Despărţământul Astra Carei, Asociaţia Colonia Moţilor Ianculeşti şi Nepoţii Iancului din Marna Nouă pe scena de folclor de la Mangalia

• publicat la: 17 June 2015
Despărţământul Astra Carei, Asociaţia Colonia Moţilor Ianculeşti şi Nepoţii Iancului din Marna Nouă pe scena de folclor de la Mangalia

Membrii ai Despărţământului Astra Carei împreună cu “Nepoţii Iancului” din Marna Nouă si  Asociaţia Colonia Moţilor Ianculeşti  participă în calitate de invitaţi la Festivalul Tinereţii de la Mangalia, sectiunea folclor, in perioada 24 – 27 iunie 2015. 

Activităţile culturale ale celor trei asociaţii nu au rămas neobservate şi astfel, organizatorii Festivalului Tinereţii de la Mangalia, secţiunea folclor, au venit cu propunerea ca  o şezătoare  să fie prezentată  în  deschiderea   evenimentului estival.

Spectatorii de pe Litoral vor avea ocazia să asiste la o şezătoare tradiţională românească de prin satele din zona Careiului ce va reda obiceiuri ce apucaseră calea uitării .

Şezătoarea românească va reuni tineri şi mai puţin tineri, români şi românce dornici de joc şi cânt, care vor întreţine o atmosferă de bună dispoziţie pe tot parcursul desfăşurării ei.

Vor fi prezentate obiceiuri mai puţin cunoscute chiar şi ardelenilor,precum scuturatul gardului sau sita. Nu vor lipsi lelea Victoria, un tezaur viu prezent la câteva dintre emisiunile lui Grigore Leşe, tinere talente promiţătoare şi nelipsitele tulnicărese de la Ianculeşti.

Ultimul an a fost unul bogat în astfel de activităţi pentru comunitatea astristă careiană din care fac parte şi comunităţile de moţi din jurul Careiului dar şi  urmaşii lui Vasile Lucaciu din satul Lucăceni. Implicarea tinerilor a adus un plus de savoare manifestărilor şi au impulsionat tânăra generaţie să îşi îndrepte atenţia şi spre activităţi  din tinereţile bunicilor lor.

Din păcate, activităţile culturale ale acestor asociaţii  nu sunt sprijinite financiar de nicio instituţie din judeţ, fapt ce îngreunează desfăşurarea lor în conditii  normale. Cei  care doresc  să se implice în sustinerea  financiară a deplasării membrilor şezătorii invitate la Festivalul de la Mangalia, o pot face  prin intermediul redacţiei Buletin de Carei, unde conducerile Asociaţiilor au lăsat contracte de sponsorizare.

Donatiile se pot face  in contul Asociatiei Colonia Motilor , deschis la Banca Transilvania,cont:RO85BTRLRONCRT0217194901

redactia

 

comentarii

de Propunere la 18 June 2015 - 13:57

Ar fi bine ca fiecare roman din Carei sa doneze macar 10 lei ,sa -i ajutam pe acesti tineri sa ajunga la fastivalul tineretii la Mangalia.Ar fi un gest de suflet al comunitatii locale.Daca cei din Administratie nu au bani sau nu au in vedere sa doneze macar o suma simbolica ,haideti sa le demonstram ca noi comunitatea suntem alaturi de ei si chiar ne mandrim cu activitatile lor.
Sper ca propunerea sa se finalizeze iar cele trei asociatii sa poata participa la Festivalul Tinereţii de la Mangalia, sectiunea folclor, in perioada 24 – 27 iunie 2015.

de Horia Mărieș la 18 June 2015 - 14:46

@Propunere la 18 June 2015 – 13:57

De acord, este foarte bună propunerea.

Numai câ cineva (de exemplu ASTRA) trebuie sa se mobilizeze rapid, să comunicd pe BdeC sau/si pe facebook, unde si cum se pot trimite bânuții!!!

de adi la 18 June 2015 - 15:18

intrati pe poagina de facebook si aveti datele de cont

de adi la 18 June 2015 - 15:18

de ieri este acolo pus

de nelu la 18 June 2015 - 16:10

si horikul nu vazut ca este pus anuntul la pagina de facebuk?
nici nu scris ca pentru reformati jeno da bani cu galeata si pentru cokteilul de azi pentru hunor de la castel alta galeata de bani!el are treaba cu bucurestiul si cu satmarul si se face ca nu vede coruptia din primaria careiuluica sa nu supere primarul!

