O nouă recunoaştere a valorii acad. Marius Porumb. Universitatea Oradea îi acordă titlul de Doctor Honoris Causa

• publicat la: 27 February 2015
O nouă recunoaştere a valorii acad. Marius Porumb. Universitatea Oradea îi acordă titlul de Doctor Honoris Causa

Joi,26 februarie 2015, Aula Magna a Universităţii din Oradea a fost  gazda acordării titlului de Doctor Honoris Causa criticului și istoricului de artă,academician  Marius Porumb, un reputat specialist în arta românească.

Specialişti  în istorie, teologie, profesori, invitati  şi studenţi ai Universităţii din Oradea au  fost prezenţi în amfiteatrul orădean la  manifestare.

Oaspeţi de onoare au fost episcopul  ortodox Sofronie al Oradiei, episcopul ortodox Drincec din Ungaria  şi episcopul greco-catolic Virgil Bercea, in semn de apreciere pentru  contribuţia  adusa  la istoria iconografiei bisericeşti de catre acad. Marius Porumb.

In deschidere, a fost intonat Imnul Naţional şi Gaudeamus de către corul Seminarului Teologic,cel care a asigurat pe parcurs şi  momentele muzicale.

Prezidiul a fost alcătuit din  rectorul Constantin Bungău, preşedintele Senatului Universităţii – Sorin Curilă, directorul Muzelui Ţării Crişurilor – Aurel Chiriac şi invitatul special.

In sală a fost prezentă şi soţia acad.Marius Porumb, artista Zoe Vida Porumb, membră a Uniunii Artiştilor Plastici, fiică a sculptorului Gheza Vida.

Atât rectorul Constantin Bungău, cât şi preşedintele Senatului Universităţii – Sorin Curilă, au adresat multumiri  invitatului pentru acceptul acestuia de a primi titlul de de Doctor Honoris Causa al Universităţii Oradea, urându-i success pe viitor în toate activităţile ce le va întreprinde.

Laudatio pentru acordarea titlului onorific a fost citit de prof.Aurel Chiriac, directorul Muzelui Ţării Crişurilor , un  colaborator  constant al acad. Marius Porumb  în numeroase proiecte de cerctare.

Acad. Marius Porumb este absolvent ca şef de promoţie (1966) al Facultăţii de Istorie şi Filosofie, Universitatea ‘’Babeş-Bolyai’’, 1973 – doctor în istorie, specialitatea Istoria artei, Universitatea ‘’Babeş-Bolyai’’, avîndu-l conducător ştiinţific pe Acad. Virgil Vătăşianu, al cărui model ilustru l-a călăuzit în permanenţă. Teza de doctorat, începută prin peregrinări de-a lungul şi de-a latul Transilvaniei, în 1968, a însumat la final 700 de pagini, ilustrate cu 1500 de icoane. Ulterior, din aceasta s-au născut alte trei lucrări de anvergură: Pictura românească din Transilvania (pînă la 1700) tipărită la Dacia, în 1981, în 35.000 de exemplare!, Dicţionar de pictură veche românească din Transilvania (sec. XIII- XVIII), tipărită la Editura Academiei Române în 1989, în 3000 exemplare şi Un veac de pictură românească din Transilvania (secolul XVIII), tipărită în 2003 la Meridiane, în 3000 de exemplare – toate cele trei cărţi bucurîndu-se de foarte numeroase citări în bibliografii de peste hotare.

Membru titular al Academiei Române din 2009, din 2000 profesor asociat la Universitatea ‘’Babeş-Bolyai’’, Acad. Marius Porumb este fondatorul (1991) primei reviste de artă medievală din România , Ars Transsilvaniae, (primul număr fiindu-i dedicat academicianului Virgil Vătăşianu) şi preşedinte executiv al Fundaţiei ‘’Virgil Vătăşianu’’, membru al unor prestigioase institute, comisii, asociaţii, consilii ştiinţifice, edituri din ţară şi de peste hotare, Cavaler al Ordinului Literelor şi Artelor al Republicii Franceze (2002), decorat cu Ordinul Naţional Steaua României cu rang de Cavaler (2002); decorat cu Crucea Transilvană de Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Feleacului şi Clujului (2003), Diploma Meritul Academic al Academiei Române (2010), Diploma de Onoare a Patriarhiei Ortodoxe Române (2011).

Proaspătul deţinător al titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii Oradea, a ţinut o   Lectio Magistralis despre Icoana românească din Transilvania,imagine sacră şi document de istorie naţională.

Mă bucur să văd că ambii episcopi, cel greco-catolic şi cel ortodox, sunt prezenţi aici, împreună, şi sper să rămână la fel, pentru că nu există diferenţe nici între arta bisericească şi icoanele din cele două biserici” a afirmat acad.Marius  Porumb, care a îndemnat Primăria Municipiului Oradea să facă demersuri pentru ca imobilele şi clădirile în stil Secession din oraş să fie incluse pe lista monumentelor UNESCO.

