Dragobetele a sărutat fetele la Carei

• publicat la: 25 February 2015
Dragobetele a sărutat fetele la Carei

Consecventă celor afirmate la şedinţa de reconstituire, Despărţământul ASTRA Carei, a organizat marţi, 24 februarie o manifestare dedicată  sărbătorii Dragobetelui, dorind  ca prin aceasta să   promoveze  obiceiurile  şi traditiile  româneşti străbune.

,,Dragobetele sărută fetele’’ a adunat laolaltă tineri şi mai putin tineri dar iubitori  ai tradiţiilor noastre populare.

A fost o sărbătoare autentică, cei prezenţi având parte de o seară de neuitat , cu momente lirice si muzicale dar si  cu o  şezătoare tradiţională a comunităţii de moţi din Marna Nouă,o ocazie minunată de întâlnire cu cele trei elemente dansul, portul şi cântecul popular românesc.

În deschidere, preşedintele  Despărţământului ASTRA  Carei, ing.Daniela Ciută a vorbit despre semnificaţia şi importanţa sărbătorii din data de 24 februarie , Dragobetele, specificând  faptul că manifestarea se doreşte a fi una interactivă, pe parcursul căreia fiecare să poată interveni.

Coordonatoarea departamentului de tineri din  cadrul Despărţământului ASTRA Carei, Roxana Mihaly, elevă a Liceului Teoretic  Carei, a făcut o paralelă între sărbătoarea de import ,,Sf. Valentin’’ , mai  populara în rândul tinerilor datorită aspectului comercial  şi cea autentic românească, a Dragobetelui, sărbătorită la 24 februarie.

Lavinia Lukacs, membră a Asociaţiunii culturale Astra Carei a prezentat apoi obiceiurile care se practicau cu ocazia sărbătorii de Dragobete în satele româneşti, atunci când fetele şi băieţii ieşeau  să caute împreună primele semne ale primăverii. Acest obicei era cunoscut în sudul României sub numele de Zburătorit şi era privit ca promisiune de logodnă.  A mentionat şi despre  tinerele care au grija ultimelor petece de zăpadă, ca mai apoi, într-un ritual de frumuseţe, să-şi spele părul şi tenul cu această apă. Un alt obicei spune   ca în ziua de Dragobete, femeile să nu uite să atingă un  bărbat din altă localitate, iar bărbaţii să aibă grijă să nu se certe cu soţiile pentru că îşi vor alunga norocul în acest an.  Lelea Victoria de la Marna, a împărtăşit celor de faţă modalităţile  tradiţionale de  atragere a  ursitului.

Aceste tradiţii şi obiceiuri sunt parte a zestrei lăsate nouă moştenire de inaintaşii noştri, zestre care trebuie  predată mai departe, intactă.

Vasile Grejuc, elev al Colegiului Tehnic Iuliu Maniu a  interpretat  pe acorduri de chitară, frumoasa melodie pe versuri de Adrian Păunescu ,,Nebun de alb’’  iar  Tania Gabor, a interpretat melodia ,,Epilog’’,  acompaniată la pian de prof. Szucs Josef.

Corul Astra Careiană, condus de prof. Mariana Vulcan a interpretat  prelucrări din folclorul  românesc, în ton cu sărbătoarea iubirii în numele căreia a avut loc manifestarea.

Momentele lirice au fost asigurate de elevii  Buzgău Giulia, Claudia Holczberger, Torok Brigitta şi Dănuţ Coşarcă, de la Liceul Teoretic Carei.

Un excepţional moment  care a făcut deliciul tuturor celor care au fost prezenţi a aparţinut grupului ,,Nepoţii Iancului’’ din Marna Nouă, o sezătoare  coordonată de profesoara Viorica Tomai şi de Lelea Victoria. Aceştia au venit la Carei cu steagul satului , un simbol reprezentativ pentru descendenţii lui Avram Iancu din Mărişel.