de Horia Mărieș la 18 June 2015 - 17:27

@de nelu la 18 June 2015 – 16:10

Pe măta-n c…, nu, horiku nu văzut nimic din ce scrie insipidul, inodorul și încoloril de @nelu.
Mulțumesc ptr informare.

de Horia Mărieș la 18 June 2015 - 19:35

Datele:

“Donatiile se pot face in contul Asociatiei Colonia Motilor , deschis la Banca Transilvania, cont :RO85BTRLRONCRT0217194901″

nu sunt suficiente atunci cand completezi un O.P., fiindca este necesar să mentionezi pe O.P. și C.U.I./C.I.F. beneficiarului care va fi Asociața Colonia Motilor.
Asta chiar și pe formularele de O.P. emise de Banca Transilvania.
Apropo, dar Asociația Colonia Moților nu este din nici o localitate (de ex. Ianculesti)?

Și dacă trimiterile s-ar face prin mandat poștal și atunci trebuie să mentionezi destinatar (beneficiar), CIF/CUI, str., nr., localitatea, judetul Cont. Nr., Cod Cont nr., deschis la Banca.., Filiala/ Sucursala.

Rog frumos mai multă atentie la astfel de “mici” detalii, fiindcă atunci când se lucreaza cu bani, indiferent dacă sunt mulți sau puțini, este o treabă serioasă și nu este loc de superficialitate.

Rog faceți un update și aici la articolul de mai sus si la postarea de pe facebook.

de Flore la 21 June 2015 - 15:16

Mult succes sa aveti!

de valuta la 22 June 2015 - 08:21

multumim jeno bacsi ca ai trimis la noi atatia clienti cu bani!
pentru fiecare tulipoan imbracat cu tricou alb cu sigla a dat polgarsagul 20 mii forinti ca sa mearga la szoboszlo sa pregateasca marea manifestatie ca sa nu cumva sa auda buletindecarei si sa faca poze daca raman in oras!
pentru asta da primaria bani nu pentru actiuni culturale romanesti.

de Horia Mărieș la 22 June 2015 - 17:49

Aflu din presă, fiindcă pe portalul Prefecturii Satu Mare nu a fost postat comunicatul oficial din care ar rezulta:

“Instituţia Prefectului a anunţat că în ceea ce priveşte suprafeţele agricole care trebuie retrocedate, în acest moment sunt în aşteptare dosare privind suprafaţa de 95.000 de hectare. Mai exact, 8.900 de persoane aşteaptă să intre în posesia terenurilor. Dacă luăm în calcul că judeţul Satu Mare dispune de o suprafaţă agricolă de 317,5 mii hectare, din care 223,9 mii hectare teren arabil (70,5%), înseamnă că o treime din această suprafaţă va fi retrocedată. În ceea ce priveşte suprafeţele împădurite, nu mai puţin de 1.400 de persoane aşteaptă să reintre în posesia pădurilor naţionalizate de fostul regim comunist, ceea ce înseamnă o suprafaţă de 15.000 de hectare. Dacă luăm în calcul că la nivelul judeţului Satu Mare există circa 78.000 hectare de pădure, care ocupă circa 17,7% din suprafaţa totală a acestuia, rezultă că circa 20% din păduri îşi aşteaptă viitorii proprietari.”

În context, cu sfienia și cu nevinovăția care mă caracterizează perpetuu, îmi permit să întreb onorata Comisie locală de fond funciar din cadrul Primăriei Municipiului Carei:

1). Cum rămâne cu hectarele lipsă azi din pășunea comunală Ianculești (de la 73 hectare în 1926 s-a ajuns la 64,57 hectare în 1947, apoi la 58,57 hectare in 1992 iar în zilele noastre, atunci când se discută despre acest subiect, primarul Kovács Jenö vorbește de cca 35 de hectare).

Cine este oare intelectualul din cadrul Comisiei locale de fond funciar care ȘTIE, care VREA și care mai are și CURAJUL și BUNUL SIMȚ să iasă pe firmament cu foarte necesarele explicații lămuritoare? Dar rog foarte frumos să fie doar explicații pertinente și nu tromboane de doi bani, fiindcă de alea am mai auzit o grămadă.

Aud?

Pentru cei intr-adevăr interesați de subiect le reamintesccă el a mai fost prezentat cititorilor, din diverse unghiuri de vedere, in seria de articole (Partea I-a până la Partea a VIII-a) numită “Mănoasa câmpie a Careiului, acum 90 de ani”.

