Caracatiţa retrocedărilor careiene (II)

• publicat la: 27 April 2015
Caracatiţa retrocedărilor careiene (II)

Conform unui comunicat publicat pe portalul Instituției Prefectului Județul Satu Mare: “Miercuri, 22 aprilie 2015, în sala mică a Palatului Administrativ, prefectul dr. Eugeniu Avram a convocat o şedinţă de lucru cu secretarii unităţilor administraiv teritoriale din judeţul Satu Mare. Prefectul a dorit să se informeze cu privire la problemele cu care se confruntă aceştia în teritoriu, în mod special pentru identificarea soluţiilor de finalizare a  procedurii de punere în posesie a cetăţenilor. Prefectul a solicitat secretarilor ca dosarele de fond funciar transmise de către comisia locală comisiei judeţene să fie întocmite conform prevederilor legale în vigoare. De asemenea a cerut o mai mare responsabilitate şi eficienţă reprezentanţilor unităţilor administrativ teritoriale, pentru ca aceste probleme să fie rezolvate într-un timp cât mai scurt.”
Acesta este comunicatul sec al Instituției Prefectului.
În presa sătmăreană au apărut însă titluri de articole și comentarii ceva mai colorate și mai acide, cum ar fi de exemplu: “Prefectul Eugeniu Avram ameninţă cu sancţiuni comisiile locale de Fond Funciar care nu-şi fac treaba” (“La iniţiativa prefectului Eugeniu Avram, a avut loc o întâlnire de lucru cu secretarii din teritoriu. Pe agenda de lucru a fost în principiu găsirea modalităţile concrete de impulsionare a demersurilor menite a aplica Legile Fondului Funciar, care trenează.”); “Secretarii primăriilor din judeţ, puşi la colţ” (“Prefectul Eugeniu Avram i-a băgat ieri în şedinţă pe secretarii primăriilor din judeţ pe tema aplicării legii fondului funciar. Cu această ocazie, Eugeniu Avram i-a atenţionat pe secretari să dea dovadă de mai mult respect faţă de cetăţeni, dar să şi aplice legile fondului funciar şi să dezgheţe activitatea comisiilor locale în vederea reconstituirii drepturilor de proprietate.

Prefectul Eugeniu Avram i-a acuzat pe secretari de pasivitate cvasi-totală, acuzându-i de lipsă de iniţiativă. Prefectul cere activitate în teritoriu. Eugeniu Avram le-a cerut secretarilor să dezgheţe activităţile comisiilor locale de aplicare a legilor fondului funciar, iar oamenii să reintre în posesia terenurilor naţionalizate de fostul regim comunist. Scuze şi iar scuze. Unii secretari au încercat să găsească tot felul de scuze pentru lipsa lor de acţiune, invocând faptul că lipsa documentelor care să ateste oficial proprietatea oamenilor îi împiedică să îşi facă datoria. Subprefectul le-a dat şah-mat. Subprefectul Altfatter Tamas le-a explicat secretarilor că situaţia este mult mai simplă decât o expun aceştia, iar scuzele sunt doar de formă.”).

Înțeleg din cele de mai sus că sunt mari probleme în județul Satu Mare cu finalizarea procedurii de punere in posesie a cetățenilor, dacă până și Instituția Prefectului s-a autosesizat și “i-a băgat în ședință” pe unii dintre cei responsabili cu această treabă, le-a cerut “sa dezghețe comisiile locale” (fantomă, ca și la Carei de fapt). Un lucru pe care eu nu-l ințeleg (dar nu este singurul) este de ce i-a urechiat Prefectul Eugeniu Avram doar pe secretari, când de fapt, conform Legii nr. 165/2013, art. 5 alin. (2) lit. “a” primarii au calitatea de președinți ai Comisiilor locale, ei sunt plătiți pentru această activitate și deci ei sunt principalii responsabili cu această activitate (care trebuie finalizată, conform Legii nr. 165/2013 art. 11 alin. (1) până la data de 1 ianuarie 2016, când Comisiile locale au obligația de a soluționa toate cererile de restituire, de a efectua punerile in posesie și de a elibera titlurile de proprietate) și deci de fapt primarilor trebuia Prefectul “să le rupă urechile” dacă treburile merg chiar într-adevăr atât de prost.

De asemenea, nu înțeleg de ce Prefectul a fost atât de culant, încât de fapt “i-a iertat” pe cei vinovați și de ce, dacă tot a constatat niscaiva nereguli, nu a aplicat sancțiunile prevăzute de Legea 165/2013 art. 36-40 și care-i stăteau la îndemână.
Trecem însă peste aceste aspecte, fiindcă prefectul este cel ce va răspunde și va da socoteală pentru felul in care a vegheat, ca garant, la respectarea legilor aflate in vigoare pe teritoriul județului Satu Mare.

În ziua de 2 aprilie 2015 am publicat în Buletin de Carei  articolul cu titlul “Caracatița retrocedărilor careiene”. Revin acum cu câteva informații suplimentare pentru a întregi cât de cât “imaginea” fenomenului numit “retrocedări la Carei”. Menționez de la bun inceput că o să scriu textul cu ceva mai multă cu patimă, cu ceva mai mult acid, fiindcă mi-a ajuns cuțitul la os.

În anul 2001, deci acum 14 ani, in condițiile Legii nr. 10/2001, mama mea (între timp decedată) și sora ei (azi in vârstă de 95 de ani) au solicitat restituirea în natură a unor imobile aflate pe str. Iuliu Maniu nr. 9-11 din municipiul Carei (6.274 mp teren intravilan și două case), imobile care au aparținut părinților lor, soții Negrean, înainte de naționalizarea abuzivă în favoarea Statului Român, în baza Decretului nr. 92/1950. Această solicitare s-a facut prin cererea-notificare nr. 279/2001 depusă la Primăria Mun. Carei prin executorul judecătoresc Iva-Anitaș Marian-Dan.

După anul 1990, pe o parte din terenul respectiv s-au construit, prin anul 1998, fără a se emite nici un fel de autorizații de construcție, deci ilegal, din dispozitia nr. 123/1998 a primarului municipiului Carei, numitul Kovacs Eugen, o serie de garaje (mai multe, dar din care 13 la număr pe terenul menționat) care s-au dat în folosință proprietarilor unor apartamente din blocurile aflate în cartierul Republici; iar o altă parte din terenul intravilan (o suprafață de teren de 1.411 mp) a fost vândută ilegal, in anul 2008, de Primăria Municipiului Carei, cu încălcarea flagrantă a prevederilor Legii nr. 10/2001, art. 21 alin. (5), contra unei sulte în valoare de 13.300 €, soților Kuglis Mihai și Judita, cu largul concurs al fostului primar Bekö Tamás, în prezent city manager – asta fiindcă primarul respectiv a avut tupeul să se substituie atunci Consiliului Local al Primăriei Mun. Carei, deși n-avea acest drept – și a juristului Iuga Victor, suspecți față de care, pentru această malversațiune administrativă, s-a dispus, urmare unei hotărâri pronunțate de Judecătoria Carei la sfârșitul anului 2014, începerea urmăririi penale într-un dosar ce va zace probabil mult și bine prin sertarele Parchetului de pe lângă Judecătoria Carei condus de distinsa, foarte harnica și expeditiva doamnă prim-procuror Proșa Anda Mihaela care are cca. 3-4.000 de dosare penale de rezolvat pe an. Le rezolvă prim-procuroarea careiană mai mult de o grămadă, fiindcă fizic nici nu este posibil să reușești așa ceva (revin, in medie, 16 dosare de rezolvat în fiecare zi lucrătoare), nici nu are timp să le citească măcar, d-apoi să le mai și înțeleagă.

După un proces mãnărit care a avut loc în anul 2008, pornit în baza unei chițibușării avocățești, având ca obiect “partaj”, “ieșire din indiviziune” și în care proces nimeni din familia mea n-a fost citat ca parte ca să poată să-și apere drepturile, judecat cu totală lipsă de profesionalism și cu cea mai evidentă rea-intenție de o judecătoare din Carei, în prezent pensionară și care, în consecință, nici nu mai poate fi trasă la răspundere, proces intentat de soții Kuglis Primăriei Mun. Carei în reprezentarea Statului Român și în care soții Kuglis au fost consiliați și asistați șmecherește-avocățește de numita Barothi Sarolta (obiectul declarat al procesului fiind o așa numită “ieșire din indiviziune” când de fapt nu exista nici un fel de proprietate comună, nu exista nici un fel de “indiviziune”, soții Kuglis și Statul Român reprezentat de Primăria Municipiului Carei nu erau coproprietari ai suprafeței de teren aflată în litigiu, deci procesul respectiv n-avea practic nici un fel de obiect fiindcă “indiviziunea” reprezintă aceea comunitate de bunuri care are ca obiect un patrimoniu, indiviziunea presupune o pluralitate de titulari, fiecare dintre ei având un drept exclusiv asupra unei cote-părți ideale din comunitate de bunuri), aceștia s-au trezit beneficiari și stăpâni cu acte în regulă, uzând de tupeul nelimitat și “mânați în luptă” de setea de îmbogățire, nemeritată, pe spinarea altora, caracteristică afaceriștilor de carton postdecembriști, proprietari funciari pe o suprafață de teren intravilan de 1.411 mp (o grădină în buricul târgului), teren care fost în proprietatea tabulară a bunicului meu Negrean și care l-a cumpărat în anul 1938 și unde soții Kuglus cultivă acum cu foarte mare spor porumb, pentru propășirea perpetuă a agriculturii postsocialiste.

În anul 1998, Primăria Municipiului Carei vindea chiriașilor care locuiau in ea, prin intermediul SC Comcas SA Satu Mare, in baza Legii nr. 112/1995 și una din cele două case (în total trei apartamente), potlogărie care nu mai poate fi atacată de moștenitorii indreptățiți nici măcar la Tribunalul de la Haga. Poveste iliesciană.

Pe scurt, cu referire la acel proces din anul 2008, care a avut o întreagă multitudine de bube fetide și urât mirositoare, dar despre care am mai scris deja câte ceva în articolul precedent, se poate afirma că avocata Barothi Sarolta a reușit să o prostescă bine de tot pe judecătoarea azi pensionară, sau, tot la fel de probabil, este posibil ca judecătoarea respectivă să fi avut un oareșicare interes ca să se lase prostită, dacă cumva nu era deja de mult timp chiar așa.  Mă întreb, cu naivitatea care mă caracterizează în permanență, oare pe câți justițiabili a putut nenoroci în toată cariera ei de judecătoare  dacă numai în cazul meu, a reușit să mânărească două procese despre care știu, care mă priveau, dar în care n-am fost citat ca parte pentru a putea apăra de rapt, de furt, bunul care era de fapt al meu?

Răspunsul corect la această intrebare, mai mult retorică, va rămâne ingropat in negurile tenebroase ale istoriei.
Să nu credeți însă cumva că “am iertat-o” și am lăsat-o pe respectiva judecătoare prostită de av. Barothi Sarolta să doarmă liniștită în majestuoasa ei vilă de vacanță cu etaj pe care și-a construit-o din modestul ei salariu de magistrat în buricul Viilor Careiului.
Doar că sesizarea înaintată de mine Consiliului Superior al Magistraturii și înregistrată la Inspecția Judiciară – Directia de Inspecție Judiciară cu nr. 641/IJ/396/DIJ/2013 și prin care solicitam cercetarea judecătoarei pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. “r” și “t” din Legea nr. 303/2004 a fost clasată pe motiv că “Prin Legea nr. 317/2004  privind C.S.M. în forma anterioară modificării acestui act normativ prin OUG nr. 59/2009, a fost reglementat termenul de prescripție al acțiunii disciplinare conform art. 46 al. 8, potrivit căruia, acțiunea disciplinară putea fi exercitată în termen de cel mult 1 an de la data săvãrșirii abaterii.

Sentința civilă nr. 1070/2008 a fost pronunțată la data de 03.06.2008, iar termenul de prescripție prevăzut de dispozițiile art. 46 al. 8 din Legea nr. 317/2004 privind C.S.M. (în forma adoptată prin OUG nr. 59/2009) era împlinit, astfel încât chiar dacă s-ar fi constatat indiciile săvârșirii de către judecătorul învestit cu soluționarea cauzei a vreunei abateri disciplinare prevăzute de art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, exercitarea unei eventuale acțiuni disciplinare nu ar mai fi posibilă, și, în consecință, sesizarea formulață de petentul M.H. urmează a fi clasată.” Mai pe scurt spus, C.S.M. s-a spălat pe mâini ca Pilat din Pont, invocând faptul că sesizarea mea n-a fost făcută in interiorul perioadei de timp de un an de zile de la săvâșirea faptei. Cum pisici puteam eu sesiza C.S.M. în termen de cel mult 1 an de la săvãrșirea faptei când am aflat de acest proces – în care părțile soții Kuglis și Primăria Mun. Carei in reprezentarea Statului Romãn au mers complice braț la braț și pe blat și care proces a fost urgent mânărit de judecătoarea acum pensionară – doar la 5 ani după ce acesta a avut loc, fiindcă eu n-am fost citat ca parte?

