Klaus Iohannis, bilanț la 100 de zile de la începerea mandatului

• publicat la: 31 March 2015
Klaus Iohannis, bilanț la 100 de zile de la începerea mandatului

Președintele Klaus Iohannis a susținut o conferință de presă, marți, când s-au împlinit 100 de zile de la începerea mandatului său. Astfel, șeful statului a vorbit despre reușitele din această perioadă, Parlamentul României și a răspuns criticilor care i-au fost aduse cu privire la vizitele în străinătate și lipsa de reacție în anumite situații.

Marea dezamăgire a președintelui este Parlamentul României, care prin blocarea justiției, a demonstrat că nu și-a păstrat promisiunea făcută la începutul mandatului.  De asemenea, Klaus Iohannis a precizat că va continua seria întâlnirilor externe, în spiritul aceleiași politici la baza căreia stau parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenența la NATO și la Uniunea Europeană.

În continuare, președintele a declarat că va finaliza Strategia Națională de Apărare și că dorește realizarea proiectelor de organizare a Consiliului Consultativ pentru Diaspora și structurarea unui mecanism de dezbatere pe educație și pe sănătate.

Redăm discursul președintelui integral:

”Dragi români, au trecut primele 100 de zile din mandatul meu de Președinte. Unii se întreabă de ce nu am vorbit mai mult în această perioadă. De ce nu am eu prima reacție la fiecare breaking news. De ce nu admonestez public alte instituții. De ce nu critic zilnic alți politicieni. Foarte simplu. Pentru că nu acesta este rolul unui Președinte. Și pentru că aceasta a fost prima mea promisiune: alt mod de a face politică, fără gălăgie și spectacol; mai puține vorbe de dragul vorbelor și mai multă construcție; cu rațiune și răbdare.

Aceste 100 de zile, dincolo de acțiunile concrete, au fost despre valori şi despre modul în care ele pot să ne transforme viaţa. A fost important, pentru mine, să reafirm încrederea în nişte principii pe care comportamentul altor oameni politici în exercițiul puterii le-au golit de conţinut. România lucrului bine făcut este posibilă: o ţară care ştie ce vrea şi care poate ceea ce vrea. Acesta este un proiect de vindecare pentru ţară, care cere o condiţie simplă pentru a funcţiona: să ne vedem fiecare de treabă, cu toată responsabilitatea.

Am spus că voi fi un președinte mediator și integrator. După ani de zile de conflict permanent, am așezat la masa dialogului partidele politice, reprezentanți ai instituțiilor, societatea civilă, pe diferite teme. Unul dintre rezultate a fost semnarea acordului pentru creșterea bugetului Apărării. În această perioadă am trimis la reexaminare câteva legi. Vă spun foarte limpede. Eu nu mă joc cu legile ţării noastre. Eu nu folosesc această prerogativă a Președintelui nici ca să mă răfuiesc cu cineva, nici ca să răspund la vreun interes particular. Pur și simplu nu promulg legi care nu respectă principii constituționale sau obligații ale statului român.

Un alt lucru despre care am vorbit a fost refacerea încrederii între stat și cetățean, dar și aplicarea legii pentru toți. Participarea mea la momente de bilanț ale unor instituții din sfera justiției, apărării și securității naționale a fost un semn de recunoaștere a activității lor. Dar am dorit să subliniez și faptul că toate instituțiile statului sunt în serviciul cetățeanului și sunt chemate să apere democrația.

Am auzit și întrebarea de ce face Președintele atâtea vizite externe, de ce nu stă acasă cu ochii pe televizor sau pe partide. Pentru că politica externă este un atribut fundamental al Președintelui. Și mai ales pentru că o politică externă puternică și eficientă înseamnă un stat puternic și eficient pentru cetățenii săi. Nu cred că greșesc dacă afirm că în aceste 100 de zile România a reînceput să-și dobândească respectul și credibilitatea în marile capitale europene și din lume. În acest scurt interval am avut marea bucurie să mă întâlnesc cu o parte dintre reprezentanții comunităților de români de peste graniță, să le mulțumesc personal pentru patriotismul lor. Regret că n-am reușit să-i cunosc decât pe foarte puțini dintre ei. Iar promisiunea mea este că voi merge în lunile următoare în cât mai multe locuri unde trăiesc comunitățile mari de români.