2). Cum rămâne cu retrocedarea către ianculeșteni a celor 50 jugăre cadastrale (28,77 hectare) de pădure comunală care au apraținut comunității? În cazul pădurii comunale Ianculești, problema este foarte mult băgată (oare voit, oare interesat?) în ceață. Am intrebat despre acest subiect mai multă lume. Toată lumea auzise, toată lumea știa ceva extrem de vag despre pădurea comunală Ianculești, dar parcă nimeni nu voia, sau nu avea curajul să vorbească. Sunt cât se poate de convins că unii știau chiar multe, chiar tot ce ar fi cazul să se știe despre această pășune comunală. Interesant este faptul că cei care păreau că știu mai multe, erau și cei mai secretoși și te trimiteau imediat la plimbare. Pentru mine este cât se poate de clar că această secretomanie lagată de păsunea ianculeștenilor ascunde fără doar și poate niscaiva interese extrem de personale. Nimeni nu voia să-mi spună măcar locul precis in care s-a aflat această păsure comunală de aproape 29 de hectare. Parcă cele 28 de hectare ar fi dispărut în neant, parcă le-ar fi furat marțienii!

Și atunci, ce-mi mai rămâne de făcut? Întreb din nou pe membrii Comisiei locale de fond funciar Carei, ce știu dânșii despre cele aproape 29 de hectare care au contituit, acum 90 de ani, pădurea comunală ce a fost repartizată Centrului de Colonizare “Urmașii lui Iancu” (satul Ianculești). Pun pariu pe orice vreți că răspunsul va fi ceva de genul: “Nu știm absolut nimic, nu știm nici măcar unde s-a aflat aceasta!”

Nu știți?
Nu știu nici consilierii locali sau funcționarii publici din cadrul primăriei care sunt născuți în satul Ianculești?
Înseamnă că ăia sunt proști de-i doare și mai sunt și bătuți în cap.
Păi atunci stați așa, luați o țâră loc repaus, că vă spune tot mandea (din țigănescul mande).

În conformitate cu cele scrise în documentul ce se poate consulta la Arhivele Naționale, Biroul Județean Satu Mare, intitulat “Casa Centrală a Improprietăririi, Serviciul Agricol al județului Satu Mare, Regiunea agricolă Careii Mari – Situația aplicării legilor de reformă agrară in Transilvania și Banat la Comunele 22. Foieni și 23. Sanislău, situație încheiată definitiv și inaintată Consilieratului de către regiunea agricolă cu raportul No. 105 din 15 luna Mai anul 1926, Tabel IV, Repartiția pădurilor, rezultă că Centrului de Colonizare “Urmașii lui Iancu”, cu 97 coloniști înscriși pe tabloul aprobat de Casa Centrală a Improprietăririlor, județul de origină al coloniștilor fiind Turda Arieș, comunele de origină a coloniștilor fiind Albac: 47, Arada: 45, Scărișoara: 4, Vezendiu: 1, li s-au repartizat 50 (cincizeci) de jugăre cadastrale ca pădure comunală, aflată atunci, in 1926 pe teritoriul COMUNEI FOIENI. Q.e.d.

M-am uitat nițel pe Maps. Pe imaginea din satelit a comunei Foieni se vede o pădure aflată în estul ei, spre Carei. Poate că aceasta este cea pe care o caută o grămadă de lume. Nu cred că este vorba de padurea numită pe hartă Fényi Erdö care se află la vst de Foieni, imediat pe partea cealaltă a graniței, în Ungaria.

Cine este oare intelectualul din cadrul Comisiei locale de fond funciar care ȘTIE, care VREA și care mai are și CURAJUL și BUNUL SIMȚ să iasă pe firmament cu foarte necesarele explicații lămuritoare? Dar rog foarte frumos să fie doar explicații pertinente și nu tromboane de doi bani, fiindcă de alea am mai auzit o grămadă.

Aud?

Poate vă reamintiti modul în care primașul Eugen Kovács Jenö a tratat problema păsunii comunale Ianculești, pusă in discuție de delegatul sătesc Ciprian Chiorean in ședința din data de 16 mai 2014, adică acum mai bine de un an. Rar mi-a fost dat să aud atâtea imbecilități scoase de gura unui primar pe parcursul a doar câteva minute, câte a reușit să scoată Kovács atunci.
Dacă nu vă reamintiți și dacă aveti și câteva minute disponibile, puteți să vă oferiți plăcerea revederii “fazei” și să vă și amuzați nițel. Dați-i drumul la mozi, să meargă măcar in fundal: https://vimeo.com/103929107

Vorba primașului Kovács Jenö: “În cartea funciară sunt aberații care TREBUIE corectare domnu’ Petcu!”