De reținut de amatorii de senzații tari că dacă cumva nu reușești să reclami un magistrat la C.S.M. în termen de cel mult 1 an de când magistratul respectiv a făcut cine știe ce măgărie strigătoare la cer, chiar una foarte gravă, atunci el va scăpa basma curată, fiindcă CSM nu-l va mai putea sancționa disciplinar (așa au gândit magistrații Legile speciale nr. 302/2003 și nr. 303/2004 destinate doar lor), intervenind termenul de prescripție. Nu știu dacă știați până acum, dar prin legile pe care și le-au făcut singuri și numai in folosul lor, și mai ales prin Legile nr. 302/2004 și 303/2004, magistrații (judecătorii și procurorii), prin inamovilitatea lor, prin salariile babane pe care și le-au tras ca să poată fi “independenți” și să nu mai fie tentați să ciupească din mită sau din șpăgi, magistrații (procurorii și judecătorii) sunt mult mai egali în fața legii, decât sunt de exemplu eu, deși în Constituția României la Art. 16 – Egalitatea în drepturi se  menționează (1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. (2) Nimeni nu este mai presus de lege. Eu unul cred că acestă chestie cu iz de clan dominator in care membri clanului se protejează unii pe alții conform principiului “corb la corb nu-și scoate ochii” și anume faptul că magistrații sunt mult mai egali în fața legii decât alții, va trebui să fie schimbată cândva de către legiuitor, fiindcă miroase de la o poștă a descriminare, asta dacă vrem să avem cândva “un stat de drept”. Și magistrații vor trebui să răspundă în fața legii pentru toate prostiile și neregulile pe care le-au făcut in exercitarea profesiunii lor, fără nici un fel de termen de prescripție al păcatelor lor. Să răspundă intreaga lor viață pentru magăriile pe care le-au făcut ca magistrați! Părerea mea.

Pe de altă parte, plângerea penală pe care am adresat-o D.N.A., distinsei doamne Codruța Kövesi, a fost pasată de aceasta (Codruța nu are timp de mine, deși eu o iubesc, fiindca trebuie sa se ocupe de Hrebe, Udrea, Cocoș, Bica, Mazăre, Borbely, etc., urmează Băse) spre rezolvare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, unde procurorul de caz a clasat dosarul respectiv concluzionând că “modul în care a înțeles judecătorul să conducă judecata și aprecierea stării de fapt dată la final nu poate fi cenzurată printr-o plângere penală, cenzurarea unei hotărâri judecătorești pe calea unei plângei penale îndreptate împotriva judecătorilor reprezintă o încălcare a principiului independenței judecătorilor (sic!) și că în cauză nu au fost identificate aspecte din care să rezulte date sau indicii privind comiterea vreunei fapte penale.” Bref: judecătoarea acum pensionară a scăpat și de procurori. Păi se putea altfel? Oare cine lucrează la acel Parchet din Oradea? Nu cumva soțul dânsei? Rămâne de verificat.

În anul 2008, mama mea și sora ei, ambele având vârste apropiate de 90 de ani, constatând că fantomatica Comisie locală din Carei al cărei președinte era pe atunci fostul primar Bekö Tamás n-a mișcat nici măcar un singur deget in problema retrocedării imobilelor notificate prin cererea nr. 279/2001 în condițiile Legii nr. 10/2001, fiindcă este cât se poate de clar că la mijloc erau de fapt cu totul alte interese, ceva mai personale și ceva mai private ale unor potentați locali, au acționat in justiție Primăria Municipiului Carei. După numeroase procese, care au debutat la Judecătoria Carei la inceputul anului 2008 și au continuat apoi la Tribunalul Satu Mare și la Curtea de Apel Oradea, acestea au putut să fie finalizate de către subsemnatul abia pe la sfârșitul anului 2013 fiindcă, pe timpul desfășurării lor, mama mea a decedat în vara anului 2012, fără să aibă măcar bucuria simplă și satisfacția de a i se face dreptate și de a ajunge să intre în posesia imobilelor pe care le-a moștenit legal de la părinții ei.
Prin sentința irevocabilă pronunțată în ziua de 19 noiembrie 2013 de Curtea de Apel din Oradea (deci după cca 5 ani de procese), Primăria Municipiului Carei a fost obligată să acorde măsuri reparatorii în echivalent pentru imobilele ce nu mai pot fi restituite în natură, prin compensare cu alte bunuri, în principal (deci să ofere la schimb în natură, alte imobile aflate în proprietatea privată a primăriei, la un schimb echivalent ca valoare), sau despăgubiri în subsidiar, pentru o suprafață totală de teren intravilan de 3.745 mp și pentru cele trei apartamente pe care le vânduse deja chiriașilor prin intermediul SC Comcas SRL Satu Mare.

Abia atunci, după câștigarea procesului, a început însă “marele circ”, ping-pongul adreselor oficiale (fiindcă tot este tenisul de masă un sport cu foarte bune performanțe pe plan național și internațional la Carei).

Evident, conform bunelor obiceiuri pe care le are, Primăria Municipiului Carei a refuzat să se supună din start hotărârii judecătorești irevocabile pronunțată de Curtea de Apel Oradea, fiindcă la Primăria Carei de fapt nu se respectă niciodată legea, nu se respectă hotărârile judecătorești, acolo legea o face doar și numai primarul Kovacs Eugen, așa cum vor mușchii lui.

A trebuit să trimit Primăriei Municipiului Carei o notificare prin care atrăgeam atenția că s-a emis o hotărâre judecătorească irevocabilă și că până și demnitarii potenți de pe acolo sunt obligați să se supună hotărârilor judecătorești, inclusiv să achite cheltuielile de judecată, cunoscut fiind faptul că unde-i lege, nu-i tocmeală. Intr-un târziu, prin adresa nr. 1605 din data de 17.02.2014, Primăria Mun. Carei, sub semnătura primarului ing. Kovacs Eugen și a secretarului jr. Sroth Clara s-a arătat dispusă să achite cheltuielile de judecată dar nu s-a conformat obligației care îi revenea prin sentința judecătorească pronunțată, adică să se emită o nouă decizie a primarului prin care să se retrocedeze în echivalent, prin compensare cu alte bunuri, cele trei apartamente și cei 3.745 mp de teren intravilan in municipiul Carei.

Hotârârea fiind investită cu titlu executoriu, am apelat la serviciile BEJ Pop Ioan Vasile din Carei pentru a executa silit Primăria Mun. Carei și pentru a o obliga să se supună hotărârii judecătorești irevocabile. Urmare acestei acțiuni, Primăria Mun. Carei a emis Dispoziția nr. 204/04.04.2014 semnată de primarul ing. Kovacs Eugen și avizată de secretara jr. Sroth Clara, dar in care se făcea că nu înțelege conținutul unei hotârâri judecătorești redactată în limba română, respingea cererea de restituire în natură a celor trei apartamente și a terenului intravilan in suprafață de 3.745 mp, propunând (“la plezneală”) acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului nr. VII din Legea nr. 247/2005 (este vorba de celebrele despăgubiri ce trebuiau acordate din falimentarul fond “Proprietatea” și de care, după cum bine se știe, s-a ales praful și pulberea), titlu abrogat prin Legea nr. 165/2013.

Puțintică atenție aici vă rog frumos, stimați cititori, chiar dacă mă repet: primarul, cu avizul secretarului primăriei, deci a consilierului juridic Sroth Clara, făcea referire in anul 2014, în decizia respectivă, la Titlul VII din Legea nr. 247/2005, titlu care era abrogat prin Legea nr. 165 din anul 2013!

Asta chiar că era culmea tupeului, a nerușinării și a incompetenței juridice în cazul demnitarilor și functionarilor publici ce lucrează în Primăria Municipiului Carei. Mai mare rușinea pentru incompetența lor! Evident că Decizia nr. 204/2014 a primarului Kovacs Eugen era inaplicabilă și că ea nu mă satisfăcea în nici un fel.

Totuși, cu respectiva Decizie nr. 204/2014, primarul Kovacs Eugen a reușit să-l păcălească pe executorul judecătoresc Pop Ioan Vasile fiindcă acesta, după ce a încasat suma de 6.024 lei de la Primăria Mun. Carei (reprezentând 400 lei cheltuieli de judecată, 5.624 lei cheltuieli de executare incasate de executorul judecătoresc – atenție, acești bani achitați de Primaria Mun. Carei provin de fapt din impozitele și taxele plătite de contribuabilii careieni, adică inclusiv de mine, nu provin din  buzunarul privat și personal al distinsului domn primar Kovacs Eugen), l-a lăsat pe primaș în plata Domnului și a dispus în data de 07.05.2014 incetarea executării silite întrucât (cică) s-ar fi realizat integral obligația stabilită prin sentința civilă, fiind plătite in totalitate și cheltuielile de executare silită. Printr-o adresă datată 06.05.2014, BEJ Pop Ioan Vasile mă informa că prin emiterea Dispoziției nr. 204/2014 Primăria Mun. Carei și-a îndeplinit “obligația de a face” în termenul prevăzut de art. 905 Cod de procedură civilă și dacă am obiecțiuni la această dispoziție, mă pot adresa Primăriei Carei pe cale administrativă sau instanței de executare pentru aplicarea prevederilor art. 905 din Codul de procedură civilă, respectiv obligarea debitoarei Primăria Mun. Carei la plata unei penalități de la 100 lei la 1000 lei stabilită pe zi intârziere până la executarea obligației prevăzute în titlul executoriu.

Fiind evident nemulțumit de conținutul Deciziei nr. 204/2014, am urmat ambele recomandări conținute în adresa executorului judecătoresc.

Urmare petiției mele inregistată sub nr. 5322/28.04.2014, Primarul Municipiului Carei a emis Dispoziția nr. 275/2014 in care a corectat parțial Dispoziția nr. 204/2014 dar in care, la Art. 4, se face referire din nou, în bătaie de joc, de parcă ar avea loc un dialog al surzilor, la Titlul VII (abrogat) din Legea nr. 247/2005. Am considerat că acest mod de a rezolva problema, dar mai ales necunoașterea evidentă la Primăria Municipiului Carei a legislației in vigoare este impardonabilă și că în astfel de cazuri este obligația Prefectului Județului Satu Mare să intervină, fiindcă doar dânsul este “garantul aplicării Legii” in județul Satu Mare. Motiv pentru care am sesizat Instituția Prefectului Județului Satu Mare.

De fapt, Primăria Municipiului Carei reprezentată prin Primar, nu s-a conformat obligației de a aplica “Mecanismul și condițiile privind compensarea cu bunuri oferite în echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist”, așa cum este acesta definit în Hotărârea nr. 89/2014 a Guvernului României pentru completarea Normelor de aplicare a Legii nr. 165/2013 privind finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în Romània, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 401/2013, în vigoare de la 17.02.2014, publicată în M.O. Partea I nr. 116 din 17.02.2014.

În ziua de 16.06.2014 am inregistrat la Judecătoria Carei, adică la instanța de executare, o cerere de chemare in judecată, formulată în contradictoriu cu Primăria Mun. Carei reprezentată de primarul Eugen Kovacs, având ca obiect “obligația de a face”, în baza art. 905 din Codul de procedură civilă, în care solicitam ca în cazul in care se va constata de către instanță că partea pârãtă, adică Primăria Mun. Carei nu și-a executat obligația prevăzută în titlul executoriu (fiindcă a emis două decizii inaplicabile, pe cea cu nr. 204/2014 și pe cea cu nr. 275/2014), să fie obligată la plata unor penalități pentru fiecare zi de întârziere.

