Timotei Cipariu, patriotul luminat de la la Adunarea Naţională de la Blaj

• publicat la: 7 May 2015
Timotei Cipariu, patriotul luminat de la la Adunarea Naţională de la Blaj

Timotei Cipariu (n. 21 februarie 1805, Pănade, plasa Hususău, comitatul Târnava Mică – 3 septembrie 1887, Blaj), a fost un erudit român transilvănean, revoluţionar paşoptist, politician în Transilvania, cleric greco-catolic,  membru fondator al Academiei Române, primul vicepreşedinte, apoi preşedintele al Asociaţiei Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, lingvist, istoric, teolog, pedagog şi orientalist, „părintele filologiei române”, poliglot (cunoştea circa 15 limbi). A fost membru fondator din 22 aprilie 1866 şi vicepreşedinte al Societăţii Academice Române din 31 august 1867 până la 18 august 1872.

A studiat la Blaj, în 1823 absolvind cursul de filosofie, iar în 1825 pe cel de teologie.

Din anul 1825  a fost pentru multe decenii profesor de filologie şi de teologie la gimnaziul din oraş. În  1827 a fost hirotonit preot. A ocupat diferite funcţii în ierarhia bisericească greco-catolică şi a condus tipografia seminarului din Blaj.

Pe tărâm politic, s-a numărat printre militantii pentru drepturile poporului român din Transilvania, fiind unul dintre cei zece Secretari ai Adunării Naţionale de la Blaj din1848 şi unul dintre autorii celor 11 puncte prezentate Adunării. A  fost ales de Adunarea de la Blaj ca să meargă la Viena pentru a prezenta împăratului doleanţele românilor. Alături de alţi fruntaşi ai revoluţiei, va semna în octombrie 1848 apelul prin care se cerea românilor ardeleni să se înarmeze împotriva insurgenţilor unguri, pentru a se putea apăra singuri de agresiunea acestora. Ideea Unirii Principatelor revenea mereu în discuţie şi a fost asumată ca un obiectiv de către mulţi dintre cei care au activat în sprijinul revoluţiei, în acel an.

A avut un rol însemnat în dezvoltarea învăţământului din Transilvania. Cipariu a publicat o foarte lungă serie de studii asupra limbii române şi a gramaticii sale, fiind considerat unul dintre întemeietorii filologiei şi lingvisticii româneşti. Prin studiile sale a căutat să dovedească drepturile istorice ale poporului român şi originea noastră romană. Influenţat de Şcoala Ardeleană, a fost unul dintre adepţii latinismului şi ai ortografiei etimologice, fapt pentru care a propus folosirea predilectă a cuvintelor de origine latină, şi evitarea cuvintelor de origine nelatină.

În 1850 a ajuns deputat la Viena şi a luptat pentru drepturile politice ale românilor.

Timotei Cipariu a donat Bibliotecii Seminarului din Blaj un număr de 800 documente şi cărţi rare, care în timpul ocupaţiei oraşului de către trupele maghiare în anul 1849 au fost duse la Pesta, de unde nu au mai fost recuperate niciodată.
După încheierea revoluţiei din Ardeal a fost deputat în Dieta transilvăneană de la Sibiu, între anii 1863 – 1864 A făcut parte din Societatea literară aprobată de  Locotenenţa Domnească la 1/13 aprilie 1866, ca membru din Transilvania alături de George Bariţiu şi Gavril Munteanu.

De asemenea, Timotei Cipariu a fost unul dintre pionierii ziaristicii româneşti din Transilvania prin periodicele înfiinţate şi conduse de el: Organul luminărei, Învăţătorul poporului, Archivu pentru filologie şi istorie. Cipariu a fost vicepreşedinte (1861 – 1866) şi preşedinte (1877 – 1887) al Societăţii „Asociaţiunea pentru Literatura Română şi Cultura poporului român” ASTRA de la  Sibiu. „Asociaţiunea” s-a constituit la  4 noiembrie 1861 şi avea ca scop unitatea activă dintre luptătorii români de pe ambii versanţi ai Carpaţilor.

A murit la Blaj, la 3 septembrie 1887. A fost înmormântat în curtea bisericii “Sfinţii Arhangheli”, numită şi Biserica Grecilor, din Blaj.

Pe 21 octombrie  1991, la Sibiu, cu ocazia aniversării a 130 de ani de la întemeierea ASTREI, a fost dezvelit bustul lui Timotei Cipariu, operă a sculptorului Gavril Abrihan.

Lasati un comentariu