A apărut proiectul de buget pe anul 2015 la Primăria Carei. Doar în mapa de lucru a consilierilor

• publicat la: 22 February 2015
A apărut proiectul de buget pe anul 2015 la Primăria Carei. Doar în mapa de lucru a consilierilor

Primăria municipiului Carei va pune pe masa de lucru a consilierilor locali, în data de 24 februarie 2015,  proiectul de buget pe anul 2015, în speranţa că declaraţiile de dragoste la adresa acestuia vor fi cele specifice Dragobetelui, sărbătorit cu totul şi cu totul întâmplător tocmai la aceiaşi dată.

Deşi termenul legal de adoptare a bugetului pe anul în curs a fost depăşit cu 10 zile, administraţia locală  nu este deranjată de loc  de acest aspect, alianţa  politică ce o susţine  asigurându-i  sprijinul de care are  atâta nevoie.  Preocupată în acestă perioadă de  găsirea metodelor şi alianţelor care să împiedice aşezarea bustului regelui Ferdinand într-unul din locurile vizitate de suveran în mai 1919, primăria Carei a uitat  până şi de faptul că proiectul de buget trebuia supus dezbaterii publice .

Dacă la Satu Mare, municipul reşedinţă  de judet, consilierii UDMR  au avut o serie de propuneri de modificare a proiectului de buget local pe anul 2015, aflat în dezbatere publică, colegii lor de la Carei  sunt în silenzio stampa . Cu o asemena abordare din partea primpriei Carei,cu primar şi viceprimar de la UDMR  şi consileri majoritari UDMR,  nici în acest an careienii  nu vor putea să îşi spună părerea cu privire la modul în care doresc să le fie cheltuiţi banii din taxe şi impozite.

Fiindcă nu poate fi vorba de un comunicat de presă din partea primăriei Carei,  care să anunţe acest fapt, ştiut fiind că asemenea gesturi nu sunt specifice instituţiei  careiene, am căutat pe cele două pagini oficiale ale organizaţiei guvernamentale Primăria carei şi pe site-ul municipiulcarei.ro, informatii legate de Bugetul pe anul 2015.

Pe site-ul muncipiulcarei.ro, la secţiunea buget apare …”Această categorie este goală” . Nici la secţiunea Stiri sau Anunturi nu am găsit nimic legat de proiectul de buget pe anul 2015.

Pe cele două pagini oficiale ale organizatiei guvernamentale primaria Carei, accesul este blocat momentan, ni se specifică.  Având în vedere că Buletin de Carei publică gratuit orice anunţ  ce vine din partea primăriei sau a instituţiilor de cultură, este greu de înţeles aversiunea administratiei locale de a împiedica accesul la informaţie al careienilor. Poate tocmai faptul că Buletin de Carei oferă posibilităţi gratuite de postare a anunturilor de orice fel să fie motivul  neeexpedierii comunicatelor de presă ? Să întocmim si noi spre decontare facturi de 71.400 lei  numai pe primele 10 luni ale anului ca să  primim  comunicate oficiale  adresate de fapt careienilor , contribuabili oneşti?

Până  când Primăria Carei îşi va face ordine în gândire şi în  curtea sa, care de fapt sunt două curţi, una pentru  mai marii …apropiaţi din primărie  şi alta  pentru serviciile cu orar cu publicul larg format careienii  contribuabili  oneşti, aflată la Centrul Social, noi vom continua să oferim informaţii la zi legate de cele ce se întâmplă în municipiul Carei, chiar dacă uneori deranjăm  anumite grupuri de interese.

Marţi, 24 februarie 2015, de la ora 13,00, aleşii locali sunt convocaţi la şedinţa CL ce va avea următoarea Ordine de Zi

1• Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului  de fezabilitate : „CABLĂRI STRUCTURATE VOCE-DATE, SISTEM DE SUPRAVEGHERE VIDEO, SISTEM ANTIEFRACŢIE LA CENTRUL SOCIAL CAREI”
2• Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului  de fezabilitate pentru obiectivul : „Realizare iluminat arhitectural la Castelul Karolyi – Etapa II”
3• Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului  de fezabilitate : „Iluminat public în cartierul de pe strada Tireamului”
4• Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului  de fezabilitate pentru lucrarea : „Revitalizarea grădinii aferente castelului Karolyi din Carei, în cadrul proiectului HURO1101/1.3.1/019 – Suplimentare pentru construcţie vestiare şi plantări arbori”
5• Proiect de hotărâre privind aprobarea cofinanţării activităţilor suplimentare în cadrul proiectului HURO/1101/019/1.3.1 cu titlul : „Revitalizarea comună a grădinilor istorice protejate din Carei şi Geberjen”
6• Proiect de hotărâre privind aprobarea utilizării excedentului bugetului local, la data de 31 decembrie 2014, în sumă de 24.334,85 lei
7• Proiect de hotărâre privind aprobarea bugetului local de venituri şi cheltuieli pe anul 2015
8• Proiect de hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2015 al Centrului Cultural  al municipiului Carei
9• Proiect de hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2015 al  Administraţiei Pieţei Carei
10• Proiect de hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2015 la instituţiile de învăţământ finanţate din venituri proprii
11• Proiect de hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe trimestrul  I 2015 al  Spitalului Municipal Carei
12• Proiect de hotărâre privind aprobarea repartizării sumei defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru cheltuieli descentralizate la finanţarea cheltuielilor de personal la învăţământ pe anul 2015
13• Proiect de hotărâre privind aprobarea execuţiei bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2014
14• Proiect de hotărâre privind cesiunea creanţelor şi datoriilor Administraţiei Pieţei către societatea cu răspundere limitată “Pieţe, parcări” SRL
15• Proiect de hotărâre privind acordarea  titlului de Cetăţean de Onoare al Municipiului Carei domnului Németi János
16• Proiect de hotărâre privind acordarea  „DIPLOMEI DE EXCELENŢĂ”  – d-lui Titus Dobos
17• Proiect de hotărâre privind acordarea  „DIPLOMEI DE EXCELENŢĂ”  – d-lui Czikker Andrei
18• Proiect de hotărâre privind aprobarea  amplasării  bustului scriitoarei Otilia Marchiş în Carei, C-lea 1 Decembrie 1918, în apropierea bustului scriitoarei Kaffka Margit
19• Proiect de hotărâre privind aprobarea  amplasării  bustului poetului Mihai Eminescu în Carei, C-lea 1 Decembrie 1918
20• Proiect de hotărâre privind  revocarea H.C.L. nr. 107/2014, – trecerea din domeniul public al municipiului Carei în domeniul privat al municipiului Carei a imobilelor în natură spaţii comerciale, situate în incinta Pieţei Agroalimentare Carei
21• Diverse

 

comentarii

de dimitriu radu mihai la 23 February 2015 - 06:40

as vrea sa nu ma pronunt pe acest proiect,am in schimb ceva cae trebuie sa il nuantez.Cu tot respectul pentru domna Otilia sa i se ridice un bust si pentru marele poet M Eminescu dar totusi inaintasul liberal ar trebui sa fie si el inclus in a am intelesacesta hotarare,ar fi benefic pentru acest oras mai ales ca nu este nici un efort bugetar pentru primarie costurile fiind suportate de PNL.

de Ernest K. la 23 February 2015 - 09:11

ati uitat sa scrieti ca primarii sunt ocupati si cu munca de corupere a colegilor domnului ciuta cea mai tare nuca din oras! se arunca cu bani cu foarte multi bani si functii in stanga si in dreapta numai ca sa se faca curatenie in jurul lui.Domnule primar de ce nu folositi banii pentru ca sa va platit datoriile pe care le avet la bugetul de stat si de ce nu lasati oamenii in pace in loc sa va ocupati de oras ca sa avem apa curata si sa avem unde lucra nu numai la cei care polueaza ca nu putem nici sa aerisim in casa??
Domnu Ciuta a aratat ce poate sa faca si acasa si la firma si daca nu a bagat mana la banii de la oras sau de la stat si nu ati reusit nici cu ziarele de la satumare sa aratati ceva rau despre el!
Tot orasul vede ce face si cum traieste domnul Ciuta si tot orasul cunoaste cum ati fost koldus pana nu ati ajuns primar si ati putut sa puneti mana pe banii de la orasul nostru!
nu toate lumea tradeaza si se uita numai dupa bani si nu puteti sa cumparati pe toata lumea din carei si daca aveti pe mana banii de la judet si de la oras!

de Horia Mărieș la 23 February 2015 - 09:48

Recunosc. Nu înțeleg.
Atunci când nu înteleg, întreb. Sau mă întreb.
Nu îmi este rușine să întreb. Nimeni nu este stăpânul adevărului absolut.
Nimeni nu este foarte bine informat.
Nu cred că sunt, așa cum mă încondeiază mereu pe la spate și într-o altă limbă unii “pretini”, nu cred că sunt unul dintre cei care am păr pe burtă, unul care predică în van, sau unul care împarte, pe gratis, minte (creier) pe aici. Deși unora dintre “pretini” le-aș putea impărți, az nagyon bisztos, măcar nițică minte.

Dar oricum am lua-o, mai întâi întreb:

- Ce este oare, dom’le draghe cu proiectele alea de hotărâri aflate la punctele 4 și 5 ale ordinii de zi, referitoare la proiectul HURO/1101/1.3.1/019 (sau /1101/019.1.3.1 – fiindcă se pare că nici Primăria Carei nu-l mai știe bine, dovadă că se încurcă în convocator până și numarul proiectului), adică referitoare la “Revitalizarea grădinii Castelului Károlyi” cu ===>>> Suplimentări pentru construcție vestiare și plantări arbori?