Nu insist aici asupra desfășurării acestui proces, dar esențial este de știut că după o singură ședință de judecată, în care, ce-i drept, mi s-a ascultat păsul, dar la care ședință Primăria Mun. Carei nici nu s-a prezentat, un judecător ceva mai în vârstă, care părea extrem de plictisit de viață, un ardelean molcom cu mintea odihnită, un oarecare Gheorghe, încet la minte și lipsit de nerv, așa cum de altfel îl arată și numele de familie, a pronunțat o hotărâre în data de 10 septembrie 2014 prin care îmi respingea ca neintemeiată cererea având ca obiect “aplicarea de penalități” constatând în dispozitivul sentinței: “În baza Procesului verbal incheiat la 06.05.2014 orele 14:30 executorul judecătoresc s-a deplasat la Primăria Mun. Carei și i-a pus in vedere d-lui primar căruia i-a făcut cunoscut calitatea și scopul deplasării sale, că având in vedere că au trecut 10 zile de la data comunicării încheierii de incuviințare a executării conform prevederilor articolului 905 alin. (1) din noul cod de procedură civilă, l-a intrebat dacă debitoarea s-a conformat cu privire la obligația din titlul executoriu arătat. Reprezentantul debitoarei a arătat că aceasta și-a indeplinit obligațiile prin emiterea Dispozitiei nr. 275/2014 care a fost comunicata petentului si in care s-a arătat că cele trei apartamente au fost vândute in baza Legii nr. 112/1995 în favoarea chiriașilor, iar terenul in suprafață de 3.745 mp este ocupat de construcții iar o parte se află in proprietate privată. Cu privire la imobilele solicitate de petent există pe rolul Judecătoriei Carei dosarul nr. 1760/218/2014 având ca obiect “revizuire” in urma unui partaj judiciar referitor la aceste imobile, care au fost atribuite altor persoane (n.a.: asupra acestui aspect voi reveni ceva mai jos). Astfel nu există rea credință din partea debitoarei, caz in care acesteia nu-i pot fi aplicate penalitățile prevăzute in art. 905 noul Cod de procedură civilă iar instanța va respinge ca neintemeiată cererea petentului impotriva intimatei.”
Trec peste inexactitățile continute în motivarea din dispozitivul sentinței. Nu există rea credință pe dracu’! Nici nu-mi făceam iluzii de fapt, nici nu mă așteptam ca molcomul judecător ardelean careian să ia o poziție fermă impotriva propriului său primar cu care trebuie să se vadă nas în nas destul de des in oraș și să decidă in favoarea mea.

Am constatat că – cu două excepții notabile – nici un judecător careian nu are suficient de mult sânge in instalație ca să aibă curajul adoptării unei hotărâri potrivnice primașului careian. Cei de la Judecătoria Carei, poate fără nici o exceptie, de la jandarmul care stă de pază in curte și de la arhivar, până la cel mai mare în grad in judecătorie, stau smirnă, în poziție de drepți și fac pe ei de frică numai atunci când aud că ești angrenat într-un proces, în contradictoriu cu primașul. Sau toți sunt chiar obedienți primașului. Aș fi pretins din partea molcomului judecător ardelean un lucru extrem de neuzual. Oricum, prin hotărârea prununțată de instanță, mi s-a închis încă o cale de atac prin care am incercat să-l pun la treabă, să-l pun in mișcare, să-l bag în viteză, să-l trezesc din nesimțire pe primaș, să-l fac să respecte, să dea curs și să aplice mot-a-mot o hotărâre  judecătorească irevocabilă.

Văzând că n-am nici un spor cu justiția careiană, în ziua de 28 octombrie 2014, am adresat prin email, Prefectului Județului Satu Mare, dr. Eugeniu Avram, următoarea petiție: “La data de miercuri, 22 octombrie 2014, la invitaţia deputatului Octavian Petric, George Băeşu, preşedintele Autorităţii Naţionale de Restituire a Proprietăţilor – ANRP, a fost prezent la Satu Mare. George Băeşu a felicitat sătmărenii pentru mobilizarea dovedită în finalizarea documentaţiei prevăzute de Legea 165/2013, fiind menţionat faptul că judeţul Satu Mare a fost primul din ţară care s-a achitat implementarea prevederilor acestui act normativ. George Băeşu a recomandat comisilor locale să retrocedeze terenuri în echivalent pentru a nu greva bugetul statului. INTREBARE: Când se trece la aplicarea EFECTIVĂ a măsurilor prevăzute de Legea 165/2013, când se va trece efectiv la retrocedarea imobilelor revendicate de cei îndreptățiti, încă din anul 2001, pe baza prevederilor Legii 10/2001? Vă rog ca un eventual răspuns, precis și documentat, să se refere la situația particulară din municipiul Carei în ce priveste aplicarea prevederilor Legii 165/2013. Toate termenele avute în vedere de Legea 165/2013 au fost depășite.”

Prefectul a transmis petiția mea spre “competentă soluționare” Primăriei Mun. Carei și in data de 08.12.2014 am primit cu nr. 15277 răspunsul de mai jos, semnat de ing. Kovacs Eugen și de secretara consilier juridic Anca Demian. In răspuns, care se pupă cu întrebarea mea exact ca nuca în perete, se bate nițel apa in piuă și se spun niscaiva brașoave, fiindcă deși eu am întrebat când se va trece la retrocedarea “imobilelor” celor îndreptățiți, mi s-a dat un răspuns care se referea la “terenurile agricole”, menționându-se faptul că suprafața validată și nepusă în posesie pentru care s-au cerut măsuri reparatorii este de 427,71 hectare în timp ce suprafața existentă, ce poate fi restituită în natură, este de 38,45 hectare.

********** nr. 15277/08.12.2014.  ***********

Sincer vorbind, deși ar fi fost poate interesant să aflu unde a “dispărut” suprafața de teren agricol de 389,26 hectare (adică diferența dintre suprafață de 427,71 ha solicitată de cetățeni și cea disponibilă de 38,45 ha), care nu poate fi retrocedată de UAT Primăria Mun. Carei solicitanților, sau de exemplu unde a dispărut pădurea comunală Ianculești a Centrului de colonizare “Urmașii lui Iancu” în suprafață de 28,87 hectare (“dispărută” în totalitate), precum și o bună parte din pășunea comunală Ianculești, din care suprafața “dispărută” este de peste 30 de hectare – vezi articolele din BdeC publicate de mine pe această temă – nu acesta era subiectul care mă interesa atunci.

Pe mine mă interesa numai stadiul in care se afla înventarierea “terenurilor intravilane și a imobilelor (clădiri)” din municipiul Carei, conform prevederilor Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea măsurilor de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv în România.

In răspunsul meu datat 24 ianuarie 2015 la adresa primită de la Primăria Mun. Carei, petiție inregistrată sub nr. 15277/08.12.2014 și trimisă spre știință și Instituției Prefectului Județului Satu Mare, am rugat insistent Primăria Municipiului Carei să rețină că “prin H.G.R. Nr 89/2014, la Normele de aplicare a Legii nr. 165/2023 s-a adăugat un nou capitol, Capitolul III, alcătuit din articolele 22 indice 1 – 23 indice 3. Citez selectiv:
- Art. 22 indice 1 alin (1). Măsura reparatorie a compensării cu bunuri oferite în echivalent, prevăzută de art. 1 alin. (2)  din Legea nr. 165/2013, cu modificările și competările ulterioare, se aplică de către entitatea investită cu soluționarea cererii formulate in baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv in perioada 6 martie  1945 – 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, (adică, de UAT PRIMARIA MUN. CAREI) si constă in acordarea de bunuri, libere de orice sarcini, în echivalent valoric.
- Art. 22 indice 1 alin. (2). Bunurile care pot face obiectul compensării, în condițiile legii, sunt terenurile, cu sau fără construcții, și construcțiile finalizate sau nefinalizate.
- Art. 22 indice 1 alin. (5) Situatia bunurilor care pot fi acordate in compensare se afișează la sfârșitul fiecărei luni atât pe site-ul (http://www.municipiulcarei.ro) entității investite cu soluționarea cererii formulate în baza Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, (adică pe site-ul UAT PRIMARIA MUN. CAREI) cât și la sediul acesteia.
- Art. 22 indice 2. Măsura compensării se aplică numai cu acordul persoanei indreptățite.
- Art. 22 indice 3. Măsura compensarii se dispune prin dispoziția, DECIZIA sau după caz, ordinul CONDUCĂTORULUI entității învestite cu soluționarea cererii formulate in baza Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările și competările ulterioare (este vorba deci de PRIMARUL Municipiului CAREI).”

In concluzie la răspunsul meu, am fost nevoit să repet întrebarea pe care am pus-o deja in petiția inregistrată anterior la Institutia Prefectului Satu Mare și la care am primit un răspuns total nesatisfăcător din partea UAT Primăria Mun. Carei prin adresa nr. 15277/2014:  INTREBARE: “Când se va trece la aplicarea EFECTIVĂ a măsurilor prevăzute de Legea 165/2013, când se va trece efectiv la retrocedarea imobilelor revendicate de cei îndreptățiti, încă din anul 2001, pe baza prevederilor Legii 10/2001?” Am solicitat respectuos ca un eventual răspuns al Primărie Mun. Carei, precis și documentat, să se refere la situația particulară din municipiul Carei în ce privește aplicarea prevederilor Legii 165/2013, inclusiv a modului in care se aplică la Primăria Mun. Carei prevederile HGR nr. 89/2014 referitoare la “Mecanismul și condițiile privind compensarea cu bunuri oferite în echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist”.

Prin adresa nr. 2729/S3/11.03.2015,  Instituția Prefectului Județului Satu Mare, sub semnăturile prefectului dr. Eugeniu Avram, a șefului de serviciu Cosmin Mihai Dorle și a consilierului juridic Adela-Crina Oprițoiu, a somat Primăria Mun. Carei să răspundă petiției mele înregistrată sub nr. 2729/02.03.2015, în conformitate cu prevederile Legii nr. 188/1999 și a OG nr. 27/2000.

Drept urmare, Primăria Mun. Carei a emis sub nr. 3462/10.04.2015 o ultimă adresă, ca răspuns la petiția mea, semnată de Primar ing. Kovacs Eugen și de Secretar consilier juridic Anca Demian, prezentată în fascimil mai jos.

********** nr. 3462/10.04.2015**********

Am rămas dator cu o paranteză, cea definită de molcomul judecător ardelean prin (mă repet): “există pe rolul Judecătoriei Carei dosarul nr. 1760/218/2014 având ca obiect “revizuire” in urma unui partaj judiciar referitor la aceste imobile, care au fost atribuite altor persoane.” Fiind născut și crescut in Carei, deci fiind un ardelean incăpățânat și dârz din fire, nu m-am impăcat de nici o culoare cu ideea că justiția din această țară a putut face cadou, în urma unei inexistente de fapt situații de “ieșire din indiviziune”, unui afacerist de carton local, numai fiindcă “așa a dorit dânsul”, o suprafață de teren de 1.411 mp care aparținea de drept bunicului meu, sau, după decesul lui, care a survenit acum 56 de ani, moștenitorilor lui legali, numai fiindcă la trântirea și mânărirea unui astfel de proces au contribuit din plin un fost primar și un consilier juridic al primăriei, suspecți care în prezent sunt subiectul unui dosar de urmărire penală; o avocată isteață, experimentată dar lipsită de scrupule și care te minte în față fără să clipească,  etc.
Ardelenii au ținut întotdeauna la (imprecisa) noțiune numită “dreptate” și au luptat mereu pentru ea, indiferent de vicisitudinile vremurilor pe care le trăiau. Cred că măcar cu treaba asta este toată lumea de acord și că nu mai este cazul să o demonstrez acum.

In consecință, deși am fost avertizat de bunii și vechii mei prieteni careieni, inclusiv de niște juriști, că am șanse extrem de mici să ies învingător in lupta cu caracatița (mafia) careiană a retrocedărilor, m-am hotărât să ma adresez totuși și justiției în sceastă cauză. Mi-am suflecat în primul rând mânecile și am învățat, deși sunt inginer de formație, atât cât am putut eu de bine, textele esențiale din Codurile Civil și Penal, din Codurile de procedură civilă și penală.