În fine, recuperarea memoriei istorice, prețuirea culturii naționale și redescoperirea valorilor fac parte din misiunea unui președinte. O misiune care nu trebuie scrisă formal într-un text de lege, ci simțită. Sunt evenimente la care am participat, locuri pe care le-am vizitat și oameni pe care am ținut să-i cunosc tocmai din acest motiv. Știu că există așteptări mari și pentru alte zone. Știu că oamenii își doresc ca lucrurile să se schimbe cât mai repede. Nu toate proiectele au putut începe concomitent. Mă refer în special la organizarea Consiliului Consultativ pentru Diaspora și la structurarea unui mecanism de dezbatere pe educație și pe sănătate. Înainte de ridica o construcție este însă nevoie de o fundație solidă, la care am lucrat în aceste prime 100 de zile.

Dragi români,

Acestea sunt direcțiile de principiu și acțiune pe care le voi păstra în perioada următoare. Finalizarea proiectelor de reformă a instituțiilor politice rămâne prioritară până la sfârșitul actualei sesiuni parlamentare. Voi urmări cu atenție soluția legislativă pentru a asigura votul românilor din diaspora, dar și celelalte proiecte. Voi continua seria întâlnirilor externe, în spiritul aceleiași politici la baza căreia stau parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenența la NATO și la Uniunea Europeană. În lunile următoare voi finaliza, de asemenea, Strategia Națională de Apărare pe care o voi prezenta Parlamentului.

Cea mai mare nemulțumire a mea în această perioadă și, trebuie să recunoaștem, cea mai mare restanță rămâne modul în care Parlamentul continuă să trateze cererile justiției. Dar și faptul că promisiunea de a face mai transparente și mai simple procedurile care privesc încuviințarea cererilor justiției nu a fost onorată încă de partide. Fiecare episod în care justiția este blocată în Parlament înseamnă un pas înapoi în recâștigarea încrederii publice și o sursă de pierdere a legitimității. Iar efectele depășesc momentul unui vot. Despre politicienii suspectați de corupție și fuga de justiție, vreau să subliniez că există o probă pe care dacă nu o treci, nimic și nimeni nu te poate ajuta. Această probă se referă la integritatea personală. Ea nu se poate mima, oricâte încercări ai face. În politică, dacă ai greşit grav, demisionezi. Acesta este un alt mod de a face politică.

Așa cum a arătat și votul din 16 noiembrie 2014, oamenii așteaptă de la cei aleși altă conduită. Am certitudinea că mai există politicieni care gândesc la fel, când vine vorba de integritate. Fie că ei înțeleg acum sau mai târziu, electoratul va evalua și sancționa aceste lucruri la vot. Înțeleg și împărtășesc supărarea oamenilor care s-au săturat să vadă că mulți dintre cei aleși să-i reprezinte în  Parlament au uitat în slujba cui sunt și le sfidează așteptările. Înțeleg și dorința unora de acțiuni rapide și radicale pe termen scurt. În democrație însă nu poți rezolva un abuz prin alt abuz, nu poți opri un conflict printr-unul și mai mare și nu poți schimba comportamente cu forța. S-au mai încercat aceste lucruri în România ultimilor ani, de către toate părțile. Știm cu toții ce-a ieșit, un război al tuturor împotriva tuturor. Cine nu învață din lecțiile istoriei e condamnat să repete trecutul și nu poate construi un alt viitor. Eu nu am de gând să-l repet.

continuare pe romanialibera.ro

Lasati un comentariu