Domnia sa a adus calde mulţumiri organizatorilor, preşedintelui Academiei Române,filiala Transilvania, acad.Emil Burzo ,tuturor celor prezenti, membrilor Institutului de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române din municipiul Cluj-Napoca care au sosit la Oradea special pentru acest eveniment, Muzelui Ţării Crişurilor pentru excelenta colaborare de-a lungul anilor.

Academicianul Marius Porumb, un om cu vocaţie de ctitor,este directorul Institutului de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române din Cluj Napoca, Cetăţean de Onoare şi Senior al Cetăţii Clujului, savant, un autentic membru al aristocraţiei spiritului.

Suntem onorati de faptul că domnia sa a acceptat  în septembrie 2014, să devină Membru de Onoare al Despărţământului ASTRA Carei.

Daniela Ciută,

Preşedinte  Despărţământ  ASTRA Carei

 

comentarii

de sergiu la 27 February 2015 - 21:10

felicitari!o informatie care a generat un articol bine sustinut pe care l-am citit cu placere!pt astfel de articole merita sa deschid BDC-ul si traiesc cu speranta ca, pe zi ce trece,ACEST FEL de a face ziar romanesc, in spatiul multietnic al urbei noastre, va caracteriza pe viitor linia evolutiei tonului si stilului publicatiei d-vstra.Constientizarea apartenentei de LOC si Neam, NU se poate cultiva prin circ si scandal.SMERENIA, MODESTIA fac ,,casa buna” cu RESPECTUL si IUBIREA fata de semenii nostrii(chiar si atunci cand acestia, pt inceput,n-ar impartasii gestul).Insa, TOLERANTA si CREDINTA, ne vor descoperii roade deosebite ….

de respect printre randuri la 28 February 2015 - 00:28

Sa auda cei ce au urechi si sa vada cei ce vor sa vada. Prin aceste randuri vreau sa va aduc la cunostinta, sa apreciez si eventual sa apreciati si voi, cititorii B de C ca de curand d-nei Ciuta i s-a propus publicarea unei serii intregi de articole care sa articuleze trecutul trist al convietuirii intre Romani si Maghiari in Transilvania. Daca e “sa luam istoria la pas”, exista multe pagini triste pline sa sange, ura si moarte. Putem sa fluturam zi de zi acest trecut sau putem sa privim spre viitor, oarecum nedrept pentru cei ce au suferit si sa convietuim in pace. Dansa a refuzat categoric acest serial de articole cu riscul de a pierde un o de valoare dintre cunostintele domniei sale. Apreciez decizia luata cum apreciez lupta dreapta dusa cu un edil sovin si nedrept cu romanii dar si cu maghiarii toleranti. Desi prefer sa raman un anonim in fata dumneavoastra doamna, va felicit si va sustin in devoalarea tuturor faptelor nedrepte fata de patrie.

de Horia Mărieș la 28 February 2015 - 06:36

@sergiu la 27 februarie 2015, 21:10

“Oaspeţi de onoare au fost episcopul ortodox Sofronie al Oradiei, episcopul ortodox Drincec din Ungaria şi episcopul greco-catolic Virgil Bercea”

Deci se poate și s-a putut și altă dată.
Dacă există credință, toleranță și respect față de semenul tău.
Și iubire. Aviz până și “amatorilor” careieni.

Ca de exemplu:
O biserică jumătate ortodoxă, jumătate catolică și care a început să fie ridicată în anul 1802.
Cel care a ordonat modificările în 1832 a fost chiar fiul boierului Alecu Curt. Legenda locului spune că a făcut toate acestea din iubire pentru o femeie. Mai precis pentru tânăra lui soţie, Ana Curt. Povestea spune că abia se căsătorise cu ea şi era foarte îndrăgostit de tânăra de origine bistriţeană. Ana Berneasca, cum o chema de fată, era însă catolică, în timp ce Alecu era ortodox. Biserica este de fapt un simbol. Pentru a arăta că iubirea uneşte până și religiile, Alecu a ordonat adăugarea unor elemente catolice. Soţia sa ar fi venit cu ideea înconjurării bisericii ortodoxe cu ziduri şi simboluri catolice. Legenda spune că de fapt simbolul era acesta : biserica ortodoxă era reprezentantă de Alecu, iar Ana Curt era zidul şi clopotnița catolică. Alecu devenise inima Anei. Dealtfel în curtea bisericii au fost îngropaţi cei doi soţi.

Este un monument arhitectonic unic în Europa, fiind şi singura biserică în care se intră prin clopotniţă. Biserica familiei Curt a fost lăsată în paragină de comunişti. Nici după 1990, autorităţile centrale nu s-au sinchisit să o ajute. Nici măcar să o promoveze. Este o perlă arhitectonică ascunsă şi neştiută din nordul României. De fapt, comuniștii au lăsat în paragină și lipsită de morală o întreagă țară, nu numai o biserică.

http://m.adevarul.ro/locale/botosani/leganda-biserici-romanesti-unice-lume-jumatate-ortodoxa-jumatate-catolica-bijuteria-arhitectonica-fost-ridicata-boier-sfasiat-iubire-1_54ef485a448e03c0fd03d1b0/index.html

Lasati un comentariu