Asta fiindcă, pensionar fiind, am constatat cu tristețe că pensia mea nu este nici pe departe suficientă pentru a hrăni niștevavocați hrăpăreți și că este cazul să-mi susțin singur interesele, să mă reprezint singur în instanță. Am formulat, incă pe vremea când trăia mama mea, dar pe urmă acțiunea a trebuit să fie preluată de către mine, o primă cerere de chemare in judecată, in contradictoriu cu soții Kuglis și cu Primăria Mun. Carei prin care solicitam inscrierea in Cartea Funciară Carei a interdicției de instrăinare de către soții Kuglis a terenului in suprafață de 1.411 mp fiindcă mai erau și alte procese pe rol (de retrocedare), in contradictoriu cu Primăria Mun. Carei, legate de acest teren. Instanța Judecătoria Carei a respins această cerere, dar ulterior, in anul 2014, am avut câștig de cauză și am reușit totuși blocarea respectivei coli de carte funciară, prin inscrierea interdicției de înstrăinare, printr-un alt proces pe care l-am inițiat tot la Judecătoria Carei in contradictoriu cu ANCPI Oficiul de cadastru și  publicitate imobiliară Satu Mare, Biroul de cadastru și publicitate imobiliară Carei, soții Kuglis și Primăria Municipiului Carei.
Tot în anul 2014 am solicitat instanței Judecătoria Carei revizuirea procesului mânărit în anul 2008 în favoarea solților Kuglis și de care am pomenit deja mai sus.
Judecătorul însărcinat cu soluționarea cauzei, fără să intre de loc în judecarea fondului, pentru care depusesem câteva sute de pagini de probe și de note scrise și deși am participat și am luat cuvântul în toate cele patru ședințe de judecată susținându-mi argumentat cauza, mi-a respins în final cererea, fiindcă a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a subsemnatului invocată ca și chițibuș avocățesc de reprezentantul soților Kuglis, av. Barothi Sarolta, și deci a respins și acţiunea mea, ca fiind făcută de o “persoană fără calitate procesuală activă”.
Am făcut recurs la Tribunalul Satu Mare dar și aceea instanță a conservat hotărârea decisă inițial de judecătorul însărcinat cu soluționarea cauzei de la Judecătoria Carei si declarat-o irevocabilă. Pe scurt, mi s-a blocat orice altă posibilitate de a mai acționa în justiție, în continuare, în această speță.
Finita Comedia juridiciară pentru mine în această speță.
Nu vrea să comentez acum hotărârile acestor instanțe de judecată.
O să o fac mai pe larg în partea a treia a articolului, cel care va urma.
Vreau să remarc acum doar faptul că în conformitate cu legile românești în vigoare, cu felul in care se judecă spețele de către magistrați în sistemul judiciar actual, eu, ca nepot al bunicului meu matern Negrean Iosif; eu, ca moștenitor legal al celui care m-a crescut până pe la vârsta de 10 ani fiindcă așa erau acele vremuri, ceva mai vitrege decât cele de azi; eu nu am acces în instanță, nu am “calitate procesuală activă” in spețe ce privesc direct memoria, avutul și agoniseala de o viață a bunicului meu.
Dar în schimb, escrocii careieni locali, afaceriștii de carton ai lui pește prăjit au acces și, în plus, mai au și câștig de cauză în justiția careiană, dobândesc cu concursul unor magistrați corupți și a unor indivizi acum cercetați penali, imobile la care nu au avut nici cel mai mic drept, indiferent de câte matrapazlâcuri s-au făcut pe parcursul procesului respectiv, indiferent de ce persoane penale au luat parte la el, indiferent ce proastă patentată a fost judecătoarea care a soluționat pricina.
Asta se pare că este uneori situația în ziua de azi “în sistemul judiciar” românesc.
Nu generalizez.
Dar nu vi se pare și Dvs. că este o situație puțin cam ciudată?
Mie unuia mi se pare a fi una foarte ciudată.

Revin la ultima adresă, la cea cu nr. 3642/10.04.2015 a Primariei Mun. Carei, semnată de Kovacs Eugen și de Anca Demian. Ea conține cel puțin două inexactități, dacă acestea nu pot fi calificate cumva drept niște minciuni sfruntate.

Minciuna sfruntată nr. 1 și nr. 2: “In baza Legii 10/2001 procesul de retrocedare s-a finalizat, toate imobilele notificate aflate în administrarea Consiliului Local au fost retrocedate”.

Somez prin prezentul text Primăria Municipiului Carei să dea publicității dovezile prin care demonstrează că cererea-notificare nr. 279/2001 a fost soluționată in totalitate și în ce fel a fost ea soluționată prin Dispoziția primarului nr. 275/2014!
Nu realizați nici in momentul de față că Dispoziția nr. 275/2014 face apel la un capitol de lege abrogat (la Titlul VII din Legea nr. 2472005?)
Doamnelor și domnilor de la Primăria Mun. Carei, dvs. ne credeți chiar niște înapoiați mintal, niște handicapați?
Nu puteți da tupeul ăla de care dispuneți pe o tocilă ceva mai aspră, ca să mai subțiați nițel din el?
Cât timp o să mai aveți neobrăzarea să ne mințiți direct în fața atât pe noi cât și Instituția Prefectului Județului Satu Mare?

În context, observ că pe ici pe colo, garda veche a functionarilor publici de la Primăria Municipiului Carei a început să fie întinerită. Foarte bine, acest lucru ne dă și nouă, cetățenilor, oarecari speranțe că lucrurile o să înceapă să meargă ceva mai bine pe acolo in viitor. Atrag atenția cu cea mai mare simpatie posibilă tinerei generații de funcționari publici că este extrem de important să caște foarte bine ochii la hârtiile oficiale pe care le semnează alături de primar și să fie atenți mai ales la conținutul lor. Semnătura angajează responsabilități. Nu puține sunt cazurile în care, conform comunicatelor D.N.A., au fost trimiși în judecată, pe lângă diverși primari penali corupți sau care au săvârșit abuzuri în serviciu și funcționari publici care au semnat alături de ei (au avizat) actele oficiale incriminate de către procurori. Cum ar fi de exemplu secretari ai primăriilor. Așa că, vă rog eu foarte frumos, acordați foarte mare atenție pe viitor hârțoagelor pe care le  semnați. La urmă, când o să ajungeți eventual în Beciul Domnesc, să nu ziceți că nu v-am spus. Eu unul v-am spus!

În final, hai să vedem împreună, cam unde mă aflu, în ce postură mă aflu în ziua de azi în această speță. Adică după 14 ani de la cererea-notificare depusă de mama mea in anul 2001 și după peste 7 ani de procese avute cu Primăria Mun. Carei.
Cum pot oare să-mi obțin până la urmă câștig de cauză, cum pot să obțin să mi se facă dreptate, cum pot să fac să mi se restituie cele pe care mi le datorează Primăria Carei, mie și mătușii mele, sora mamei mele, încă aflată în viață la vârsta de 95 de ani – in conformitate cu prevederile scrise negru pe alb ale unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile (mă refer la cele trei apartamente și la o suprafață de teren intravilan de 3.745 mp)?

Umoristic vorbind, mă cam aflu exact în plopul Smarandei.
Sus de tot.
Calea justiției românești s-a închis definitiv pentru mine in această speță, mare păcat de energia, timpul, nervii și grămada de banii cheltuită în procese și în deplasările făcute din București la Carei pentru susținerea lor.
Primașul Municipiul Carei refuză cu ostentație să dea curs unei hotărâri judecătorești, în disprețul total al legilor în vigoare și numai fiindcă “așa vrea mușchii lui”.
Nici Prefectul Județului Satu Mare, garantul aplicării legilor în județul Satu Mare, nu este în stare să-l pună la punct. Sau nu vrea. Eu unul m-am lămurit deja și cu dânsul. Pur și simplu nu poate.

Îmi mai rămâne calea de atac administrativă. Adică sa fac lăcrămații scrise la Împarăție, la Guvern și la alte instituții centrale. Iar acolo o să dau de unii ca Ponta și Dragnea.
Pe care-i doare exact în cot de faptul că M.H. va muri cu dreptatea in mână.

Mai rămâne și așa numită cale de atac prin “media”.
Ziare centrale, televiziuni centrale, etc.
O să o aplic cât voi putea de eficient ca să tai măcar câteva tentacule ale caracatiței (mafiei) retrocedărilor careiene, chiar dacă nu-i  voi putea tăia capul.  Capul să i-l taie A.N.I.
Eu sunt un tip care mă țin de cuvânt, fiindcă sunt ardelean.

Am început să pășesc pe calea atacului în “media” prin prezentul articol.
Va urma și partea a treia a articolului, în care voi detalia cea de a doua speță prezentată deja parțial în “Caracatiţa retrocedărilor careiene”. Asta, doar după ce se vor finaliza acțiunile pe care le-am promovat în justiție în cea de a doua speță.

- Va urma  -

Horia Mărieș
27 aprilie 2015

comentarii

de Horia Mărieș la 29 April 2015 - 21:38

Hopaaaaa!

Gura păcatosului adevăr grăiește.

In aceasta seară acum 5 minute, intervenție telefonică la B1TV a fostului președinte Băsescu: “În mod egal, ticălosia politicienilor, funcționarilor și a justiției in marea mizerie a “retrocedărilor” a făcut să ajungem aici.”

De băgat la căpătãnă!. Nu fiindcă il simpatizez pe Băse. Ci fiindcă de data asta are dreptate. Numai că, din păcate pentru el, el este cel ce a păstorit timp de 10 ani această extrem de mare ticăloșie, această incalificabilă corupție!

Oare magistrații careieni, politicienii, demnitarii și funcționarii careieni au urechile făcute pãlnie spre B1TV în această seară unde vorbește din ce în ce mai des în ultima vreme Băse? Ascultați cu mare atenție dragi tovarăși și pretini, mãnca-v-aș fripți pe grătar!

de Horia Mărieș la 30 April 2015 - 12:49

Asta me băsădește azi Băse pe feisbuc. Păi el le știe bine, el ne-a fost 10 ani președinte, el este foarte informat, el are dosare despre orice, Udrea l-a informat permament, și dimineața și la prânz, și seara și noaptea in pat, etc. Păi dacă el le zice pe toate astea, eu un ciolovec prăpădit de cetățean, ce să mai zic? Nu mai zic nimic, le iau de bune oe toate pe care mi le zice Băse. Aștept cu cea mai mare nerăbdare să mai scoată și alte minunate perle. Vezi mai ales treaba aia cu “zecile de mii de foşti proprietari care au fost batjocoriti mulţi ani prin instanţe, fără a-şi redobîndi proprietăţile, mulţi dintre ei fiind siliţi să-şi vîndă drepturile litigioase către samsari. N-a contat că era vorba de păduri, terenuri agricole, case sau terenuri prin marile oraşe. Mai mult, samsarii au fost serviţi “la cheie” în procesele de restituire în instanţe spre deosebire de foştii proprietari. Oare nu aşa a apărut un Stelu sau un clan Cîrpaci ?Oare de ce a trebuit să inventăm sisteme de retrocedare administrativă şi acelea afectate de corupţie dacă justiţia ar fi funcţionat ?” Apoi citește, dacă mai ai răbdtare și articolul se mai sus in care este vorba de caracatița (mafia) din Careii Mari și de unele dintre principalele ei capete. Că are mai multe.

Traian Băsescu (pe pagina lui de feisbuc. Aia numita Traian Băsescu Community. Că mai are una. Să nu le încurcați!)
2 hrs · Edited ·

“Poziţia exprimată ieri de CSM în ceea ce mă priveşte m-a revoltat.
A fost prea mult pentru ca un om care a militat zece ani şi o voi mai face încă zece în favoarea continuării proceselor de consolidare şi îmbunătăţire a funcţionării justiţiei.
Nu sunt duşmanul justiţiei, ci doar al făţărniciei exprimată prin liderii ei. În ultimele luni, se prezintă o justiţie imaculată eludînd realitatea şi încercînd să se “vîndă” românilor perfecţiunea sistemului. Această perfecţiune este o minciună. Ea nu există, chiar dacă faţă de 2004 s-au făcut progrese uriaşe, preponderent pe zona de luptă anticorupţie. De fapt asta mă îngrijorează, tentaţia de a crede că s-a terminat procesul de reconstrucţie în justiţie.
Mai mult, oricine nu recunoaşte perfecţiunea este introdus în malaxorul de propagandă al Inspecţiei Judiciare şi al CSM şi admonestat public pentru prejudicii aduse justiţiei.
A trebuit să suport admonestările publice şi exagerările cît timp am fost preşedinte. Nu sunt dispus să fac acelaşi lucru şi acum, cînd am devenit un cetăţean oarecare ce beneficiază de libertatea de exprimare.
Mă gîndesc doar la zecile de mii de foşti proprietari care au fost batjocoriti mulţi ani prin instanţe, fără a-şi redobîndi proprietăţile, mulţi dintre ei fiind siliţi să-şi vîndă drepturile litigioase către samsari. N-a contat că era vorba de păduri, terenuri agricole, case sau terenuri prin marile oraşe. Mai mult, samsarii au fost serviţi “la cheie” în procesele de restituire în instanţe spre deosebire de foştii proprietari.
Oare nu aşa a apărut un Stelu sau un clan Cîrpaci ?
Oare de ce a trebuit să inventăm sisteme de retrocedare administrativă şi acelea afectate de corupţie dacă justiţia ar fi funcţionat ?
Public se prezintă bilanţuri cu arestaţi şi condamnaţi în lupta anticorupţie şi este foarte bine.
Dar pe cînd şi un bilanţ cu daunele provocate de justiţie în procesul de restituire al proprietăţilor ?
Pe cînd un bilanţ cu condamnările la CEDO ?
MCV-ul trebuie să continue.”

de Horia Mărieș la 30 April 2015 - 12:58

P.S. Caut samsar careian căruia să-i vând drepturile mele litigioase.
La jumătate de preț.
3 apartamente în Carei și 3745 mp intravilan in Carei, in buricul târgului, vis-a-vis de Ruha István.
Adică de Teatrul cu același nume. Vecin, gard în gard cu primașul.
Companie foarte selectă, de primă mână, in vecinătate.
Îi are ca prieteni pe toți baronii locali, inclusiv pe toți descendenții grofilor Károlyi. Este prieten cu gașca Cavalerilor Vinului Sf. Orban de unde bea de-a moaca numai vinuri selecționate de Tokaly.
Ba, ín plus, este prieten la cataramă și cu nepoata grăjdarului grofului Karolyi.
Mai este și conte scăpătat de Asaujul de Sus (sau de Jos, nu mai rețin exact).
Ma repet, caut samsar careian căruia să-i vând drepturile mele litigioase. Hai, treacă de la mine, la sfert de preț!

de Horia Mărieș la 30 April 2015 - 23:17

https://youtu.be/93gihSUskdU

Fostul președinte Traian Băsescu a vorbit, joi seara, în cadrul unei intervenții telefonice la postul B1Tv, despre interviul acordat de șeful Direcției Juridice a SRI, Dumitru Dumbravă, publicației juridice.ro, în care a declarat că SRI urmărește dosarele chiar și în timpul în care acestea se află în înstanță, până la o sentință definitivă.