Corect este totuși ” /1101/019/1.3.1″, cel putin așa scrie pe site-ul oficial al Primăriei Carei, la secțiunea Proiecte, vezi primul proiect din cele postate pe site. Ăla care s-a derulat în colaborare cu marea metropolă numită Géberjén din HU, metropolă care la 1 ianuarie 2014 avea exact 476 locuitori. Din valoarea totală a proiectului, 742.258€ au revenit Primăriei Carei, valoarea lucrării pentru infrastructură la Primăria Carei fiind de 648.993€. Bani frumoși, europeni sunt niște darnici, să le tot trăiască împozitele pe care le plătesc, proiectul ăsta fiind de fapt un fel de pomană a porcului pentru Primăria din Carei. Ni se mai zice in fișa de prezentare a proiectului că termenul final era 31 iulie 2014 (deci proiectul a fost FINALIZAT) și că, printre altele, proiectul numit “revitalizarea gradinii aferente Castelului Carei” a constat în:

- replantare specii cu valoare dendrologică,
- reorganizare terenuri de sport.

Întreb mai in detaliu: Dacă în proiectul HURO trebuiau să fie “replantate specii cu valoare dendrologică” oare de ce mai este necesară suplimentarea cu bani pentru “plantări arbori”?

Dacă in proiectul HURO trebuiau să fie “reorganizate terenuri de sport” oare de ce mai este necesară suplimentarea cu bani pentru “construcție vestiare”?

Să înțeleg oare că din cei 648.993€ nu s-au putut “planta arbori” și nici nu s-au putut “construi vestiare” pentru unicul teren de sport care a fost construit? Să înțeleg că de proiect s-au ocupat niște marțieni sau niște cretani care n-au înțeles că “replantare specii cu valoare dendrologică” înseamnă de fapt “plantări de arbori” si că terenul destinat unor sportivi este absurd să fie realizat fără vestiarele destinate acelorași sportivi? Cred totuși că așa cum am mai declarat și la inceput, este mai potrivit să nu inteleg nimic și mai întâi să întreb. Poate că o să aflu răspunsul la aceste intrebări retorice în cursul desfășurării ședinței Consiliului Local de mâine, 24 februarie, a.c..

Tot mâine o sa aflăm și de ce mai trebuie să plătească “suplimentar” contribuabilii careieni atunci cãnd cei 648.993€ pentru proectul HURO au foat plătiți deja,npentru bunăstarea careienilor, de către contribuabilii europeni!

Insă, sunt sigur că n-o să aflăm în nici un caz mâine, pe ce s-au cheltuit de fapt cei 648.993€ dacă nici arbori nu s-au plantat și nici vestiare nu s-au construit. Asta, deși una dintre obligațiile primordiale ale celor ce accesează fonduri europene în cadrul unor proiecte comune cum este și acest proiect HURO, este ca după finalizare, să publice imediat pe site-ul propriu “Bugetul proiectului” adică justificarea la sânge până și a ultimului cent cheltuit din ultimul €uroi.

De chestia asta insă primașul sigur că n-a auzit, sau se face că n-a auzit. Fiindcă dacă ar publica “bugetul proiectului” ar putea fi luat serios la intrebări. Primașul tratează problema, exact la fel cum tratează obligația impusă de lege de a publica pe site-ul oficial declaratiile de avere și de interese actualizate. Adică cu o nesimțire și cu totală indeferență față de Lege.

Pe primaș îl cunoaștem, nu mai avem nici o pretenție de la el. Oricum nu mai are mult până la procesul pe care îl are cu ANI la ICCJ, acela diind programat pe 11 martie a.c. Însă, de la tânărul cel proaspăt angajat la Primărie ca să se ocupe de site-ul oficial și de cele două pagini facebook ale Primăriei Carei, avem pretenții mult mai mari. În primul rând fiindcă tânărul este talentat la scris, fiind de fel și și jurnalist. În al doilea rãnd, fiindcă dacă tânărul este talentat la scris, pentru el este floare la ureche să posteze pe site-ul Primăriei Carei “bugetul proiectului HURO, ăla comun cu Géberjén”, care in mod normal n-ar trebui să aibă decât maximum câteva zeci de pagini. Măcar să aflăm si noi, fiindcă suntem (doar uneori) curioși, pe ce au fost prăpădiți banii, cam cât s-a furat din ei, cine a furat și chiar și cât au costat cele două WC publice, alea care au fost prinse și ele in proiect și care stau mereu închise publicului picurător dar trecător prin Parc.

