Căderea ultimului bastion

• publicat la: 4 May 2015
Căderea ultimului bastion

O noua actiune de tip “martea neagra” este in plina desfasurare in Parlamentul Romaniei. Ultimul proiect de lege depus de zece parlamentari PSD, din care jumatate anchetati, trimisi in judecata sau chiar condamnati, reclama suprematia borfasilor asupra Romaniei. Acestia pretind drepturi largite pentru infractori, slabesc legi si institutii. Merg pana acolo incat aproape ca rastoarna raportul de forte firesc in orice tara normala, facand din procuror un potential infractor, amenintat cu un cadru legal pe care cu greu il va putea respecta. Agitand mereu sabia razboiului peste capetele procurorilor, politicienii spera ca intr-o buna zi vor ceda, se vor speria si vor pleca din nou capul. fie de bunavoie.

Un proiect de lege precum cel initiat de cei zece deputati PSD este un pericol real, nu imaginar, care se adauga altora, unele reusite partial. Acest proiect toxic trebuie oprit cu orice pret, la fel cum a fost stopata amnistia. Exista deja o masa critica impotriva justitiei in clasa politica romaneasca, preocupata sa-si salveze pielea, nu sa lucreze pentru public.

Mai devreme sau mai tarziu, este de asteptat sa vina ziua rafuielilor cu procurorii. Pentru a pregati terenul, politicienii au facut tot posibilul sa convinga populatia ca justitia s-a transformat intr-un monstru, ca se comit abuzuri groaznice si ca in fiecare nou cercetat penal se ascunde un inger pe nedrept jumulit de procurori de penajul altfel imaculat. Nici o tehnica de demonizare a justitiei nu a tinut, din fericire, la marele public. In continuare, increderea in DNA se mentine la cote inalte, desi campania ani-procurori s-a dezlantuit prin toate gurile de foc.

In consecinta, politicienii au schimbat tactica si au trecut mesajele de amenintare transmise direct, in vazul lumii, sistemului de justitie. Premierul Victor Ponta critica orice arestare, apara toti baronii si se plange ca anchetele procurorilor blocheaza fonduri europene avand de transmis de fapt un singur mesaj sistemului: Nu mai beneficiati de sustinere politica, nu va mai vrem liberi si independenti. Traian Basescu si alti fosti sustinatori ai justitiei  transformati peste noapte in mari teoreticieni ai abuzului nedovedit spun acelasi lucru cu alte cuvinte: ne dezicem de voi, vrem sa va opriti.

Toti politicienii romani sustin din greu justitia cand functioneaza cu adversarii, dar o injura gros cand se atinge de ai lor.

Sub pretextul generos al apararii unor drepturi (cu care isi adorm constiinta), cei mai multi au devenit avocatii marilor cercetati penal. Procurorii au ramas astazi mai singuri ca niciodata, inarmati doar cu sustinerea marelui public, a Bruxelles-ului si a unor ambasade occidentale.   In treacat fie spus, si aici se lucreaza propagandistic la greu pentru a convinge partenerii externi ca justitia – si nu coruptia – isi face de cap in Romania. Putinele voci din presa favorabile au fost reduse pe rand la tacere, au mai ramas doi-trei.

Avizarea unui procuror sters, submediocru, la sefia DIICOT, intr-o tacere asurzitoare din partea presei si a opozitiei, indica fidel vointa transpartinica de revenire la vremurile cand magistratii se miscau in lesa politicienilor. Procurorul iesean Daniel Horodniceanu  – votat cu 5 la 2 de sectia pentru procurori a CSM – trece drept un apropiat al Monei Pivniceru, o apropiata a liberalilor. Compromisul ideal. Vom avea, proababil, un acord transpartinic pe aceasta numire, deoarece politicienii au invatat din cazul Bica – Udrea importanta fiecarui post in cadrul institutiilor de forta. Nu-si mai permit institutii autonome, care sa se invarta in jurul politicienilor ca electronul sarit de pe orbita. Vor control si obedienta, pe scurt siguranta.

Dar aici, in votarea procurorului Horodniceanu, un procuror care se intreaba sincer de ce trebuie sa se citeze “pe sine insusi” in proiectul propus CSM-ului, se mai vede ceva gravissim. Vedem un CSM care a renuntat demult – cu mici exceptii – sa se mai bata pentru reformarea sistemului.