Traian Băsescu a declarat că informațiile pe care Dumbravă le-a transmis sunt foarte importante și ridică un mare semn de întrebare cu privire la atribuțiile SRI, afirmând că ar putea fi susținută astfel ipoteza conform căreia DNA poate fi o devizie penală a Serviciului Român de Informații.

„Legat de lucrurile care m-au făcut să mă manifest. În ultimele 7 luni s-a trecut la un alt sistem. Sistemul practicat în mandatele mele a dus la condamnarea celor vinovați. Cu Năstase în libertate, cu Fenechiu în libertate (..) ce mi s-a părut mie (..) spectacolul e enorm, umilința arestării (..) Interviul domnului Dumbravă e un semnal foarte clar. SRI e implicat. Ce îmi pare rău e ca pare a fi implicat mai mult decât am știut eu. Că domnul Dumbravă spune că urmăresc dosarul în derularea lui și de aici vine și confirmă susținerea maestrului Cristoiu că DNA ar putea fi o divize penală a SRI. Afirmațiile de acolo nu sunt ușoare. Există multe semne de întrebare cu privire la atribuțiile SRI-ului”, a declarat Băsescu.

„Înțeleg că au un protocol de cooperare, SRI și DNA, însă protocolul trebuie să rămână în lege, nu să exceadă legea și să dea atribuțiuni mai mari și să diminueze importanța în cercetarea procurroului. Acest interviu are cu totul alt tâlc. Ce nu contest, într-adevăr, SRI a avut un rol extraordinar în adunarea informațiilor din dosarele de corupție (..) informații pe care le-a pus la dispoziția DNA. În momentul de față se duce o luptă între instituții pentru cine e tatăl anticorupției. Cred că se întâmplă următorul fenomen: dacă ați observat, până acum câteva luni, DNA dădea comunicate, această arestare a a fost posibilă și cu sprijinul SRI. De câteva luni a dispărut chestiunea asta, pentru că DNA a găsit o altă sursă: denunțul. SRI se simte umilit pentru că nu mai e parte a atenției publice majore, până acum era DNA și SRI și dintr-odată a rămas doar DNA stăpânul anticorupție. DNA se și manifestă altfel de când nu mai scrie în comunicate că a fost ajutat de SRI, probabil parteneratul cu SRI genera și un element de sobrietate în atitudinea DNA. În momentul de față, DNA are perspectiva de a se afirma mediatic ca a fi singura instituție care luptă împotriva corupție, lucru care i-a deranjat pe cei de la SRI și au simțit nevoia să se manifeste discret în stilul lor pe un blog care se adresează justiției. E și nedrept să îi iei SRI-ul meritele în lupta anticorupție”, a continuat Băsescu.

Cu privire la faptul că SRI urmărește dosarele până ce acestea primesc o sentință definitivă, lucru menționat de Dumitru Dumbravă în interviu, Traian Băsescu a declarat:

„Mi se pare surprinzător, nu vreau să eticheteze afirmația lui Dumbravă,. Nu cred că SRI are atribuțiuni să supravegheze dosarul până la sentință, pentru că atunci cu ușurință putem trage concluzia că îl și influențează”.

Șeful Direcției Juridice a Serviciului Român de Informații, Dumitru Dumbravă, a declarat că, cei care își numară banii luați din mită crezându-se imuni ar trebui să știe că “statul și-a dezvoltat sistemul imunitar”.

Generalul Dumbrava vorbește, într-un interviu acordat site-ului juridice.ro, printre altele, și despre activitatea desfășurată de SRI în combaterea corupției din randul magistraților, procurorilor sau judecătorilor.

Totodată, acesta consideră corupția o problemă de securitate națională și spune că această problemă a intrat de curând în prortofoliul SRI.

de Horia Mărieș la 30 April 2015 - 23:34

Oferim si părerea “părții adverse” (C.S.M.), nu numai părerea lui Băse.
Așa este fair play.

1). Comunicat de presă privind apărarea independenţei sistemului judiciar în raport de afirmaţiile domnului Traian Băsescu, fost Preşedinte al României – 29 aprilie 2015

În şedinţa din data de 29 aprilie 2015, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a constatat că afirmaţiile domnului Traian Băsescu, fost Preşedinte al României, făcute în cadrul emisiunii ,, X – Press”, difuzată în data de 06.04.2015 la postul de televiziune B1 TV, referitoare la activitatea unor magistraţi, dar şi la alte activităţi desfăşurate în cadrul sistemului judiciar, preluate de mass media, sunt de natură să aducă atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său.

Verificarile au fost efectuate de Inspecția Judiciara ca urmare a solicitării din data de 7 aprilie 2015 a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii.
Inspecția Judiciară a apreciat că afirmațiile fostului președinte al țării, referitoare la evoluţia în cariera profesională a doamnei Laura Codruţa Koveşi şi a doamnei Livia Doina Stanciu, prin numirea în funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi respectiv de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în sensul că un rol determinant sau poate decisiv i-a aparţinut, că independenţa şi imparţialitatea judecătorilor din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ar fi fost iremediabil afectată cu privire la soluţiile pronunţate şi în urma declarării publice de către preşedintele acestei instanţe că este un partener al D.N.A –ului, că anchetele penale desfăşurate în prezent au la bază doar formularea de denunţuri fără ca procurorul să mai administreze şi alte probe, că măsura arestării preventive, deşi considerată o măsură excepţională, s-a transformat într-o regulă, având la bază presupusul pericol pentru ordinea publică, că una din disfuncţionalităţile sistemului o reprezintă trecerea din calitatea de procuror în cea de judecător şi astfel nu se mai poate vorbi de o instanţă imparţială şi că în cadrul sistemului funcţionează magistraţi, judecători şi procurori ca lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii şi astfel, înfăptuirea actului de justiţie este unul care are de suferit, date fiind presiunile sau şantajul folosit împotriva unor astfel de magistraţi de către structurile de informaţii, sunt lipsite de suport obiectiv, fiind de natură să influenţeze în mod negativ opinia publică cu privire la integritatea magistraţilor şi să-i discrediteze, afectând astfel imaginea întregului corp profesional.
În cadrul acestor verificări, s-a subliniat că impactul declarațiilor domnului Traian Băsescu asupra opiniei publice este unul puternic, prin prisma funcției deținute anterior, cea de Președinte al României, țară membră a Uniunii Europene, cu reguli ce aparțin unui stat de drept.
Plenul Consiliului a apreciat că declaraţiile domnului Traian Băsescu, fost Președinte al României, au depăşit limitele admisibile ale discursului public politic şi ale libertăţii de exprimare, aşa cum sunt protejate de art. 10 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, aducând atingere independenţei, prestigiului şi credibilităţii justiţiei, cu consecința subminării autorității acesteia.

Reamintim că, potrivit dispoziţiilor art. 1 şi 30 din Legea nr.317/2004, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei şi are obligaţia de a se sesiza şi din oficiu pentru a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.
C.S.M. Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media

2). 29 aprilie 2015 Comunicat de presă privind apărarea independenţei şi imparţialităţii magistraţilor şi a sistemului judiciar în raport de afirmaţiile domnului Traian Băsescu, fost Preşedinte al României şi a mesajului postat pe contul de Facebook al doamnei Elena Gabriela Udrea

În şedinţa din data de 29 aprilie 2015, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a constatat că susţinerile domnului Traian Băsescu, fost Preşedinte al României, exprimate în cadrul emisiunii „Ultimul cuvânt”, difuzată de postul de televiziune B1 TV în data de 31.03.2015, precum şi conţinutul mesajului postat pe contul de Facebook al doamnei Elena Gabriela Udrea în data de 02.04.2015, referitoare la activitatea desfăşurată de procurori şi la măsura arestului preventiv, aduc atingere independenţei şi imparţialităţii magistraţilor şi a sistemului judiciar în ansamblul său.

Verificările au fost efectuate de Inspecţia Judiciară ca urmare a solicitării din data de 2 martie 2015 a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.
Plenul Consiliului a apreciat că opiniile şi aprecierile personale ale fostului Preşedinte al României şi comentariile postate pe contul de Facebook al doamnei Elena Gabriela Udrea – preluate de mass media – în sensul că asistăm la un proces de “guantanamizare” a ţării, prin luarea şi menţinerea în mod nelegal şi abuziv a măsurii arestului preventiv, sunt nefondate şi aduc atingere independenţei şi imparţialităţii magistraţilor care instrumentează cauzele respective, precum şi prestigiului justiţiei, prin subminarea încrederii cetăţenilor în corectitudinea actului de justiţie.
Prin afirmaţiile menţionate se induce ideea că procurorii folosesc în mod abuziv măsurile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală. De asemenea, trimiterea pe care fostul preşedinte al României o face la dosarele penale privind-o pe doamna Elena Gabriela Udrea, reprezintă un factor de presiune asupra activităţii magistraţilor care instrumentează aceste cauze, întrucât se poate crea, în rândul opiniei publice, o îndoială cu privire la corectitudinea, independenţa şi imparţialitatea acestora. Nu în ultimul rând, prin extrapolarea unor nemulţumiri personale la activitatea întregului corp profesional al magistraților, este pus în discuţie prestigiul justiţiei şi afectează încrederea cetăţenilor în legalitatea şi corectitudinea realizării actului de justiţie.

Reamintim că, potrivit dispoziţiilor art. 1 şi 30 din Legea nr. 317/2004, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei şi are obligaţia de a se sesiza şi din oficiu pentru a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.

Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media

de Horia Mărieș la 12 May 2015 - 15:52

Eu sunt unul dintre cei care aplaudă mereu acțiunile Consiliului Superior al Magistraturii privind apărarea independenţei şi imparţialităţii magistraţilor şi a sistemului judiciar în raport cu afirmaţiile unor porci denigratori. Cum ar fi Băse de exemplu.
Magistrații sunt cu toții niște sfinți.
Vezi cazul de mai sus, al magistratului de care este vorba in articol.

Mai vezi, adică ia de te mai uită neamule și la alți magistrați, cinstiți și drepți ca bradul în Beciul Domnesc:

http://www.evz.ro/cum-spala-judecatoarea-lui-bercea-mondial-banii-din-spaga.html

05 mai 2015
Nr. 838/VIII/3
COMUNICAT

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Craiova au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților:

MARINESCU EUGENIA-CARMEN, la data faptelor magistrat judecător în cadrul Tribunalului Olt – Secția Penală (în prezent, președinte suspendat al acestei instanțe), în sarcina căreia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de:
-luare de mită,
-trafic de influență,
-spălare de bani, în formă continuată (5 acte materiale) și
-fals în declarații în formă continuată (4 acte materiale)

MARINESCU IULIU-SEVERUS, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de:
-spălare de bani, în formă continuată (5 acte materiale).

CISMARU DUMITRU – avocat în cadrul Baroului Olt, la data săvârșirii faptelor, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de:
-complicitate la luare de mită,
-trafic de influență și
-complicitate la spălare de bani, în formă continuată (4 acte materiale).

Și sub control judiciar a inculpatului
BUCĂ ILIE, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.

