,,Dacia nemuritoare’’, la al XX-lea număr

• publicat la: 22 April 2015
,,Dacia nemuritoare’’, la al XX-lea număr

Semnalăm cititorilor noștri apariția revistei lunare Dacia nemuritoare”. Aflată la numărul 20, revista abordează subiecte fierbinți ale istoriei românilor, clarificând astfel unele subiecte controversate.

Editorialul lui Valentin Hossu- Longin intitulat ,,Aştept provincia’’ deschide prima pagină a ,,Daciei nemuritoare’’ în care scriitorul deschide o rubrică specială în revistă despre şi cu publicaţiile literare şi culturale văduvite de cunoaşterea mai largă a publicului, prilej cu care face recenzia mai multor reviste din provincie ca ,,Algoritm literar’’-Hunedoara sau ,,Condeiul ardelean’’.

Nicolae Iuga, preşedintele  filialei Bran a Asociaţie Cultural-Patriotică ,,Avram Iancu’’ semnează articolul ,,Simion Groza  (1814-1885)’’ în care vorbeşte despre preotul ,,celor şapte sate zărăndene’’ cum a fost supranumit Simion Groza  şi care a rămas în istoria Revoluţiei Române de la 1848-1849 ca fiind cel mai important reprezentant al moţimii din Zarand, în luptele purtate pentru apărarea defileului Buces şi a oraşului Brad. El s-a alăturat lui  Avram Iancu, punând în slujba cauzei calităţile sale de bun organizator, curajul şi abilităţile sale militare şi strategice, în cinstea sa ridicându-se în comuna Buces o statuie care imortalizează figura legendarului preot-luptător Simion Groza.

În eseul ,,Vlad Ţepeş. O personalitate remarcabilă a istoriei românilor’’, Ilie Gabra,doctor în filozofie face un portret al domnitorului Ţării Româneşti, Vlad Ţepeş, supranumit Vlad Dracul sau Drăculea, poreclă care vine de la un moment în care tatăl său, voievodul Dracul (1400-1447) ca protejat al lui Sigismund, regele Ungariei, acesta îl onorase cu Ordinul Dragonului, de unde supranumele de Dracul, amplificare pe care legendele ulterioare i-au aplicat-o şi fiului său, Vlad Ţepeş. Eseul tratează şi imprejurările istorice şi geopolitice ale domniei sale şi faptul că el simboliza ,,pumnul de fier’’ atât de necesar pentru dezvoltarea Ţării Româneşti, cât şi pentru stăvilirea tendinţelor otomanilor de a cuceri Europa.

În articolul ,,Simboluri naţionale în locuri istorice.Eroi-martiri, cetăţeni de onoare ai Albacului’’ scriitorul Valentin Hossu-Longin relatează despre evenimentul major prin care Horea, Cloşca şi Crişan şi Avram Iancu sunt numiţi Cetăţeni de Onoare Post Mortem ai comunei Albac în cadrul ediţiei a VIII-a a Festivalului cultural-patriotic ,,Ţara Crăişorului’’ din 27-28 februarie, desfăşurat sub genericul ,,2015-an jubiliar pentru Ardealul daco-românesc multimilenar-evocări şi revendicări.’’

Merită semnalat şi eseul ,,România europeană’’ al scriitorului Sebastian Sârbu, în care acesta spune că suntem ,,ceea ce Nicolae Iorga numea un stat de necesitate europeană’’.Opinia lui este că noi ca ţară trebuie să conştientizăm şi să apărăm valorile fundamentale care ne leagă de Europa, cum ar fi spiritul European, viaţa culturală, spiritualitatea, diversitatea socio-umană, toleranţa, pentru că suntem un popor cu vocaţie europeană.El consideră că democraţia participativă, constituie şansa de a fi o naţiune socială, politică, culturală şi civică, care ,,asumându-şi responsabilitatea trecutului, prezentului şi a viitorului îşi realizează propriul destin European, fiecare cetăţean conştientizând rolul său important în reforma societăţii, cât şi sistemul corelativ de drepturi şi obligaţii.’’

Foarte  bine documentat şi atractiv este materialul prof.univ. Ioan Condor ,,Transilvania Pământ şi neam românesc’’, partea a III-a în care face caracterizarea geostructurală,hidrologică şi a faunei a provinciilor istorice  Banatul, Crişana şi Maramureşul şi a Transilvaniei propriu-zise, care a fost terioriu prielnic aşezărilor omeneşti, numeroase încă din epoca neolitică. El sublinează faptul că  parcurgând  numeroase şi importante lucrări ştiinţifice face observaţia că istoria multimilenară a fostului Principat Transilvania este prezentată şi raportată la cele patru provincii istorice.