Nu mai vorbim de grămada de pagini albe de pe site-ul Peimăriei Carei și care apelate, răspund cu nevinovatul mesaj “Această categorie este goală! “Goale” sunt in general doamnele sau domnisoarele cu care te iubesti, tinere și novice postator pe pagini de internet – și nu paginile de internet ale unei “organizații guvernamentale”. Am făcut această constatare/observație cu tot dragul, doar ca să mai înveți și matale câte ceva de la un “úr”. Nu-ți dăunează.

de Horia Maries la 23 February 2015 - 11:13

La asta se pricep cel mai bine ficiorii!
La concursuri si la degustări de vinuri. Bine mediatizate.
La Berveni de data asta, dar tot sub auspiciile Cavalerilor Vinului Sf. Orban la care primașul este președinte onorific. Preșdintele onorific se alege la Sf. Orban funcție de cantitatea de vin care poate fi ingurgitată dintr-o singură inghițitură fără a se lua gura de la cană, adica dintr-o singură suflare. Din gură, direct în zona hasonszőr.

Trai pe vătrai sau trai de bețivani in fiecare duminică, nineacă!

http://nagykaroly.szatmar.ro/files/pub/2014/megyeri/b%C3%B6rv%20570%203.jpg

de barbos la 23 February 2015 - 12:00

bustul nu vrea sa puna primaru unde vor romanii ca a promis la ioji si la bujorel ca il pune langa monument si sa arunce in fata gasca pe care vrea sa sprijine la alegerile din 2016.
numai ca oamenii nu mai sunt asa prosti ca pana amu cand udmr proimitea la fiecare candidat de primar postul de vice si le mai si dadea ceva zeci de milioane ca sa candideze si deaia au fost atatia romani candidati de primar.
reteta a fost folosita la ultimele 4 alegeri locale si au fost destui romani prosti care sa muste hapul otravit al tulipanilor.
acum vrea sa arunce in fata pe ioji ca si asa au casutele de vacanta la ponyvas impreuna si ce conteaza pentru ei unde arunca bustul lui ferdinand ca pesedeu doar din ce pica de la udemereu traiesti si voteaza mereu cu ei!

de mariuta la 23 February 2015 - 12:19

covacila si caizerila se dau de ceasu mortii sa convinga liberalii din jurul lui domnul ciuta sa emigreze catre alte partide si ce e mai spumos si distractiv ca nu se uita nici la zerourile de dupa cifrele oferite!!!!!!!
sa ne traiti venalilor ca multi banuti ati reusit sa sifonati de la careii mari unde ati ajuns falimentari cand aveati frimele voastre si dupa ce ati pus coru pe scaunele de primar a venit asa o avalansa de sume in conturile si jeburile voastre de va vine sa dati la tata lumea din jur numa sa nu voteze cu domnu ciuta…doamne ce prosti is unii dk cred ca nu se stie in oras ce fac!!!!!

de Dodi la 24 February 2015 - 01:00

Ce vrea “barbos”????????????
Sa ia jozsi voturi de la pnl????????? Hahahahaha. Tu crezi ca noi sintem zombi si nu stim ca jozsi a tradat impreuna cu macsek si bujos si mocan pentru psd si contra lui johanis. Pe mine nu intereseaza daca pune statuie aici sau acolo dar sa puna ca sa nu ma cert cu prietenii mei si cu familia mea. udmr face prost ca nu lasa pe romani sa puna statuia. Regele am iubit cu toti. Bunica mia povestit ca regele a fost om bun si iubit de popor si vecini lui bunicu a vazut live pe ei si toata lumea a iubit.

de Horia Mărieș la 30 May 2015 - 19:52

Sunt foarte multe lucruri cu mult miez pe care le-am putut citi intr-un interviu dat recent, de Cetățeanul de Onoare al municipiului Carei, dr. Németi Janos.
Spre cinstea lui.

Ca să n-avem nici un fel de alte vorbe (posibil tendențioase, fiindcă s-a mai întâmplat) pe aici pe la comentarii, declar de la inceput că nu l-am întâlnit niciodată pe domnul Németi János în copilărie, deși am fost vecini, dar dânsul era cu 8 ani mai mare. Eram generații diferite. Insă aș fi foarte onorat dacă aș putea vorbi, povesti, bârfi cu dânsul măcar pe distanța a două ore, încă în această viață. Nu mai târziu.

Citez doar câteva lucruri (foarte puține) din cele citite în interviu, in limba maghiară, însoțite de traducerea mea, care pentru unii poate că va părea stângace, inexactă.
Nu sunt un literat, nu sunt un traducător autorizat. Iar pe Google Translate nu te poți baza (încă). Atâta știu, atâta pot să fac, atâta fac. Mie nu îmi este de loc rușine de cunoștiințele mele de limbă maghiară și de ce pot să fac. Important este să faci ceva și să nu freci menta cât este ziulica de lungă.