Față de inculpatul CISMARU DĂNUȚ BOGDAN (fiul inculpatului CISMARU DUMITRU), procurorii au dispus renunțarea la urmărirea penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la trafic de influență și obligarea acestuia la frecventarea unui program de consiliere, pe o perioadă de 60 de zile, precum și la prestarea, pe aceeași perioadă, a unei munci neremunerate în folosul comunității, în cadrul uneia dintre următoarele unități de învățământ din mun. Slatina, jud. Olt: Colegiului Național Agricol Carol I sau Colegiul Național Radu Greceanu.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

În perioada august 2011 – septembrie 2011, inculpata Marinescu Eugenia-Carmen, în calitate de magistrat judecător în cadrul Tribunalului Olt – Secția Penală, a pretins și a primit prin intermediul inculpatului Cismaru Dumitru, avocat în cadrul Baroului Olt, de la o persoană denunțătoare, suma de 200.000 de euro pentru a dispune cercetarea în stare de libertate unui inculpat din familia denunțătorului și pentru a pronunța o soluție pe fond favorabilă acestuia, respectiv de achitare sau de condamnare la o pedeapsă neprivativă de libertate, dar și pentru a interveni, în același scop, pe lângă ceilalți judecători care urmau să judece cauza.
Suma de bani menționată a fost primită de avocatul Cismaru Dumitru în două tranșe:
- 150.000 de euro, înaintea termenului de judecată din data de 31.08.2011, când s-a dispus pentru prima oară înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea;
- 50.000 de euro, în data de 20.09.2011, judecătorul Marinescu Eugenia Carmen amânând pronunțarea asupra cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea ori țara pentru data de 22.09.2011, când a și admis cererea formulată de inculpat, înlocuind măsura arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
După primirea sumei de 200.000 de euro, la 3 luni de la pronunțarea încheierii din data de 22.09.2011, respectiv în intervalul 14-22.12.2011, pentru a disimula originea ilicită a sumei respective, inculpații Marinescu Eugenia-Carmen și Marinescu Iuliu-Severus (soțul acesteia), beneficiind de ajutorul inculpatului Cismaru Dumitru, au achiziționat trei suprafețe de teren și o casă, două dintre aceste achiziții nefiind menționate în declarațiile de avere ale magistratului, astfel:
1) Inculpatul Marinescu luliu-Severus a primit de la o persoană apropiată de avocatul Cismaru Dumitru, o donație reprezentând un teren în suprafață de 703 mp și o construcție de 29 mp pe același amplasament, situat în localitatea Băile Olănești.
În realitate, pentru a evita menționarea magistratului judecător Marinescu Eugenia-Carmen în contractul de cumpărare a acestui imobil, inculpații Marinescu luliu-Severus și Cismaru Dumitru au determinat-o pe proprietară să accepte încheierea unui act de donație, în realitate între părți fiind încheiat un contract tipic de vânzare-cumpărare și fiind plătit prețul de 55.000 lei.
2) Marinescu luliu-Severus a dobândit prin cumpărare de la o altă persoană, un teren situat în localitatea Corbu, județul Constanța în suprafață de 1250 mp, în cuprinsul contractului fiind consemnat un preț subevaluat, de respectiv 10.000 lei, față de prețul real plătit.
3) Inculpații Marinescu Eugenia-Carmen și Marinescu luliu-Severus au achiziționat un teren intravilan de 600 mp situat în municipiul Slatina, tranzacție consemnată în declarația de avere a magistratului.
Terenul în cauză a fost trecut de către Consiliul Local Slatina în inventarul bunurilor ce aparțin domeniului privat al municipiului Slatina prin Hotărârea Consiliului Local (C.L.) Slatina nr. 170 din 26.07.2011.
Pentru a justifica dobândirea licită, de către inculpații Marinescu Eugenia-Carmen și Marinescu Iuliu-Severus a terenului respectiv, inculpatul Cismaru Dumitru a determinat o persoană să încheie în data de 12.12.2011 un contract fictiv de împrumut sub semnătură privată, în care se menționa că acesta acorda un împrumut de 10.000 de euro soților Marinescu.
Ulterior, în perioada august – septembrie 2012, inculpații Marinescu Eugenia Carmen și Marinescu Iuliu-Severus au vândut prin persoane interpuse, către o persoană apropiată denunțătorului, un imobil compus din teren și construcție situat în localitatea Băile Olănești. Această tranzacție a reprezentat în fapt restituirea, de către inculpata Marinescu Eugenia Carmen, către membrii familiei denunțătorului a unei părți din suma de 200.000 de euro (valoarea imobilului fiind stabilită de comun acord la suma de 30.000 de euro) și urmărindu-se astfel evitarea ca între soții Marinescu și membrii familiei denunțătorului să poată fi stabilită vreo legătură directă.
În perioada 2012 – 2015, inculpata Marinescu Eugenia-Carmen nu a menționat în declarațiile de avere întocmite pe propria răspundere și înregistrate la Tribunalul Olt, cumpărarea și ulterior vânzarea imobilului (teren și construcție) din Băile Olănești, jud. Vâlcea, cumpărarea imobilului (teren) din com. Corbu, jud. Constanța și a menționat o datorie nereală conform contractului fictiv de împrumut încheiat în data de 12.12.2011 și amintit mai sus, făcând astfel declarații necorespunzătoare adevărului, în vederea producerii unor consecințe juridice, urmărind să ascundă cumpărarea și vânzarea de bunuri imobile obținute ilicit.

În perioada 31.01.2012 – 22.02.2012, inculpatul BUCĂ ILIE, a primit suma de 50.000 de euro (inițial, fiind promisă suma de 100.000 de euro) de la același denunțător, pentru a-și folosi influența pe care pretindea că o are asupra unui judecător, ce avea spre soluționare același dosar penal în care inculpați erau membrii familiei denunțătorului, în vederea dispunerii unei hotărâri favorabile acestora.

În cauză, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile deținute de inculpații Marinescu Eugenia Carmen, Marinescu Iuliu-Severus și Cismaru Dumitru.

În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații și din partea ofițerilor de poliție din cadrul Direcției Generale Anticorupție.

Dosarul a fost trimis spre judecare Curtea de Apel Craiova cu propunere de a se menține măsurile preventive și asiguratorii dispuse în cauză.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE – DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE.

de Horia Mărieș la 12 May 2015 - 16:08

Apropo de reteocedări, dă igzemplu, recunosc smerit că știrea asta mi-a scăpat. Mai am și eu lipsusuri.
Oricum, fiindcă Timișoara dar mai ales “Banatu-i fruncea”, snoava pare să fie gogonată rău de tot.
Cãrpită bine in stil clan Cârpaci, dar și cu participarea unor “intelectuali” sadea, cum ar fi șeful DNA Timiș și prim-procurorul de Timișoara. Tot niște sfinți magistrați. Buni de Beciul Domnesc.
6000 de dosare. Cãt toată Biblioteca Municipiului Carei.

“Șeful DNA Timișoara și prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, un fost șef de Poliție și alți magistrați au cumpărat locuințe ieftine, în baza Legii 112. După ore de scotocit în Biroul Evidență Patrimoniu, anchetatorii au ridicat 6.000 de dosare.”

http://www.evz.ro/interlopi-procurori-si-comisari-sefi-prinsi-in-reteaua-caselor-vandute-ilegal.html

de Horia Mărieș la 13 May 2015 - 04:18

N-o spun eu. Dacă aș spune-o din nou eu, aș putea fi acuzat de subiectivism.

O spune, într-un editorial recent, unul dintre directorii generali ai unui ziar sătmarean. Un ziar citit în județ. Nu-l cunosc pe directorul general, nu-i știu trecutul și nici traseul pe care l-a avut în cariera de jurnalist, nu-l consider de loc a fi un “guru” al opiniilor indiscutabile și nici nu-i pomenesc numele fiindcă nu știu dacă este simpatizat sau nu de lume, de careieni, de redacția BdeC. Dar îl citez.

- Omul scrie, printre altele, afirmând într-un editorial cu titlul “politica nu-i o nesfârșită sărbătoare”, că, din păcate, echipa care a preluat puterea în 2012 în județul Satu Mare dezamăgeşte cumplit populaţia. Judeţul Satu Mare riscă pe zi ce trece să rămână în urma tuturor, inclusiv a celor mai subdezvoltate zone din ţară. Sărbătorile nesfârşite nu pot ţine locul investiţiilor care creează locuri de muncă. În județul Satu Mare, totul pare lăsat de izbelişte. Proiecte majore nu s-au realizat, cele în lucru sunt de pe vremea fostei administraţii. Doar se aşteaptă de la guvern alocarea de fonduri, pentru drumuri, pentru poduri, pentru şcoli, pentru orice pică. Dacă guvernul dă, se cheamă că şi-au făcut treaba autorităţile locale. Şi atunci politicienii din fruntea județului mai trag câte un bairmam, câte o paranghelie, câte o petrecere, mai taie câte o panglică, mai dezvelesc câte un bust, mai țin câte conferinţă de presă triumfătoare. Dintre reprezentanţii autorităţilor locale prefectul este singurul în care oamenii au încredere. Despre ceilalţi spun că promit şi nu se ţin de cuvânt. -

Cam asta ar fi părerea editorialistului director general la un important ziar sătmărean. Teoretic, ar trebui să-i dau credit, fiindcă dânsul este cel ce trăiește în miezul evenimentelor, dânsul află și știe multe dedesubturi, multe can-can-uri, multe potlogării, etc.

Legat de părerea pe care o are despre prefect, eu unul am totuși micile mele rezerve. Nu zic că actualul prefect al județului SM nu vrea să facă treabă, nu zic că nu este foarte bine intenționat – zic doar că nu poate. Nu poate să se impună in fața nemerniciei primarilor, locali nu poate impune respectarea legilor de către aceștia.

Citesc, aflu că Prefectul Eugeniu Avram a declarat ieri, în cadrul audienţelor cu cetăţenii, că a sesizat instituţiile abilitate în cazul unor primari care, în calitate de preşedinţi ai comisiilor locale de fond funciar, refuză să pună în practică unele hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, prin care sunt obligaţi să le reconstituie cetăţenilor dreptul de proprietate.

(Paranteză. Nu cred că ocazia aleasă, adică audiența cu cetătenii a fost cea mai potrivită pentru ca prefectul să facă astfel de afirmații și dezvăluiri.
Era mult mai adecvat să publice un comunicat serios pe pagina oficială a prefecturii. Comunicat presărat de exemple, nu numai vorbe goale aruncate în vânt. Aș fi preferat să aplice primarilor care nu-și fac treaba sancțiunile prevăzute in legea nr. 165/2013, fiindcă toate acele sancțiuni sunt la îndemâna lui).

Prefectul Eugeniu Avram a precizat că deşi i-a avertizat în mai multe rânduri pe primari să respecte hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile, aceştia refuză să se conformeze. (Paranteză. Vezi și cazul primarului Eugen Kovács Jenö prezentat pe larg în articolul de mai sus). Motiv pentru care prefectul a sesizat organele abilitate. Eugeniu Avram acuză impertinenţa unor primari, care se comportă precum nişte stăpâni care îşi au propriile reguli. “Eu am sesizat şi instituţiile statului din acest punct de vedere. Să îi ia pe fiecare în parte, ca să dea cu subsemnatul. Căci atunci nu ar mai fi atât de viteji. Ei tot spun că sunt autoritatea publică. Păi, ei sunt, dar trebuie să respecte şi ordinele, să respecte legea. Să respecte hotărârile instanţelor de judecată”, a spus Eugeniu Avram.

(Paranteză. Aș fi curios să aflu, ca informație suplimentară, ce “organe abilitate” a sesizat prefectul dr. Eugeniu Avram, și în ce formă – oficială. Dacă le-a sesizat doar în timpul cafeluței de dimineață, la o suetă, n-am făcut chiar nimic).

Prefectul i-a îndemnat pe cetăteni să-și apere drepturile, să îşi consulte avocaţii şi să se îndrepte împotriva primarilor cu plângeri penale. Eugeniu Avram este de părere că doar astfel vor înţelege unii primari că nu sunt intangibili. “Faceţi prin avocat aceste demersuri şi cred că va fi o premieră pentru judeţul Satu Mare. Să îşi dea seama şi alţii, căci nu sunt ei stăpânii stăpânilor”, a completat prefectul judeţului Satu Mare.

(Paranteză. Nu ar fi nici un fel de premieră in județul SM. Plângeri penale impotriva primarilor sau mai făcut, dar fără nici un rezultat. De ex., prim-procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Carei doarme pe ea si pe dosarele pe care le pritocește de ani de zile și nu face absolut nimic. Încep să am suspiciunea rezonabilă că este pur și simplu incapabilă. Pe de altă parte, noul cod penal si noul codul de procedură penală, sunt în așa fel făcute că practic nu poți să-l denunți pe primar dacă nu respectă o hotărãre judecătorească definitivă, irevocabilă, executorie fiindcă nu există un articol de lege adecvat acestui scop. Poți tu foarte bine să-l denunți pe primar ca nu respectă hotărârile judecătorești, dacă nu există un articol de cod penal care să-l bage la pârnaie, fiindcă pe primaș îl doare drept în șpiț, primașul îți va râde pur și simplu în nas și își va vede în continuare de bikavér).