Ați auzit domnu’ Petcu ordinul primașului?
Ați corectat domnu’ Petcu aberațiile din cartea funciară?
Mai ales pe cele referitoare la pășunea și la pădurea comunală Ianculești

Aud?

Nu le-ați corectat? Cum de vă puteți permite să nu executați imediat ordinul primașului?

Aud?

Și nu v-a dat incă primașul afară din slujba in care adăstați comod, de-a dreptul cu picioare trase in dos?
Mă mir.

In context, nu pot decãt să le doresc mult succes ianculeștenilor care vor participa in zilele următoare la cea de-a XI-a ediţii a Festivalului Tinereţii de la Mangalia, sectiunea folclor, (în perioada 24 – 27 iunie 2015). Acolo va fi probabil foarte multă lume, va fi prezentă multă presă, vor fi prezente multe posturi de televiziune.

Ianculeștenii care mai au încă sânge în instalație, cărora le mai curge sânge de moț in vine, n-au de fel ambiț, dacă de câte ori vor fi interpelați de presă, de posturile TV, nu vor spune și câteva cuvinte despre ciopârțita păsune comunală și de furata, în intregime, păsure comunală a ianculestenilor. Eu unul așa aș face. După umila mea părerea, aceasta ar fi una dintre ultimele mijloacepe care ianculeștenii le mai au la îndemãnă pentru redobãndirea părții de pășune furată și pentru redobãndirea întregii păduri furate. Altele nu prea se mai intrezăresc la orizont.

Ăsta este de altfel și motivul pentru care am ținut să scriu această snoavă.
Poate vă inspiră.

Poate vă inspiră.

de Horia Mărieș la 23 June 2015 - 04:25

Pentru cei cu memoria foarte scurtă, spre readucere aminte. Inclusiv pentru consilierul local din partea PSD, pentru ăla născut în Ianculești, pentru “fiul satului”, mânca-ți-aș, votat probabil și de ianculeșteni ca să-i reprezinte in CL al Primăriei Municipiului Carei. Ăla care vrea să taie plopii de pe drumul de acces spre Ianculești. O fi având și el o minifabrică de scaune, ca prietenarul lui cel drag, primașul. Ca să-i mai reîmprospătăm cunoștiințele acumulate in cei doi neuroni pe care-i ține bine ascunși pe după ochelari.

http://www.buletindecarei.ro/2013/06/pasunea-din-ianculesti-motiv-de-disputa-intre-sateni-si-primaria-carei.html

de Horia Mărieș la 23 June 2015 - 06:59

Chiar!

Recitind articolul care are link-ul la postarea de mai sus văd ca in 2013 domnul Dorel Brici care s-a adresat Prefectului în numele Asociației Crescătorilor de Animale „Colonia Moţilor Ianculeşti” a reclamat în special lipsa de informare la adresa celor care dețin pășunea și care au aflat târziu că Primaria Carei încearca să o scoată la licitație. Printre altele, dânsul a spus:
„Eu știu că noi avem un drept consfințit printr-un extras CF asupra pășunii, dat de statul român, pentru ca la ședință să aflăm de la secretarul primăriei că acesta a fost modificat în 1991 prin ceva hotărâre 371/1991. Acum vine și asociația asta cu oile, toata stima că lucrează și ei, dar ies la pășunat cu oile pe pășunea vacilor. Noi am avut mai demult parcelată pășunea pentru fiecare tip de animal, dar acum fiecare face ce vrea. De ce pe noi nu ne anunță nimeni despre ce se hotărăște legat de satul Ianculești? De ce nu se spune nimic de pășunea arată, de 18ha, la Dâmbul lui Tarfan?”

Chiar așa: DE CE NU SE SPUNE NIMIC DE PĂSUNEA “ARATĂ, DE 18 HECTARE, LA DÂMBUL LUI TARFAN?

Imi amintesc că am citit și eu cândva, pe undeva, de cele 18 hectare păsune aflate în locul numit “Dâmbul lui Tarfan”.

Chiar, ce este, ce s-a întămplat, ce se mai aude cu aceste 18 hectare de păsune comunală care au fost tot ale ianculeștenilor?

Cine este oare intelectualul din cadrul Comisiei locale de fond funciar care ȘTIE, care VREA și care mai are și CURAJUL și BUNUL SIMȚ să iasă pe firmament cu foarte necesarele explicații lămuritoare legate de cele 18 hectare de păsune comunală ale Ianculestenilor aflate la “Dãmbul lui Tarfan”?
Dar rog foarte frumos să fie doar explicații pertinente și nu tromboane de doi bani, fiindcă de alea am mai auzit o grămadă.

Aud?

Raspunsuri

Lasati un comentariu