[În Grecia Antică exista obiceiul ca masa pe care se servea mâncarea să fie frecată cu frunze de mentă pentru a-i da un miros plăcut și, probabil, pentru a respecta ritualuri precreștine. Răspândirea grecilor în Balcani, mai ales în perioada secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, au dus acest obicei și în alte regiuni, inclusiv în București și chiar în Tulcea, unde au existat în permanență comunități puternice ale acestei etnii. Familiile înstărite de români, în permanență amatoare de rafinamente și etichete de comportament în societate, au adoptat cu iuțeală acest obicei de a freca masa cu frunze de mentă, care să dea un miros plăcut încăperii și senzația de răcoare pe timpul caniculei verii. Din acest moment, începe modificarea înțelesului expresiei prin faptul că mulți slujitori de casă preferau frecatul meselor cu mentă, ore în șir, în locul muncilor grele precum tăiatul lemnelor, căratul apei etc. De aici și nemulțumirea stăpânilor gospodăriilor vis-a-vis de slujitorii care se fofilau de la muncile adevărate, preferând să frece mesele cu mentă cât era ziulica de mare. De aici și până la transformarea unei activități domestice oneste într-una depreciativă, distanța a fost extrem de mică.]

Mai întâi “o confesiune” de-a domnului Németi:

“Én nagyon szeretem ezt a kis várost. Azt mondja Ady Endre róla, hogy város, mert azzá teszi házainak sokasága, de egy porban úszó város. Az én gyerekkoromban ténylegesen porban úszott ez a város, mert ahogy két irányból, Gencs és Majtény irányából jött be az a rengeteg jószág, valósággal mindent ellepett a por. Azonkívül itt volt ez a hatalmas piactér, ahol sokat futballoztunk. Sajnos a többségük, akikkel annak idején együtt játszottunk, már régen megtértek…”

(Iubesc foarte mult orășelul ăsta – se referă la Carei. Ady Endre spune despre el că este oraș, fiindcă îl face oraș numărul mare de case, dar este un oraș care înoată in praf. În copilaria mea orașul a înotat intr-adevăr in praf, fiindcă atunci când cirezile mari de vite intrau in oraș din două direcții, dinspre Ghenci și dinspre Moftin, totul fiind într-adevăr acoperit de praf. În afară de asta, era această piață uriașă, unde jucam mult fotbal. Din păcate, cei mai mulți dintre cei cu care ne jucam împreună pe atunci, ne-au părăsit de mult…)

Subscriu în totalitate.

[Copii, când punem în- înaintea unui adjectiv/substantiv care începe cu n, ne rezultă la socoteală doi n, unul după celălalt, de felul (greșit): nebun – a înnebuni, negru – a înnegri, nor – a se înnora. În înot avem un singur n, pen’ că n-avem în + ceva, deci avem înot pur şi simplu. Şi a înota.]

“- Szakmai szempontból melyik dolgozatát, tanulmányát, könyvét tartja a legtöbbre?
– Talán a legbüszkébb a 2009-ben megjelent Barangolások Szatmárban címűre vagyok. A régészet az elvontabb, amit mi szakemberek megírunk, az a szakmának szól, viszont itt megpróbáltam közérthetőbben fogalmazni. Engemet ugye azzal vádolnak, hogy nem foglalkozom a dákokkal. Ez nem igaz, mindig is érdekeltek a dákok. Például írtam dákokról szóló tanulmányt az egyik ismert dákológus barátom évfordulójára. Mostanában is készítek egy dák témájú összegzést. Nincs gond a dákokkal. Itt is éltek, mint ahogy voltak erre kelták, gepidák stb. A politikával van a baj, amely beleszólt a szakmába. Mindig kérdeztek, hogy ástam-e már ma dák sírt… Az is a baj, hogy a szakmai vívmányok, eredmények nem kerülnek be a köztudatba, azokról nem írnak az újságok. Az emberek a korábban hallottakkal maradnak. A könyvemben igyekeztem a politikától eltekinteni, és olvasmányos formában elmagyarázni a régészet eredményeit. Megismertetni azokat.”

(- Din punct de vedere profesional, ce lucrare, cercetare, ce carte o considerați a fi cea mai importantă?
- Poate că sunt cel mai mândru de o carte apărută in 2009 intitulată “Hoinăreli prin Satu Mare”. Arheologia este in general ceva mai puțin mediatizată iar ce scriem noi specialiștii, se adresează îndeosebi specialiștilor, dar aici am incercat să mă adresez publicului larg. Pe mine de fapt mă acuză că nu mă ocup de daci. Acest lucru nu este adevărat fiindcă întotdeauna m-au interesat dacii. Am scris de exemplu un studiu despre daci cu ocazia aniversării unui prieten dacolog foarte cunoscut. Chiar și acum lucrez la o sinteză ce are ca temă dacii. Nu am nici o problemă cu dacii. Au și locuit pe aceste meleaguri, așa cum au locuit aici și celți, gepizi, etc.
Cu politica este o problemă, fiindcă s-a amestecat în treburile specialiștilor (a arheologilor, a istoricilor).
Intotdeauna m-au intrebat: – Ai săpat azi la un mormânt dac?…
Este bai și cu faptul că rezultatele cercetărilor, ale cuceririlor științifice, nu ajung la cunoștiința publicului larg, despre acestea nu se scrie in ziare. Oamenii rămân cu cele pe care le-au auzit mai devreme. In carte am incercat să ignor politica și să prezint într-o formă apropiată de ințelesul tuturor rezultatele cercetărilor arheologice. Să le fac cunoscute.)

