Scandalul voturilor „anti-DNA”

• publicat la: 13 March 2015
Scandalul voturilor „anti-DNA”

Respingerea miercuri în Camera Deputaţilor a cererii DNA de aprobare a urmăriri penale a fostului ministru Borbely Laszlo (UDMR), a generat, ca şi în cazul similar al senatorului PNL, Varujan Vosganian un scandal imens. Inclusiv Ambasada SUA şi oficiali de la Bucureşti ai Comisiei Europene au avut o reacţie negativă: „Unul dintre principiile de bază ale democraţiei este ca toţi oamenii sunt egali in fata legii – Ambasada SUA; Politica noastră este de a nu comenta cazuri individuale, dar, desigur, vom monitoriza indeaproape evolu-iile” – un oficial al CE.

Premierul Ponta s-a eschivat

Aflat la deschiderea Târgului de turism, premierul Victor Ponta a fost abordat de reporterii televiziunilor şi întrebat de cazul Borbely:

Reporter: Ce decizie s-a luat în PSD în cazul Borbely?

Victor Ponta: Cu mare drag ştiţi că vă răspund şi vorbesc despre alte probleme politice, acum suntem în altă parte şi putem discuta despre ce este aici

Reporter: Legat de cazul László Borbély, aţi avut vreo influenţă la nivel partidului? A votat PSD împotriva…

Victor Ponta: „După cum ştiţi, ieri (miercuri n.a.), la ora 16:00, am fost la Braşov, pentru a promova un eveniment extrem de important, care va sprijini inclusiv dezvoltarea turismului în zona Braşovului, şi anume organizarea pentru prima dată în România a Jocurilor Olimpice de Tineret de Iarnă şi cred că am făcut foarte bine, şi este meritul primarului, al Comitetului Olimpic Sportiv Român. Dacă obţinem în iulie organizarea acestui eveniment, urmează cinci ani de investiţii în infrastructura Barşovului. Sunt convins că v-aţi dat seama că dumneavoastră mă întrebaţi ce vreţi dumneavoastră şi eu vă răspund ce cred că este important pentru ţară”.

Premierul s-a ferit să comenteze situaţia, dar nu la fel a procedat când a fost votul similar pentru Varujan Vosganian. „Votul Senatului în cazul Vosganian – o mare greşeală şi inconsecvenţă! Noua Alianţă Blaga/Gorghiu/Geoană/Vanghelie îşi arată priorităţile”, spunea pe 12 februarie a.c. Victor Ponta

O analiză a votului

Ca de obicei în astfel de situaţii cele două mari blocuri, Putere – Opoziţie s-au acuzat reciproc de a fi votat în favoarea lui Borbely şi totodată pentru obstrucţionarea actului de justiţie.

O analiză a votului de miercuri la cererea DNA, poate arăta, în proporţie de 95% cine şi cum a votat. După cum se ştie, s-au înregistrat 125 de voturi „pentru”, 154 de voturi „contra” şi 5 voturi au fost anulate. Avem o primă concluzie: au participat la vot 284 de deputaţi dintr-un total de 389, de deputaţi „valizi”. În sesiunea de vot de miercuri, numărul maxim de deputaţi prezenţi în plen a fost de 303 (la moţiunea simplă a PNL), după cum urmează:

- PSD+UNPR – 143 deputaţi

- PNL – 87 deputaţi

- UDMR – 17 deputaţi

- Grup liberal-conservator – 23 deputaţi

- Neafiliaţi (aici intră şi cei câţiva din PMP) – 14deputaţi

- Minorităţi – 14 deputaţi

- Grupul DP (ex PPDD) – 5 deputaţi.

Deci, dintre cei 303, un număr de 19 deputaţi au plecat din plen înaintea votului.

Avem sigur, 17 voturi „pro Borbely” venite de la UDMR. Rămâne de văzut de unde au provenit celelalte 137 de voturi care s-au opus cererii DNA. Liberalii susţin că au „controlat” 76 din cele 85 de voturi ale lor. „Avem control pe 76 dintre voturile noastre, atâţea colegi au votat la vedere. 9 colegi nu au votat la vedere, dar este greu să spun cum au votat. Deciziile conducerii au fost clare: vot pentru aprobarea cererii DNA”, ne-a decvlarat o sursă din conducerea PNL. De cealaltă parte, liderul deputaţilor PSD+UNPR, Marian Neacşu a spus: „A primat valoarea emotivă a declaraţiei lui Borbely. Eu am votat pentru ridicarea imunităţii şi asta am recomandat şi colegilor mei”. Am mai aflat pe surse că reprezentanţii minorităţilor şi cei grupul liberal (Tăriceanu) – conservator au votat în favoarea deputatului UDMR.

Plecând de la numărul celor aflaţi în plen şi de la declaraţiile date, ar rezulta următoarea structură a votului în favoarea fostului ministru UDMR:

- PSD: între 90 şi 100 de voturi

- Grup liberal (Tăriceanu) – conservator: între 17 şi 20 de voturi

- UDMR : 17 voturi

- Minorităţi: între 12 şi 14 voturi

- PNL: între 7 şi 10 voturi

Ce este de făcut?

După cum se poate vedea (din cazurile Borbely şi Vosganian) întotdeauna pot exista interese ale unei grupări politice sau alteia de a vota împotriva solicitărilor procurorilor de începere a urmăririi penale. Soluţia cea mai la îndemână: modificarea Constituţiei, a Legii răspunderii ministeriale şi a statului senatorilor şi deputaţilor în sensul eliminării filtrului Parlamentului, aşa cum este în cazul deputaţilor şi senatorilor care nu au fost şi nu sunt ministri.

Referitor la cererile privind percheziţiile în ceea ce-i priveşte pe senatori şi deputaţi, indiferent dacă au fost sau nu miniştri, şi aici soluţia este simplă: se elimină filtrul parlamentului prin modificarea Constituţiei şi a celor două legi amintite mai sus.

Mai delicată este problema în cazul în care procurorii cer reţinere sau arestare preventivă. În ceea ce priveşte reţinerea şi arestarea preventivă se poate menţine filtrul parlamentului – pentru a se evita abuzuri sau erori ale anchetatorilor – dar procedura trebuie simplificată. Concret, cererea procurorilor nu trebuie să conţină în extenso sau în rezumat rechizitoriul, pentru că Parlamentul NU este instanţă de judecată care să se pronunţe privind vinovăţia sau nevinovăţia cuiva. Procurorii trebuie să prezinte în cerere doar articolul sau articolele din Codul Penal care se referă la fapta sau faptele de care un parlamentar este acuzat şi motive din care să reiasă că respectivul parlamentar reprezintă un pericol pentru ordinea publică sau pentru bunul mers al anchetei. Atât şi nimic mai mult. Aceste aspecte, existenţa pericolului social sau posibilitatea perturbării anchetei, pot fi judecate de parlamentari.

sursa cotidianul.ro

Lasati un comentariu