Şezătoarea a fost pusă în scenă de moţi mărneni  din toate generaţiile ,  cu obiceiurile lor moştenite din moşi strămoşi. Femeile, îmbrăcate în frumoase costume tradiţionale  moţeşti au dat glas cântecelor populare specifice acestui obicei,  timp în care  practicau meşteşuguri tradiţionale ca torsul  fuiorului de cânepa  şi al lânii, răştietul firului de cânepă, depănatul lânii, sau croşetatul unor obiecte vestimentare.

Gazda şezătorii, lelea Victoria a întreţinut atmosfera făcând glume şi depânând amintiri. Nu a lipsit obiceiul bătutului gardului şi al sitei. Tânărul Răzvan,elev în clasa a V-a, a  interpretat  la taragot două piese  populare, susţinut fiind de toţi cei din sală, cunoscători ai versurilor. Lelea Victoria de la Marna este  filă vie de istorie a locului,  o adevărată cunoscătoare şi păstrătoare a tradiţiilor locului pe care le împărtăşeşte cu drag cu cei din jur.

Şi-au făcut apariţia apoi şi feciorii, după care expresia ,,Dragobetele sărută fetele’’ şi-a găsit coresponentul în realitate, când bărbaţii şi femeile  au făcut schimb de sărutări  în cadrul jocului ,,Gâsca’’.

 

Voia bună a fost completată de cântece şi dansuri, când flăcăii şi-au ales partenere pentru a le juca cu multă voioşie. Moaţele din Marna Nouă au dovedit la finalul manifestării că sunt nu numai talentate artiste ci sunt şi vrednice gospodine, servind tuturor spectatorilor plăcinte cu cartofi pregătite tocmai înainte de  venirea lor la Carei.

Inedita modalitate de sărbătorire a Dragobetelui de către Despărţământul ASTRA  Carei  a fost apreciată de participanţi, vizibil emoţionaţi mai ales la momentele muzicale ce au adus la lumină cântece ce se credeau a fi uitate .

AnaMaria Roman

comentarii

de Vigilante la 25 February 2015 - 23:27

Tot nu am inteles. Pana la urma si-au spalat parul si tenul cu ‘ultimele petice de zapada’? Asa cum cere traditia… Daca da, vreau poze.

de dragobete la 26 February 2015 - 00:18

poti sa ceri de la mamica ta ceva poze pe care i le-am facut cand am fost la ea… sigur nu a uitat de peticele ei

de dimitriu radu mihai la 26 February 2015 - 06:37

felicit pe cei care au organizat acesta SARBATOARE cu ADEVARAT ROMANEASCA, asa se pastreaza traditiile si nu cu cele importate.FELICITARI!

de Tiberiu Vanca la 26 February 2015 - 11:39

Felicitări! Un moment tradiţional bine venit. Este demn de repetare. Ca unul care am pieptănat cu privirea furcile purtătoare de fuior din vremuri, am lăcrimat când am văzut mânuțele de câlţi de pe furcile mărnenelor, şi asta pentru că în Marna şi împrejurimi nu se mai cultivă cânepă şi asta pentru că o mână de proşti edictează legi nefericite în parlament (vezi L.143/2000 când cânepa a fost alungată de pe ogoarele României). De bună seamă pretinsul fuior de pe furci a fost cumpărat din comerț unde se mai desface, un pretins fuior, mai mult câlţi, pentru nevoi industriale. Prin nefericita lege din anul 2000 nu s-a ucis numai cânepa cât s-a ucis spiritualitatea locală a satului românesc. Satul românesc a fost ucis întâia dată odată cu criminala colectivizare, când s-a şters din istorie existenţa monumentală a arhitecţilor pâinii, țărănimea, iar în 2000 când pe ici pe colea lumea satelor mai trăia afişându-se cu uşoare urme de spiritualitate tradiţională (haba – scena de împlinire a dorurilor tineretului sătesc, locaţia în care se practica “ţucatul”, discurs al gurii flăcăilor pe inocenţii obrajii ai celor al căror pântec era copt pentru rodire şi-şi aştepta semănătorul.

Lasati un comentariu