“- Buta kérdés: a régészetet, a történelemtudományt mikor felejti már el a politika?
– Nem fogja „elfelejteni”, hiszen ebből előnyt tud magának kovácsolni.”

(- Întrebare prostească: când va uita politica de arheologie, de știința numită istorie?
- Nu “o va uita”, fiindcă din acestea două poate să-și creeze avantaje.)

“- Az ilyesmi még mindig olyan nagyon kényes kérdés, például Nagykárolyban is…
– Ennek a városnak nagyon nagy jelentőségű magyar múltja van, de ugyanakkor a 18. századtól szintén jelentős a román múltja. Azzal, hogy a „kontinuitás” kérdéskörét forszírozzuk, nem oldunk meg dolgokat. Sőt, szembeállítunk vele embereket, nagykárolyiakat. És butaság az egész, mert nem mi döntjük el, hanem a tudomány. Ebből politikai kérdést kreálni, csak azt jelenti, hogy a megosztásunkra törekednek valakik. Mostanában megint újraindult ez a folyamat, egy darabig csend volt, most ismét fellángolt…”

(- Asta este încă o intrebare delicată, de exemplu și în Carei…
- Aceat oraș are un foarte important trecut unguresc, dar in același timp, începând cu secolul al XVIII-lea, are și un important trecut românesc. Cu aia, că forțăm întrebarea “continuității”, nu rezolvăm lucrurile. Din contră, opunen oameni, careieni, unii altora. Și totul este o prostie fiindcă nu noi hotărâm lucrurile, ci știința. A crea din asta o intrebare politică inseamnă doar că cineva se străduiește să ne despartă. Acum a reînceput această tendință, o perioadă de timp a fost liniște, acum a reizbucnit din nou…)

Respectele mele stimate domnule dr. Németi János.
Pentru intreaga Dvs. viață, intreaga Dvs. carieră profesională.
Jos cu pălăria. Le a kalapal. Chapeau!

de blanko la 30 May 2015 - 21:06

e bai ca tot apar descoperiri care arata ca aici au fost mai intai daci si noi trebuie sa aducem tot felul de istorici ca nemti sa dea cu batul ca sa scoate de la elevi din cap aceste adevaruri care pentru noi nu fac bine….bine ca auitat l;umea de cum a fost prins nemeti de politia vamala in 77 cu documentele aduse din ungaria ce a vrut sa bage pe piata din carei si a si fost schimbat de director de la muzeu atunci ca sa scape de beciul cu lacate…a ajutat pe el corneanu sa scape de pirnaie da acum putina lume mai aduce aminte de el

de Dorin la 30 May 2015 - 21:47

Domnul profesor Ciarnau ar putea scrie un roman despre actiunile acestui nemet si lucrarile pe care le imprumuta de la altii ca apoi sa apara semnate de el!

de Horia Mărieș la 30 May 2015 - 22:03

@blanko la 30 May 2015 – 21:06 + @Dorin la 30 May 2015 – 21:47

Nu cunosc nimic despre amanuntele pe care le scrieti si nici nu comentez nimic.
Am anticipat cá pot apárea diverse comentarii tendentioase (mi s-a mai intamplat).
Ín ce-l priveste pe domnul profesor Ioan Ciarnáu, pot spune ca-l apreciez foarte mult si chiar pot spune ca-l cunosc destul de bine. Sunt sigur ca nu-i sta in caracter sa faca ceea ce insinueazá Dorin.

de Horia Mărieș la 30 May 2015 - 23:49

@blanko la 30 May 2015 – 21:06

Stimate domn, nu știe la ce școală ați învățat dvs., ce ați invățat dvs la școală și cât timp ați invățat.
Este treaba Dvs.

Știu in schimb ce am invățat eu la o școală elementară și la un liceu din Carei intre anii 1954 -1965.
Am învățat o istorie falsificată, impusă de sovietici, de comuniști, de pseudo-istorici (atenție: fără studii de specialitate!), cum a fost fost de exemplu tavarișciul Mihail Roller. Am învățat o istorie de tot rahatul, o istorie cu totul aiurea!