Ca tot veni vorba de CSM, Senatul se pregateste sa-l voteze marti ca membru plin, cu mandat pe sase ani, pe Norel Popescu, consultantul baronului Duicu, desi magistratul ar trebui sa vina doar pe un rest de mandat, pe locul gol lasat de Adrian Neascu dupa demisie. Anul viitor au loc alegeri generale pentru CSM, alt moment de cotitura pentru intregul sistem de justitie. Pe scurt, politicienii au inteles ca popularea unei alte insitutii cheie, precum CSM, cu oameni controlabili este, cum spuneam, vitala pe termen lung. Promovarea magistratilor la instante superioare trece prin CSM, tot le ei se afla biciul inpsectiei judiciare, adica painea si cutitul.

Vazut in ansamblu, sistemul se pregateste de o restauratie lenta, insidioasa si aparent implacabila.

Intr-o tara profund corupta, cu o generatie intreaga de politicieni, presa si oameni de afaceri manjiti de aranjamente murdare, epoca fricii de procurori va fi fost curand un vis urat, un cosmar incheiat. Asta daca vom asista impasibili cum o adunatura de borfasi trag din greu sa intoarca Romania la epoca magistratilor terorizati de politicieni.

Justitia – atat ne-a ramas – o speranta, singura ca Romania va fi altfel, ca vom incepe sa functionam dupa reguli si legi, ca nu vom cadea in trecut sau inapoi, in zonele cenusii ale  Europei de Est, acolo unde se zbat tari ca Ungaria sau Bulgaria. Acest vis este pe cale sa se destrame daca nu-l vom apara, la nevoie, in strada. In presedintele Klaus Iohannis nu cred ca ne mai putem pune mari sperante ca intelge gravitatea momentului si a intamplarilor din jurul sau.

Dar parca ar fi cam mult ca niste borfasi sa fure, intr-o tara UE, pana si justitia.In rest, ne-au luat aproape tot.

 Dan Tapalaga-hotnews.ro

comentarii

de dacii la 9 May 2015 - 07:52

dara trebe a se scula si a iesi in strada….cu caciulili pa frunte!

de Horia Mărieș la 28 May 2015 - 22:17

Mă tot aia la cap toate posturile TV: dacă Tariceanu are dreptate sau nu, daca Johannis are dreptate sau nu, dacă madam Stanciu CeCurAi trebuie să-și dea demisia sau nu, dacă codul penal trebuie modificat sau nu, etc. M-au amețit de tot și mă fac și pe mine să-mi dau imediat cu presupuțul în public:
Codul penal trebuie modificat (când asta? nu știu) dar nu așa cum vor Tăriceanu, Ponta, PSD-ul si alți escroci penali parlamentari, doar ca să-i protejeze, să-i giugiulească, să-i mångãie, să nu-i aresteze pe baronii și pe grófii locali, ci din cel puțin alte două motive:
1). Orice magistrat care este dovedit că a comis o eroare judiciară, indiferent din ce motive (mită, șpagă, prietenie, ură, dușmănie, prostie, indolență, lipsă de profesionalism, rea-intenție, jigodism, etc.) să poată fi tras la răspundere întreaga lui viață și să platească, fără să existe vre-un termen de prescripție (cum este cel de acum și anume de un an), așa cum și-au croit magistratii propria lor lege, cu complicitatea evidentă a C.S.M.-ului.
2) Cei ce nu respectă, nu duc la îndeplinire sau sabotează punerea in practică a unei hotărãri judecătorești definitive, irevocabile, să facă obligatoriu pârnaie (temniță grea, galere sau ocnă de sare) la Beciul Domnesc sau la Jilava, cel puțin trei ani de zile, ca să învețe foate bine și temeinic că “Dura lex sed lex”. De exemplu, acesta este cazul primarilor care sunt și președinți ai comisiilor locale de fond funciar sau de aplicare a prevederilor Legii 10/2001, aia cu retrocedările.
V-am împărtășit doar două biete idei izvorâte din recenta mea experiență competițională in intimitatea justiției romãnești.
http://www.istherejustice.com/justice.jpg
Dacă justiția aia din poză era măcar vie și o aveam în intimitate, tot ar mai fi fost o treabă.

Doritorilor le mai pot împărtăși și alte câteva idei din astea crețe, dar din păcate, la fel de ciudate.

Lasati un comentariu