Marea Adunare Naţională de la Blaj din 1848

• publicat la: 5 May 2015
Marea Adunare  Naţională de la Blaj din  1848

 

La data de  15 mai  2015, se împlinesc 167 de ani de la Marea Adunare de la Blaj în cadrul căreia românii ardeleni au adoptat programul Revoluţiei române din Transilvania, „Petiţiunea Naţională”. La 15-17 mai 1848, pe câmpul de lângă Blaj, care de atunci poartă numele de Câmpia Libertăţii, a avut loc aceast[ Mare Adunare a Românilor din Transilvania, la care au participat 40.000-50.000 de oameni, majoritatea covârşitoare fiind iobagi.

Adunarea Naţională de la Blaj din 3/15 mai – 5/17 mai 1848 a fost una dintre adunările românilor din Transilvania din timpul revoluţiei  de la 1848, prin care aceştia şi-au expus revendicările naţionale, politice, religioase şi sociale, pentru ca naţiunea română din Ardeal să beneficieze de aceleaşi drepturi ca şi celelalte naţiuni care locuiau în această provincie.

Guvernul maghiar al Transilvaniei nu a oprit oficial ţinerea acestei adunări naţionale, însă  a încercat dezbinarea românilor pe criterii religioase, permiţându-le acestora să se adune în cadrul a două întâlniri, una ortodoxă, cealaltă greco-catolică, cu menţiunea ca una să aibă loc la Sibiu, iar alta la Blaj. Episcopii români Şaguna şi Lemeni au ignorat însă aceste ordine ale guvernului şi au organizat o singură adunare românească, la Blaj, care avea să înceapă la 3/15 mai 1848.

Pregătirea Marii Adunări Naţionale de la Blaj a avut loc mai ales la Sibiu, unde se adunaseră intelectualii români. Aici venise de peste Carpaţi August Treboniu Laurian, de la Blaj canonicii Cipariu şi Sereni, care împreună cu alţii au discutat planul de acţiune pentru viitoarea adunare. Propunerea lui Simion Bărnuţiu, aprobată de toţi cei prezenţi, a fost ca la Blaj să se realizeze următoarele trei puncte:

  1. Naţiunea română să se declare pe sine de naţiune liberă şi independentă
  2. Să se depună jurământ de fidelitate împăratului austriac
  3. Să protesteze împotriva unirii Transilvaniei cu Ungaria

Cu toate că Marea Adunare Naţională era programată să înceapă luni, 15 mai 1848, românii au început să se adune la Blaj încă de vineri, 12 mai. Sâmbătă, 13 mai, a sosit la Blaj de la Sibiu episcopul ortodox Şaguna, însoţit de intelectualii români din Sibiu şi Braşov. A acceptat invitaţia greco-catolicilor şi s-a aşezat la curtea episcopală din Blaj. Tot sâmbătă, spre seară, au sosit din Ţara Moţilor, Avram Iancu şi Ioan Buteanu, iar de pe Câmpie Vasile Macariu Moldovan, însoţiţi de mii de români.

Tribunii au continuat să înveţe poporul până la începerea liturghiei, ţinută în biserica din Blaj. După terminarea acesteia, cei doi episcopi români au trecut prin mulţime la braţ, în semn de unire între românii ortodocşi şi cei greco-catolici.

Preşedinţi ai Marii Adunări Naţionale de la Blaj au fost aleşi episcopii Andrei Şaguna(ortodox) şi Ioan Lemeni(greco-catolic). Vicepreşedinţi au fost  Simion Bărnuţiu şi George Bariţiu.. Au mai fost prezenţi  Avram Iancu (venit la adunare cu 10 000 de moţi), Andrei Mureşanu (1816-1863, autorul poeziei Un răsunet / Deşteaptă-te române, devenită după 1989 imnul de stat al României), Simion Bărnuţiu, Alexandru Papiu Ilarian, August Treboniu Laurian, Timotei Cipariu etc.

 Marea Adunare Naţională de la Blaj fixează programul social-politic (burghezo-democratic) al revoluţiei din Transilvania. Programul denumit ,,Proclamaţia de la Blaj’’ revendică, în cele 16 articole, următoarele:

  • dreptul românilor de a fi reprezentaţi în dietă;
  • dreptul de a folosi limba română în legislaţie şi administraţie;
  • emanciparea bisericii ortodoxe române de sub jurisdicţia mitropoliei sîrbeşti;
  • desfiinţarea iobăgiei;
  • desfiinţarea breslelor; a vămilor
  • libertatea cuvîntului şi a tiparului;
  • asigurarea libertăţii personale şi a întrunirilor;
  • înarmarea poporului şi înfiinţarea gărzii naţionale;
  • libertatea industriei şi a comerţului;
  • învăţămînt de toate gradele în limba română;
  • impozit proporţional cu veniturile;
  • abolirea dijmei

Tot la această adunare s-a protestat împotriva „uniunii” forţate a Transilvaniei cu Ungaria.

Ideea centrală a programului Marii Adunări Naţionale de la Blaj era “Naţiunea română se declară şi se proclamă ca naţiune de sine stătătoare…“.

Sursa:  enciclopediaromaniei.ro

comentarii

de mandru ca sunt roman la 6 May 2015 - 07:31

RESPECT PENTRU MOSII SI STRAMOSII NOSTRI!

Lasati un comentariu