Nu sunt convins că știți ce fel de “istoric” a fost acest Mihaill Roller și din acest motiv o să vă satisfac curiozitatea:

Mihail Roller (n. 6 mai 1908 – d. 21 iunie 1958) a fost un istoric comunist român, de origine evreu. Mihail Roller s-a născut la Buhuși, a urmat liceul la Bacău, apoi a studiat la Berlin, Paris și Moscova. În 1948 a fost numit membru titular al Academiei Române în Academia Republicii Populare Române și a deținut un număr de funcții în structurile partidului comunist de guvernământ: director-adjunct al Institutului de Istorie a Partidului, șeful Secției de știință a Comitetului Central (CC) al PCR/PMR. Prin activitatea sa ideologică, Mihail Roller a influențat în mod sensibil istoriografia comunistă. Biografia oficială publicată de Academia Română îl prezintă astfel: Fără a avea studii de specialitate, a semnat manuale de liceu și cursuri universitare. … A publicat studii și culegeri de documente, folosind munca altora.[4] După moartea lui Stalin în 1953, prestigioși istorici români l-au criticat pe Roller prin acuzații de plagiere și lipsă de profesionalism.

Mihail Roller a condus grupul de istorici care a redactat manualul școlar sovieto-român Istoria României; manual unic pentru clasa a VIII-a secundară, publicat la București, Editura de Stat, 1947. În 1956 a apărut în Editura de Stat Didactică și Pedagogică, Istoria RPR, manual pentru învățămîntul mediu, sub redacția lui Mihail Roller. Aceste manuale au fost formulate conform noțiunilor marxist-leniniste de periodizare și evoluție socială, fiind astfel o modalitate de indoctrinare și de propagandă comunistă a PMR-ului. Roller a pus accentul pe influența predominantă slavă în formarea etnică a românilor.

Una din criticile post-comuniste ale istoriografiei române dirijată ideologic de Roller este că Holocaustul nu a fost suficient menționat. Roller a fost un convins comunist și antisionist. La Plenara C.C. al PMR din 9-13 iunie 1958, Mihail Roller a fost criticat pentru că permisese, la Institutul de istorie a partidului, luări de cuvânt ale unor ilegaliști precum Constantin Doncea. În expunerea sa asupra evenimentelor de la „Grivița” din 1933, Doncea minimaliza rolul pe care Gheorghiu-Dej îl avusese în toată „afacerea”. Afirmațiile sale erau, fără doar și poate, un grav atac la biografia „oficială” a secretarului general al partidului. Mânia ulterioară a lui Gheorghiu-Dej, la aflarea celor petrecute la Institutul de Istorie al partidului, avea să se îndrepte atât asupra vechiului „tovarăș de luptă”, dar și asupra celui care îi oferise lui Doncea „cuvântul”. La scurt timp după aceea, Mihail Roller, care era grav bolnav de diabet, s-a sinucis (21 iunie 1958).

Astfel de specimene, astfel de semidocți fără studii de specialitate ne intoxicau cu “istoria” lor până prin 1990.
Nu că acum lucrurile ar fi cu mult schimate în sistemul educațional românesc. N-am mai verificat actualele manuale de istorie.

În context, nu văd nimic rău să invățăm acum, dacă putem, din lucrările unor cercetători recunoscuți cum sunt dl. dr. Némenti János si dl. profesor Ioan Ciarnău. Chiar dacă auzim, sau citim despre lucruri pe care in școala de sorginte comunistă n-aveam cum să auzim.
De exemplu faptul că (lucrul dovedit științific, prin cercetări arheologice) in zona Careiului au trăit celți, gepizi și daci, așa cum ne arată prin lucrările dãnsului, domnul dr. (In arheologie) Nemeti Janos. Eu ii dau tot creditul posibil, fiindcă dansul a facut sapaturile arheologice, dãnsul a analizat obiectele găsite, dansul a dat verdictul științific, dansul este specialistul, nu eu.

Și ii dau credit total și in ce privește onestitatea rezultatelor comunicate, nu-l pot bănui că ar putea să le interpreteze in mod tendentios numai fiindcă este maghiar si numai fiindcă la un moment dat a îndeplinit niscaiva funcție organizatorică in cadrul organizației RDMSZ Carei. Pur și simplu dânsul nu și-ar permite așa ceva, fiindcă ar fi imediat blamat de comunitatea știintifica din țară si din străinătate și fiindcă rușine mai mare pentru cineva care ține la statutul lui de om de știință nu există.

Pe mine unul nu mă deranjează de fel să aflu că pe meleagurile careiene au locuit cândva, cu peste 2000 de ani in urmă, pe lângă daci și celți și gepizi. Ba dimpotrivă, mi se pare extrem de interesant acest lucru.

