Pagina principala / Opinii / Faţa nevăzută a unei legiferări ce a dus la „scandalul Şova”

Faţa nevăzută a unei legiferări ce a dus la „scandalul Şova”

Un articol de lege pe faţă contrar Constituţiei este în „viaţă” (este legal – n.a.) şi produce efecte de 9 ani. Doi dintre cei 12 autori au ajuns judecători la CCR. Ce se întâmplă după sesizarea CCR de către preşedintele Iohannis.

O lege neconstituţională neatacată la CCR este o lege constituţională

Votul din Senat de miercuri 25 martie care a avut drept rezultat respingerea cererii DNA de reţinere şi arestare preventivă pentru senatorul PSD Dan Şova a aruncat în aer scena politică şi a inflamat opinia publică. Practic suntem în faţa a două scandaluri. Unul de natură politică (votul „cooperativei” PSD-UNPR-PC-grup Tăriceanu-UDMR împotriva cererii de arestare) şi unul legat de o lege şi un regulament ce conţin articole contrare Constituţiei. În ceea ce priveşte al doilea scandal, cotidianul.ro a descoperit ce nume foarte grele au legiferat în premieră în contra Constituţiei şi cum au reuşit Traian Băsescu şi câţiva judecători de la CCR să strice ce au reparat la un moment dat parlamentarii. Înainte de a vă relata două episoade foarte puţin sau deloc cunoscute care stau la baza scandalului, trebuie să facem o precizare, pentru a înlătura confuziile din spaţiul public generate de unele posturi tv de ştiri, de unele ziare şi de unii părerologi care se pricep „la toate”: o lege sau o hotărâre parlamentară chiar dacă are în text prevederi contrare Constituţiei este constituţională, atât timp cât nu există o decizie de neconstituţionalitate. Este cazul art.24, alin.4 din Legea 6/2006 şi al art.173 din Regulamentul Senatului, în baza cărora s-a votat cererea de arestare pentru Dan Şova, articole care prevăd majoritate calificată (Constituţia prevede majoritate simplă) pentru ca votul să fie valabil. În cazul de faţă, ar fi trebuit 85 de voturi pentru arestare, dar s-au înregistrat doar 79.

 

Nimeni nu a contestat în 2006 articolul contrar Constituţiei

 

Proiectul de lege privind statutul senatorilor şi deputaţilor (actuala Lege 96/2006) a fost înregistrat pentru dezbatere pe 26 iunie 2005. De la bun început în proiect exista articolul care prevedea o majoritate calificată (jumătate plus unu din totalul senatorilor sau deputaţilor) pentru aprobarea percheziţiei sau arestării. Camera hotărăşte cu majoritatea membrilor săi era formularea din text, deşi Constituţia preciza clar, la art.76 (2), că hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră. Pe 20 decembrie 2005, proiectul este votat în unanimitate (au existat 3 abţineri) în şedinţă comună a senatorilor şi deputaţilor. Nimeni nu a contestat atunci articolul care stabilea majoritate calificată pentru arestare. Pe 10 ianuarie 2006, preşedintele Traian Băsescu trimite legea la reexaminare la Parlament, dar nu se referă şi la prevederea din text contrară Constituţiei. Pe 28 februarie 2006, acelaşi Traian Băsescu atacă legea la CCR, dar NU şi pe articolul contrar Constituţiei. Judecătorii CCR admit în parte sesizarea preşedintelui, dar nefiind sesizaţi şi pe tema respectivului articol, evident nu s-au ocupat de el. Pe 21 aprilie 2006 intră în vigoare Legea 96, adică statutul senatorilor şi deputaţilor.

Cine au fost „părinţii” Legii 96/2006 şi ai articolului contrar Constituţiei

• Cristian Sorin Dumitrescu (deputat PSD) – actualmente senator PSD şi vicepreşedinte al Senatului
• Augustin Zegrean (deputat PDL) – din 2007 judecător la CCR, din 2010 preşedinte al CCR
• Puskás Zoltán (deputat UDMR) – din 2007 judecător la CCR
• Bogdan Ciucă (deputat PC) – actualmente deputat PC, preşedintele Comisiei juridice a Camerei
• Kerekes Károly (deputat UDMR) – actualmente deputat UDMR
• Nicolae Vlad Popa (senator PNL ulterior PDL – jurist de profesie) – actualmente senator PNL
• Augustin Bolcaş (deputat PRM) – actualmente simplu membru PSD, avocat (apărător al Gabrielei Vrânceanu Firea Pandele în litigiul cu Traian Băsescu)
• Titu Gheorghiof (deputat PNL) – ieşit din circuitul activ al politicii
• Doru Bindea (senator PRM) – ieşit din circuitul activ al politicii
• Gavrilă Vasilescu (senator PC) – ieşit din circuitul activ al politicii
• Antonie Iorgovan (senator PSD) – decedat
• Liana Dumitrescu (deputat minorităţi) – decedată

După cum se poate observa, nume grele (mai ales primii 4) inclusiv doi viitori judecători ai CCR la care se adaugă şi un fost judecător CCR (Antonie Iorgovan). Toţi cei 12 erau jurişti de profesie. Greu de spus cum au putut promova un articol contrar Constituţiei.

integral pe cotidianul.ro