Prefectul Eugeniu Avram i-a acuzat şi pe secretari de pasivitate cvasi-totală. Eugeniu Avram le-a cerut secretarilor să dezgheţe activităţile comisiilor locale de aplicare a legilor fondului funciar, iar oamenii să reintre în posesia terenurilor naţionalizate de fostul regim comunist. Unii secretari au încercat de-a lungul timpului să găsească tot felul de scuze pentru lipsa lor de acţiune, invocând faptul că lipsa documentelor care să ateste oficial proprietatea oamenilor îi împiedică să îşi facă datoria. (Paranteză. Prefectul recunoaște că de fapt nu există comisii locale. Sunt cât se poate de convins că prefectul știe ce știe și că nu aruncă vorbe in vânt la adresa secretarilor. Dacă a constatat că secretarii sunt total pasivi, să-i sancționeze administrativ, să le taie din salariu fiindcă doar ăsta este singurul lucru care poate că ii doare cât de cåt pe nesimțiți. Mare atenție la cele spuse ieri de prefect la adresa secretarilor, stimată foarte tânără secretar cons. jr. Anca Demian. Mare atenție la hârțoagele pe care vi le impune primașul să le semnați / avizezați. Ele pot deveni probe în instanță în eventuale cazuri penale. Vă sfăruiesc, total dezinteresat să deschideți foarte bine ochișorii, să învățăți ca lumea lumea legislația in vigoare, să nu vă jucați cu libertatea dvs, domnișoară, fiindcă incă sunteți mult prea tânără și ar fi un mare păcat).

Azi se împlinesc trei ani de când dr. Eugeniu Avram ocupă funcţia de prefect al judeţului Satu Mare. Azi se împlinesc trei ani de când -se zice – a schimbat total percepţia sătmărenilor despre rolul prefectului în viaţa judeţului Satu Mare. Așa să fie. Azi prefectul se află la ziua bilanțului. Eu unul îmi doresc, interesat ce-i drept, ca acest bilanț să fie să fie unul pozitiv, iar prefectului îi doresc să aibă succese palpabile și foarte vizibile, mai ales în lupta impotrica corupției și a birocrației. Fiindcă este cazul!

de Horia Mărieș la 22 June 2015 - 17:48

Aflu din presă, fiindcă pe portalul Prefecturii Satu Mare nu a fost postat comunicatul oficial din care ar rezulta:

“Instituţia Prefectului a anunţat că în ceea ce priveşte suprafeţele agricole care trebuie retrocedate, în acest moment sunt în aşteptare dosare privind suprafaţa de 95.000 de hectare. Mai exact, 8.900 de persoane aşteaptă să intre în posesia terenurilor. Dacă luăm în calcul că judeţul Satu Mare dispune de o suprafaţă agricolă de 317,5 mii hectare, din care 223,9 mii hectare teren arabil (70,5%), înseamnă că o treime din această suprafaţă va fi retrocedată. În ceea ce priveşte suprafeţele împădurite, nu mai puţin de 1.400 de persoane aşteaptă să reintre în posesia pădurilor naţionalizate de fostul regim comunist, ceea ce înseamnă o suprafaţă de 15.000 de hectare. Dacă luăm în calcul că la nivelul judeţului Satu Mare există circa 78.000 hectare de pădure, care ocupă circa 17,7% din suprafaţa totală a acestuia, rezultă că circa 20% din păduri îşi aşteaptă viitorii proprietari.”

În context, cu sfienia și cu nevinovăția care mă caracterizează perpetuu, îmi permit să întreb onorata Comisie locală de fond funciar din cadrul Primăriei Municipiului Carei:

1). Cum rămâne cu hectarele lipsă azi din pășunea comunală Ianculești (de la 73 hectare în 1926 s-a ajuns la 64,57 hectare în 1947, apoi la 58,57 hectare in 1992 iar în zilele noastre, atunci când se discută despre acest subiect, primarul Kovács Jenö vorbește de cca 35 de hectare).

Cine este oare intelectualul din cadrul Comisiei locale de fond funciar care ȘTIE, care VREA și care mai are și CURAJUL și BUNUL SIMȚ să iasă pe firmament cu foarte necesarele explicații lămuritoare? Dar rog foarte frumos să fie doar explicații pertinente și nu tromboane de doi bani, fiindcă de alea am mai auzit o grămadă.

Aud?

Pentru cei intr-adevăr interesați de subiect le reamintesccă el a mai fost prezentat cititorilor, din diverse unghiuri de vedere, in seria de articole (Partea I-a până la Partea a VIII-a) numită “Mănoasa câmpie a Careiului, acum 90 de ani”.

2). Cum rămâne cu retrocedarea către ianculeșteni a celor 50 jugăre cadastrale (28,77 hectare) de pădure comunală care au apraținut comunității? În cazul pădurii comunale Ianculești, problema este foarte mult băgată (oare voit, oare interesat?) în ceață. Am intrebat despre acest subiect mai multă lume. Toată lumea auzise, toată lumea știa ceva extrem de vag despre pădurea comunală Ianculești, dar parcă nimeni nu voia, sau nu avea curajul să vorbească. Sunt cât se poate de convins că unii știau chiar multe, chiar tot ce ar fi cazul să se știe despre această pășune comunală. Interesant este faptul că cei care păreau că știu mai multe, erau și cei mai secretoși și te trimiteau imediat la plimbare. Pentru mine este cât se poate de clar că această secretomanie lagată de păsunea ianculeștenilor ascunde fără doar și poate niscaiva interese extrem de personale. Nimeni nu voia să-mi spună măcar locul precis in care s-a aflat această păsure comunală de aproape 29 de hectare. Parcă cele 28 de hectare ar fi dispărut în neant, parcă le-ar fi furat marțienii!

Și atunci, ce-mi mai rămâne de făcut? Întreb din nou pe membrii Comisiei locale de fond funciar Carei, ce știu dânșii despre cele aproape 29 de hectare care au contituit, acum 90 de ani, pădurea comunală ce a fost repartizată Centrului de Colonizare “Urmașii lui Iancu” (satul Ianculești). Pun pariu pe orice vreți că răspunsul va fi ceva de genul: “Nu știm absolut nimic, nu știm nici măcar unde s-a aflat aceasta!”

Nu știți?
Nu știu nici consilierii locali sau funcționarii publici din cadrul primăriei care sunt născuți în satul Ianculești?
Înseamnă că ăia sunt proști de-i doare și mai sunt și bătuți în cap.
Păi atunci stați așa, luați o țâră loc repaus, că vă spune tot mandea (din țigănescul mande).

În conformitate cu cele scrise în documentul ce se poate consulta la Arhivele Naționale, Biroul Județean Satu Mare, intitulat “Casa Centrală a Improprietăririi, Serviciul Agricol al județului Satu Mare, Regiunea agricolă Careii Mari – Situația aplicării legilor de reformă agrară in Transilvania și Banat la Comunele 22. Foieni și 23. Sanislău, situație încheiată definitiv și inaintată Consilieratului de către regiunea agricolă cu raportul No. 105 din 15 luna Mai anul 1926, Tabel IV, Repartiția pădurilor, rezultă că Centrului de Colonizare “Urmașii lui Iancu”, cu 97 coloniști înscriși pe tabloul aprobat de Casa Centrală a Improprietăririlor, județul de origină al coloniștilor fiind Turda Arieș, comunele de origină a coloniștilor fiind Albac: 47, Arada: 45, Scărișoara: 4, Vezendiu: 1, li s-au repartizat 50 (cincizeci) de jugăre cadastrale ca pădure comunală, aflată atunci, in 1926 pe teritoriul COMUNEI FOIENI. Q.e.d.

M-am uitat nițel pe Maps. Pe imaginea din satelit a comunei Foieni se vede o pădure aflată în estul ei, spre Carei. Poate că aceasta este cea pe care o caută o grămadă de lume. Nu cred că este vorba de padurea numită pe hartă Fényi Erdö care se află la vst de Foieni, imediat pe partea cealaltă a graniței, în Ungaria.

Cine este oare intelectualul din cadrul Comisiei locale de fond funciar care ȘTIE, care VREA și care mai are și CURAJUL și BUNUL SIMȚ să iasă pe firmament cu foarte necesarele explicații lămuritoare? Dar rog foarte frumos să fie doar explicații pertinente și nu tromboane de doi bani, fiindcă de alea am mai auzit o grămadă.

Aud?

Poate vă reamintiti modul în care primașul Eugen Kovács Jenö a tratat problema păsunii comunale Ianculești, pusă in discuție de delegatul sătesc Ciprian Chiorean in ședința din data de 16 mai 2014, adică acum mai bine de un an. Rar mi-a fost dat să aud atâtea imbecilități scoase de gura unui primar pe parcursul a doar câteva minute, câte a reușit să scoată Kovács atunci.
Dacă nu vă reamintiți și dacă aveti și câteva minute disponibile, puteți să vă oferiți plăcerea revederii “fazei” și să vă și amuzați nițel. Dați-i drumul la mozi, să meargă măcar in fundal: https://vimeo.com/103929107

Vorba primașului Kovács Jenö: “În cartea funciară sunt aberații care TREBUIE corectare domnu’ Petcu!”

Ați auzit domnu’ Petcu ordinul primașului?
Ați corectat domnu’ Petcu aberațiile din cartea funciară?
Mai ales pe cele referitoare la pășunea și la pădurea comunală Ianculești

Aud?

Nu le-ați corectat? Cum de vă puteți permite să nu executați imediat ordinul primașului?

Aud?

Și nu v-a dat incă primașul afară din slujba in care adăstați comod, de-a dreptul cu picioare trase in dos?
Mă mir.

In context, nu pot decãt să le doresc mult succes ianculeștenilor care vor participa in zilele următoare la cea de-a XI-a ediţii a Festivalului Tinereţii de la Mangalia, sectiunea folclor, (în perioada 24 – 27 iunie 2015). Acolo va fi probabil foarte multă lume, va fi prezentă multă presă, vor fi prezente multe posturi de televiziune.

Ianculeștenii care mai au încă sânge în instalație, cărora le mai curge sânge de moț in vine, n-au de fel ambiț, dacă de câte ori vor fi interpelați de presă, de posturile TV, nu vor spune și câteva cuvinte despre ciopârțita păsune comunală și de furata, în intregime, păsure comunală a ianculestenilor. Eu unul așa aș face. După umila mea părerea, aceasta ar fi una dintre ultimele mijloacepe care ianculeștenii le mai au la îndemãnă pentru redobãndirea părții de pășune furată și pentru redobãndirea întregii păduri furate. Altele nu prea se mai intrezăresc la orizont.

Ăsta este de altfel și motivul pentru care am ținut să scriu această snoavă.
Poate vă inspiră.

Poate vă inspiră.

de Horia Mărieș la 14 October 2015 - 17:22

Mare hoț și un foarte mare escroc, primar din anul 2000 în Șelimbăr, județul Sibiu, anchetat de DNA pentru retrocedări ilegale de peste 100 milioane de €, nenică Daniel Maricuţa deţine o avere impresionantă. Are in proprietate patru terenuri agricole, intravilane şi extravilane în suprafaţă totală de 16 hectare, are un lac de peste 10 hectare, are două apartamente și o vilă imensă de 912 metri pătraţi şi mai multe spaţii comerciale în suprafaţă totală de 1.782 de metri pătraţi. Deține acţiuni sau participaţii la cinci firme, deţine mai multe exemplare de cai dintre cele mai valoroase din ţară, conduce Clubul Ecvestru ”Transilvania”, etc.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de Direcţia Naţională Anticorupţie, procurorii DNA – Serviciul Teritorial Alba fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, comise în perioada 2005-2015. Surse locale au declarat că în judeţul Sibiu percheziţiile DNA vizează Primăria Şelimbăr, Oficiul Judeţean de Cadastru, dar şi locuinta primarului din comuna Şelimbăr, Daniel Maricuţa. Ancheta DNA vizează retrocedarea unor terenuri din comuna Şelimbăr. În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii şi din partea Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei.

Am înșirat câteva date despre averea primarului de Șelimbăr doar pentru a fundamenta din nou legea nescrisă numită “în țara asta orice primar fură de stinge”. O lege implacabilă.

Escrocul din Șelimbăr și-a trecut însă măcar o parte din averea “câștigată cinstit” in declarația de avere.
Caii de rasă nu i-a trecut, evident.

Alți primari, tot din țara asta, care au dormitat în jilțul de önkormányzo mai mult de 11 (unsprezece) ani, sunt probabil atât de proști, de-i doare (buták mint a tök), fiindcă au tras numai liniuțe în declarația de avere și sunt datori vânduți la fisc și asta până când o să împlinească venerabila vârstă de 125 de ani. Păi poți să-i crezi cu liniuțele lor? Evident că nu.
Vezi, doar, așa, ca similitudine cu Șelimbărul și mârțoagele, grajdul și manejul Equus.

