Transporturilor, a criticat preţul contractului de concesiune. „M-am uitat pe date (publicate de CNADNR n.r.). Este cea mai mare mizerie pe care am văzut-o. Acum înţeleg de ce Ponta bate din picior că vrea acord politic pe Master Planul de Transport. Este mai scump decât Bechtel. Aici trebuie să vină imediat DNA-ul”, a declarat pentru GÂNDUL fostul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu. Aceasta spune că autorităţile au trimis proiectul de concesiune pentru Comarnic-Braşov la Comisia Europeană. „Reprezentanţii CE au răspuns că nu sunt de acord, pentru că autorităţile vor depăşi astfel ţinta de deficit bugetar“, a arătat Boagiu.

Guvernul promite acum construirea a nu mai puţin de 2.700 de kilometri autostrăzi şi drumuri expres până în 2030, care vor costa în total 28 miliarde euro. ROMÂNIA LIBERĂ explică de ce „autostrăzile politice“ ale lui Victor Ponta sunt pure fantezii. Astfel, sumele pentru investiţiile în infrastructură vor putea fi asigurate în următorii ani din finanţări europene de 6 miliarde euro (incluzând cofinanţarea naţională), acciza la motorină, rovinietă, concesiuni şi parteneriate public-private (3 miliade euro) şi credite de la Banca Europeană de Investiţii, BERD şi Banca Mondială.

Aceste promisiuni nu cuprind însă o detaliere exactă a resurselor din care vor proveni fondurile sau o corelare a acestora cu alte obligaţii ale bugetului de stat, cum ar fi necesitatea încadrării în anumite ţinte de deficit bugetar în următorii ani. Şi atât concesiunile, cât şi creditele instituţiilor financiare europene şi mondiale pun presiune pe deficitul bugetului de stat.

sursa ziare.ro