Prof. Brânduşa Cepuc tratează în articolul său ,,Masacrul de la Fântâna Albă-74 de ani (1941-2015)  un eveniment tragic din istoria noastră, anul 1941 când 400 de tineri de la frontiera României au fost ucişi când au încercat să treacă graniţa la ,,fraţii lor” şi au fost  aruncaţi într-o groapă comună  la Lunca şi la Fântâna Albă şi în care afirmă că nu au fost eroi doar în războaiele în care a fost implicată Românai, ci au fost şi în teritoriile răpite de vecini.

Prof. univ. Ioan Condor semnează şi articolul ,, Comemorarea eroilor- martiri ai Revoluţiei din 1784-1785 – Horea, Cloşca şi Crişan’’, la data de 28 februarie 2015 împlinindu-se 230 de ani de la martiriul eroilor români. Aceştia au un rol deosebit în Istoria adevărată a Românilor şi autorul crede că suntem datori să milităm pentru declararea acestora ca eroi şi martiri ai României de către Parlament, precum şi pentru ridicarea unui monument închinat acestor eroi-martiri în Bucureşti.

Articolul semnat de prof. Maria Ionescu ,,Domeniul funciar al mănăstirii Cozia’’ (II) vorbeşte despre una dintre cele  mai vechi şi frumoase zidiri încărcate cu rezonanţă istorică şi culturală ale voievodului Ţării Româneşti Mircea cel Bătrân,  pe care a întemeiat-o în anul 1388,  şi care  rămâne  un lăcaş de rugăciune, precum şi un fenomen de cultură ce datează de peste 600 de ani.

Merită semnalat şi articolul interesant al scriitorului Sebastian Sârbu, ,,România europeană’’ în care consideră că noi ca stat trebuie să conştientizăm şi să apărăm valorile europene care ne leagă de Europa cum ar fi spiritul european, viaţa culturală, spiritualitatea, diversitatea socio-umană, toleranţa şi afirmă că democraţia participativă constituie şansa de a ,,fi o naţiune socială, politică, culturală şi civică, care asumându-şi responsabilitatea trecutului, prezentului şi a viitorului ăşi realizează propriul destin european, fiecare cetăţean conştientizând rolul său important în reforma societăţii.”

O menţiune aparte aducem studiului extrem de bine documentat al conf. univ. dr.  G.D Iscru, ,,Strategia repudierii spiritualităţii naţionale’’, partea a III-a, în care continuă să critică poziţiile din scrierile academicianului Ioan Aurel Pop şi cele ale eseistului Lucian Boia,  care vorbesc despre ,,absurdul unităţii româneşti” şi  despre faptul că ,, Ardealul erqa destul de eterogen în plan multieetnic şi pluriconfesional” .

Lector univ. dr. Ilie Gherheş semnează articolul intitulat ,,9 aprilie 1945-revenirea Maramureşului la România. Sfârşitul aventurii secesioniste a lui Ivan Odoviciuc (20 ianuarie-9 aprilie 1945) (I) în care relatează momentul în care este ales prezidiul adunării populare, în frunte cu Ivan Odoviciuc în cadrul căreia se vor da citire telegramelor adresate lui Hruşciov şi Stalin, pe când Maramureşul istoric era parte integrantă din URSS.

Foarte interesant şi captivant este articolul ,,Mărţişorul-nodul dacic de cosmogonie sacră” (I) al prof. Olimpia Cotan-Prună, datina unică a Mărţişorului existând de peste 8000 de ani în această parte a Europei şi care punctează Calendarul anual străvechi al Babelor, cu cele două anotimpuri vara şi iarna de pe Funia Anului, răsucită în lumină şi energie.

Mai amintim continuarea unor articole iniţiate în numerele anterioare, precum  , ,,Antonio Maria del Chiaro – Revoluţiile  Valahiei (V), semnat de prof.univ. Raisa Radu, ,,Comoara lui Decebal a salvat financiar  Marele Imperiu Roman (IV) a conf.univ.dr George V.Grigore,  ,,Ocna Telega’’(XI), autor prof. Ilie Cristian şi ,,Mihai Viteazul în conştiinţa europeană (X) al dr. Marin Alexandru Cristian, profesor de istorie.

Revista se poate procura de la orice chioşc  de ziare sau prin abonament la factorii poştali.

AnaMaria Roman

Lasati un comentariu