Doar un fin-sas-pupincurist poate să creadă așa ceva, fiindcă are și el (contractual) o parte din tainul șpăgilor.
Legea nr. 165 din 16 mai 2013 are ca termen de finalizare a acțiunii retrocedărilor data de 1 ianuarie 2016.
Prefectul dr. Eugeniu Avram a precizat încă în prima decadă a lunii mai, lucru scris negru pe alb și în Gazeta de N-V la care director este sasul-fin, că deși i-a avertizat în mai multe rânduri pe primari să respecte hotărârile judecătorești definitive și irevocabile, aceștia, inclusiv primașul de Careii Mari / Nagykároly, refuză să se conformeze.
Prefectul a acuzat impertinența acestor primari care se comportă precum niște stăpâni grofi care își au propriile reguli.
Da, Domnule Prefect, ați avut perfectă dreptate in luna mai 2015!
Primașul-nașul și finul-sasul au doar propriile lor reguli strâmbe, nesimțite și impertinente.

“Eu am sesizat și instituțiile statului din acest punct de vedere. Să îi ia pe fiecare în parte, ca să dea cu subsemnatul. Căci atunci nu ar mai fi atât de viteji” a spus tot atunci Prefectul județului Satu Mare.

Care instituții, care “organe” i-au luat până acum la întrebări, cine i-a pus să dea cu subsemnatul pe acești escroci, mult stimate Domnule Prefect?
Eu unul n-am auzit de nici un fel de “organe” care să îndrăznească să facă așa ceva.
Probabil că în țara asta noi nu mai avem “organe”.
“Organe”, băuturică și fetițe în Carei au doar primașul-nașul și finul-sasul, mai ales pe la ponyvás.
Poate că o să ancheteze de aici incolo “problema” szaszul, marele maestru al investigațiilor făcute sub acoperire și își va exprima în mod obiectiv “opini-decarei” despre ea. Doar în asta mai stă speranța noastră in aflărea adevărului.
Sau, oricum, așa o să aflăm măcar “adevărul” celor doi șnapani. O să crească exponențial și ratingul OdeC.

Ar fi bine ca DNA Serviciul Teritorial Oradea să descindă înainte de Revelion și pe la Primăria Municipiului Carei, ca să verifice in ce mod s-au respectat hotărârile judecătorești definitive ale petiționarilor îndreptățiți, cum au fost improprietărite persoane fizice cu o halcă bună (cca 18 hectare) din pășunea comunală Ianculești, cum au fost retrocedate niscaiva imobile din centrul Careiului unor falși “evrei”, de ce s-au făcut falsuri in Cartea Funciară Carei, respectiv de ce au dispărul coli se carte funciară, unde a dispărut și pe numele (în proprietatea) cui figurează în ziua de azi pădurea comunală Ianculești pe care eu unul o bănuiesc că se identifică la marele fix cu așa numita Pădure Mică Foieni (Kis Fényi Erdö), ce se intâmplă azi și cine beneficiază azi de fâneața ce a fost în folosința coloniștilor moți “Urmași ai lui Avram Iancu” din Ianculești, etc., etc., etc.
Mai mult ca sigur că se va răsuci Avram Iancu în mormânt dacă moții vor tăcea în continuare chitic și nu vor lupta cu toate mijloacele legale pentru drepturile lor.

Sunt convins că DNA-ul de ridicat cãteva tone bune de dosare și de documente pentru “studiu aprofundat”, atât de la Primăria din Carei cât și de la Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Carei. DNA să vină la Carei cu TIR-ul.

Hai, acum, pe ultima sută de metri, acum la spartul târgului, făceți-vă puțin mai mult curaj, diștinșilor domni procurori de la DNA Serviciul Teritorial Oradea, fiindcă până la Carei nu sunt decãt 96 km pe o șosea bine asfaltată, fiindcă până la sfârșitul anului ăsta nu mai sunt decât două luni și jumătate iar escrocii careieni ai retrocedărilor vor scăpa din nou basma curată, în timp ce vajnicii procurori, inclusiv cei adormiți de pe la Parchetul local, se vor face din nou de rușine, dacă nu se vor face cumva chiar … de fecale.

Să nu cumva să citiți acest prăpădit de comentariu tendențios stimați domni procurori, să nu dați nici măcar doi bani pe el, fiindcă el este adresat de fapt, finului-sas, cu dragoste și abjecție (J.P.Salinger).
Dânsul mă citește întotdeauna cu cea mai mare atenție, deși eu îi scriu aceste snoave de la sute de kilometri depărtare. Noroc cu “netul”. O să pot să-i scriu mereu, așa cum și intentionez de fapt, până și din Australia.

de Horia Mărieș la 21 October 2015 - 06:34

- Oare ce se mai aude despre sesizările pe care Prefectul Eugeniu Avram le-a făcut instituţiilor abilitate în cazul unor primari care, în calitate de preşedinţi ai comisiilor locale de fond funciar, refuză să pună în practică unele hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, prin care sunt obligaţi să le reconstituie cetăţenilor dreptul de proprietate?

- Oare ce se mai aude cu hectarele lipsă azi din pășunea comunală Ianculești (de la 73 hectare în 1926 s-a ajuns la 64,57 hectare în 1947, apoi la 58,57 hectare in 1992 iar în zilele noastre, atunci când se discută despre acest subiect, primarul Kovács Jenö vorbește de cca 35 de hectare).

- Cum rămâne cu redarea, pentru uzufructul ianculeștenilor, a celor 50 jugăre cadastrale (28,77 hectare) de pădure comunală care au fost în folosința comunității? În cazul pădurii comunale Ianculești, problema este foarte mult băgată (oare voit, oare interesat?) în ceață și în picioare de scaune. Am intrebat despre acest subiect mai multă lume. Toată lumea auzise, toată lumea știa ceva extrem de vag despre pădurea comunală Ianculești, dar parcă nimeni nu voia, sau nu avea curajul să vorbească.

- Oare ce se mai întâmplă cu fâneața de cca 18 hectare de prin zona Dindești-Andrid care s-a aflat sigur in folosința ianculeștenilor?

- Oare ce mai face comisia locală de fond funciar din cadrul Primariei Municipiului Carei prezidată de primasul Kovacs Jeno și care trebuie să rezolve până la 1 ianuarie 2016 toate solicitările celor indreptățiti urmare Legii nr. 165/2013? Mai există comisia? Mai există, mai trăiesc cei 3-4 membri ei? Lucrează ceva membri comisiei sau dorm pe ei?

- Oare domnul ing. Petcu a dat curs ordinului “conducătorului”? Remember ce i-a zis “în față” primașul lui Petcu, de față cu o grămădă de martori (cei 19 membri ai C.L. și asistența de rigoare) : “În cartea funciară sunt aberații care TREBUIE corectare domnu’ Petcu!” Ați auzit domnu’ Petcu ordinul primașului? Ați corectat domnu’ Petcu aberațiile din cartea funciară? Mai ales pe cele referitoare la pășunea și la pădurea comunală Ianculești Aud? Nu le-ați corectat? Cum de vă puteți permite să nu executați ordinul primașului? Aud? Și nu v-a dat incă primașul afară din slujba in care adăstați comod, de-a dreptul cu picioare trase in dos? Mă mir.

Bref: nu știu dacă comisia locală Carei mai există sau nu, nu știu dacă lucrează sau nu. Nu ne informează nimeni, deși i-am rugat respectuos pe toți cei trei jurnaliști oficiali ai primăriei, aflați in relații excelente cu primașul, deci foarte bine informati, adică direct de la sursă, de la botul calului, ii numesc fără nici o jenă pe distinșii domni Boros Erno, Megyeri Tamas Robert, Szasz Emil Lorand, să facă investigații și să ne informeze în detaliu despre acest subiect, însă dânsii preferă să se ocupe de cu totul alteceva, cum ar fi caii verzi de pe pereții asociației Equus, dar mai ales de virgule.

In schimb, ca să ia aminte toată lumea interesată, informăm și pe această cale publicul călător și cititor că alții lucrează din greu:

20 octombrie 2015
Nr. 1626/VIII/3

COMUNICAT

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând de la data de 19.10.2015, ora 22: 20 până la data de 20.10.2015, ora 22:20, a inculpatului DAN RADU, sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de trafic de influență, din care una în formă continuată.

Din ordonanța întocmită de procurori a rezultat că există date și probe potrivit cărora:
În perioada 2012 – iulie 2015, inculpatul Dan Radu a pretins și primit de la o persoană (denunțător în cauză) mai multe sume de bani și bunuri imobile (terenuri), lăsând să se înțeleagă că are influență asupra funcționarilor Primăriei Municipiului Zalău, cu atribuții în domeniul reconstituirii dreptului de proprietate, influență în urma căreia martorului denunțător și fratelui acestuia, le-au fost eliberate un număr de patru titluri de proprietate, pentru o suprafață de peste 10 ha teren.
Condiția impusă pentru ajutorul acordat a fost ca cele două persoane beneficiare ale titlurilor de proprietate să îl mandateze pe inculpat prin acte autentice pentru vânzarea ulterioară a acestora.
Din banii rezultați, inculpatul Dan Radu a pretins cu titlu general o parte din prețul de vânzare al terenurilor, fără a se stabili un procent care să îi revină, convenind ca pe măsura vânzării, acesta să-și rețină o parte din banii încasați.
Astfel, în perioada 2013 – 2015, din totalul sumelor înscrise în contractele de vânzare cumpărare, martorul denunțător și fratele său au primit suma de 22.700 euro, în mai multe tranșe, ce reprezintă un procent de 40% din valoarea declarată a vânzărilor care se cifrează la aproximativ 52.000-53.000 euro ( valoare stabilită prin echivalarea prețului în lei înscris într-un nr. de 6 contracte de vânzare cumpărare ce priveau o suprafață totală de 14.973 mp, situați în municipiul Zalău).
În cazul unuia dintre contracte, inculpatul Dan Radu a dobândit prin metoda simulației, prin interpunerea unei persoane apropiate o suprafață de teren de 8.433 mp(prețul înscris în contract fiind de 120.000 lei).
În aceeași manieră a procedat inculpatul Dan Radu și în cursul anului 2011, când, urmare a influenței pretinse, a fost emis pe numele a două persoane un titlu de proprietate ce privea o suprafață totală de 8.684 mp, situată în intravilanul municipiului Zalău. De această dată, inculpatul a pretins un procent de 1% din prețul de vânzare al terenurilor respective.
Până în prezent, în acest caz, valoarea terenurilor înstrăinate se ridică la peste 307.884 lei, conform prețurilor înscrise în contractele de vânzare cumpărare.

În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciilor Județene de Informații și Protecție Internă și Anticorupție Cluj și din partea Grupării de Jandarmi Mobilă Cluj Napoca.

Inculpatului Dan Radu i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală, urmând a fi prezentat, la data de 20 octombrie 2015, Tribunalului Cluj cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile..

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție

BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE – D.N.A.

de Horia Mărieș la 31 May 2016 - 21:13

Un singur și foarte simplu episod din povestea romanțață a retrocedările ilegale.

Au mai rămas extrem de multe alte episoade de scris, inclusiv despre cele ilegale făcute de Comisia locală din Carei. Vezi cazul numit pășunea comunală Ianculești, ba vezi chiar și cazul pădurea comunală Ianculești (aia de 28,5 hectare din hotarul comunei Foieni, A Kis Fényi Erdö) despre care toată lumea bună și vestită a temutului apus tace mâlc, fără nici o excepție, exact ca porcii în păpușoi.
Nimeni n-avede, nimeni n-aude!
Mai așteptăm, mai avem răbdare, poate că-și va găsi cândva timp tanti aia de pe la DNA să scrie și episoadele intitulate “A nagykárolyi önkormányzatról”.

http://adevarul.ro/news/eveniment/dosarul-retrocedarilor-ilegale-judecator-despre-fostul-deputat-ioan-adam-intra-birou-incepea-planga-pomenea-tatal-meu-1_574d325e5ab6550cb87bfed8/index.html?utm_source=newsletter&utm_campaign=Studii+clinice+f%C4%83cute+ilegal+pe+pacien%C5%A3i.+Perchezi%C5%A3ii+la+26+de+cabinete+medicale+din+%C5%A3ar%C4%83+%2F+Rezultatele+ADN+confirm%C4%83%3A+Dan+Condrea+a+murit+%C3%AEn+accidentul+din+22+mai+%2F+Livetext%3A+Halep+-+Stosur%2C+la+Roland+Garros&utm_content=Newsletter-347963-20160531&utm_medium=email

Lasati un comentariu