Vă mai spun ceva. În Satu Mare domiciliază un domn care predă la Universitatea din Baia Mare (filială a U. din Cluj). Este unul dintre cei mai reputati etnologi din Ardealul de Nord. (Etnologie este un termen care provine din: cuvântul grec ethnos (grup uman cu trăsături comune, tagmă, societate de indivizi asemănători), tradus în epoca modernă drept etnie, grup lingvistic sau rasial, comunitate, popor, națiune. Etnologia a primit astfel două accepțiuni: (1) studiu al etniilor sau grupurilor/comunităților etnice, diferite de etnia (și cultura națională a) cercetătorului; (2) studiu al propriei etnii naționale, al obiceiurilor și folclorului național, considerat a fi exprimat de grupuri sociale “privilegiate” (precum țăranii), care moștenesc trăsături culturale arhaice și astfel descriu forme culturale “autentice”.)

Român get-beget, născut într-o familie tradițională (cu strămoși atestati documentar în 1569), Viorel Rogoz poartă în sine matricea spirituală a satului natal, Giurtelecu Hododului, jud. Satu-Mare, așezare la poalele Codrului, un „ținut încărcat de podoabe și valori patrimoniale, făurite într-un timp istoric ce coboară până în vremea dacilor și dincolo de aceasta”.

Ei bine, domnul Viorel Rogoz este pasionat de etimologia unor cuvinte arhaice din limba română, unele persistente și în graiul oșenilor. Lansează o ipoteză senzațională, și anume că oșenii sunt urmașii celților…
Primul său contact cu Țara Oașului a fost în vremea studenției, când, pregătind o comunicare pentru Sesiunea Națională a Cercurilor Științiice Studențești, a avut posibilitatea să parcurgă manuscrise cu texte culese din acest ținut nordic, de o arhaicitate copleșitoare. Găsise într-un descântec din Racșa o expresie pietrificată („apă leuroasă”).
Apoi a aflat că oșenii, maramureșenii și o parte dintre codreni numesc butoaiele, în care păstrează vinul și țuica, tonuri; în franceză „toneau”. Dicționarele îl informează că francezii moșteniseră cuvântul de la vechii celți (cuv. tunna). S-a ocupat și de alte expresii pietrificate, uneori cu mari satisfacții, cercetările sale axându-se pe consultarea celor 16 volume din „Corpus inscriptionum latinarum”.
A început cercetările în legătură cu posibilele elemente celtice din subdialectul maramureșean-oșean: brace (pantalonii celților erau numiți bracae), certeză, Cămârzana, tarniță, sâmbră, Tarna, vătaf, Trip ș.a. A susținut mai multe comunicări pe tema enclavelor celtice și a moștenirii lingvistice pe care ne-au lăsat-o. Oșenii, urmașii celților, în „Informația de duminică”, 29 aug. 2004, p. 5 A consemnat Viorel Vladimirescu.
Dacă dicționarele franceze dau unele cuvinte de origine celtică, cele cu rădăcina Ard-, lingvistul Viorel Rogoz consideră că și în etnotoponimia Codrului există probe grăitoare pentru același celtism „Ard”: Ardeal, Ardud, Ardusat, Ardihat, Arduzel, Ardel. (Vezi și în Franța: Ardeni ,Ardèche) [[21] Etnologul român în Epoca de Aur în „Acolada”, nr 5., 2013, p. 20.
Ipoteza profesorului a stârnit reacții polemice: „Conviețuirea celto-dacică a fost relativ îndelungată. Dar influnțele reciproce, dintre celți și daci s-au manifestat în tot spațiul azi românesc, el nefiind specific doar nordului. Însă în Maramureș, Oaș, Codru, probabil, s-au conservat mai bine cuvintele arhaice, populația având un potențial mai mare de a păstra aceste cuvinte.”
Sunt celții urmașii oșenilor?, în „Informația de duminică”, 26 sept. 2004, p. 11.

Și atunci mai întreb incă o dată: Ce este rău în faptul că un maghiar, adică dr. Nemeti Janos și un român, adică Viorel Rogoz au ajuns la aceeași concluzie, pe baza unor cercetări științifice și anume ca in zona Ardealului de Nord au conviețuit acum peste două milenii daci, celți și gepizi? Aud?

Eu unul nu văd absolut nimic rău in asta și pot să și asimilez și această informație chiar dacă sunt un “expirat” pentru unii, chiar dacă n-am învățat-o din istoria lui Mihail Roller.

Dvs ce părere aveți? Puteți asimila această informație care se pare că este una complet nouâ pentru dvs? Sunt convins că dacă o să vă straduiți puțin și dacă să daț dovadă de bune intenții, de good will și dacă o să lăsati orice fel de resentimente (inclusiv cele excesiv nationaliste) la o parte, o să reușiți.

Vă doresc numai toate cele bune.

Lasati un comentariu