Pană de curent în municipiul Carei. Varianta vară 2015

• publicat la: 19 June 2015
Pană de curent în municipiul Carei. Varianta vară 2015

Sirenele au răsunat  vineri dimineaţă în tot centrul oraşului Carei. Din păcate nu era un exerciţiu ci o situaţie reală, urmare a unei noi pene de curent extinse. Dacă tot am avut experienţa unei pene de curent de 2 zile şi jumătate în plină iarnă, de Revelion, de ce să nu beneficiem şi de  o pană de curent pe timp de vară?

Festivitatea de premiere de la Liceul Teoretic a fost una inedită, în care serviciile staţiei de amplificare au fost preluate de  vocile dascălilor ce premiau munca de pest an a celor mai buni elevi din municipiu.

Electrica SA nu a învăţat nimic  din situaţia din ianuarie 2015 şi au rămas cu acelaşi obiceiuri perimate, opace, lipsite total de transparenţă şi comunicare. Foarte mulţi cetăţeni careieni ne-au semnalat faptul că  telefonul   Electrica sună în gol, fără a binevoi cineva să îl ridice şi să ofere explicaţii pertinente despre  pana de curent.

Poate lucrările de introducere a conductelor de apă şi canalizare să fie unul din motivele avariei de la Carei.

redactia

comentarii

de lena la 19 June 2015 - 11:17

republica de la carei loveste din nou!
electrika isi bate joc de noi care le platim facturile.
primarul is angajeaza sa il apere de ani pe avocatul ales sa sustina cauza careienilor pagubiti de electrika si lantul se invarte!

de iancsi la 19 June 2015 - 14:51

se spune ca specialistii de eletromosi din carei au lucrat la statia de la capatul orasului ca sa schimbe panourile si de bine ce au lucrat a puscat corentul in tot orasul!!!!
la fel ca la revelion cand au inceput sa repare avariile dupa ce au terminat de chefuit de anul nou…lucrarile la negru la haveri nu se pun si nici la bogatasii care fura corentul ca nu vreau sa plateasca la elecrica curent romanesc.

de Horia Mărieș la 19 June 2015 - 15:45

Nu stiu detalii tehnice, nu vreau sa emit supozitii care s-ar putea dovedi false.

Am citit insa că Dorel de la Electrica S.M. a dat-o în bară rău de tot și la Satu Mare acum o zi-două unde au lăsat fără energie electrică timp de o zi o companie de taxiuri care acum vrea sa-i dea in judecata Electrica si Romtelecom pentru ca sa-si recupereze paguba, fiindca timp de o zi nu au putut sa preia comenzi telefonice de la potentialii clienti.

Săptămâna trecută am văzut că in Carei lucra (probabil pentru Electrica) firma Adrem Invest SRL din Bucuresti. Nu stiu ce lucrau tipii pe acolo. Stiu doar ca eu n-as semna in viata mea un contract de furnizare servicii cu Adrem Invest SRL din Bucuresti. Fiindca stiu de ce sunt in stare. Dar eu pot fi subiectiv, in plus eu n-as accepta spaga cum probabil ca se procedeaza la Electrica SM atunci cand se atribuie contracte, fiindca eu in viata mea n-am luat nici macar un leu spaga.
Dar asta este o altă snoavă.

de Horia Mărieș la 19 June 2015 - 16:05

Pentru azi, 19 iunie 2015 la SDEE Satu Mare, la C.E.M.J.T. CAREI era programata o singura lucrare in reteua de JT (joasa tensiune) in satul PISCOLT, care urma sa afecteze partial consumatorii din Satul PISCOLTintre orele 7 si 15:00 adica timp de 8 ore. Asa scrie pe http://www.edtn.ro/satumare/intreruperi/?county=6

Inseamna ca in cazul avariei de azi de la Carei, nu erau intreruperi programate, inseamna ca s-au efectuat diverse lucrari de intretinere, inseamna ca a existat un Dorel care si-a dat foc la pălărie si a lăsat orașul fără electricitate.

Normal, Electrica Satu Mare ar fi trebuit sa iasa cel putin cu un comunicat prin care sa anunte consumatorii de producerea accidentala a evenimentului neplacut si sa-si ceara in genunchi scuze consumatorilor afectati.

Dar ati auzit mai nou Dvs ca in țara asta, cei care lucreaza mai ales la companii de stat ce dețin un monopol, de exemplu la Electrica, la Apaserv, la DistriGaz, Telekom, sau cum s-o mai fi numind țstia se prin Satu Mare, să aiba obraz, sa-si ceara scuze?

Eu n-am auzit si asta fiindca mai nou toata lumea care lucreaza la astfel de companii are OBRAZUL EXTREM DE GROS, mult mai gros decât talpa unei cizme cazone. Li se rupe-n paișpe, ei tot își iau salariile babane. PUNCT.

de Horia Mărieș la 27 June 2015 - 13:28

SOLICITARE pentru PUBLICARE : DREPT LA REPLICA, PARTEA ÎNTÂI

Este weekend, It’s show time. 09:33:10 EEST Deși aș fi preferat să mă ocup de ale mele, în loc să-i distrez pe alții pe aici. Dar treacă meargă de la mine, pierd doar câteva zeci de minute din viață, fiindcă eu scriu repede.

Când ești copil, dacă ești atacat de un animal (un câine) sau de un om (un golan) te pot apăra părinții. Dacă ești matur, atunci când ești atacat, când ești calomniat in cel mai josnic mod cu putință și total nemeritat, te pot apăra, iți pot ține partea, eventual, prietenii. Când nu mai ai părinți care să te apere, când prietenii care te cunosc bine, sunt prea ocupați cu ale lor necazuri și greutăți, sunt prea comozi, sau când pur și simplu nu vor să intre în mizerii, in complicații de orice natură și/sau le este teamă să aibă conflicte cu diverși indivizi de cea mai joasă speță, inclusiv cu concetățeni de ai lor, etc., atunci ești obligat să te aperi singur, dacă nu ești un laș, dacă nu ești un papă lapte, dacă mai ai niscaiva sânge în instalație, dacă ții la demnitatea și la numele tău, dacă nu vrei să rămâi niciodată nimănui dator, inclusiv calomniatorilor tăi, in această trecătoare viață. Iar eu chiar asta și fac, deocamdată n-am rămas, dar absolut nimănui, dator in această viață.

Să intrăm direct in subiect. Textul ăsta, cel de mai jos, am incercat să-l postez azi la ora 8:30, la Comments-urile de pe site-ul GN-V. Mai mult ca sigur că n-o să apară pe site, cunosc fiindcă cunosc “firma”, fiindcă ii cunosc obiceiurile și “manerele”, fiindcă cunosc deja de câtva caracterul abiect și infect al directorului publicației, al insipidului, inodorului si incolorului zero barat, al numitului Szasz Lorand.

:-) Hahaha. :-) Abia acum le-am observat. Comentariile extrem de binevoitoare la adresa mea. As raspunde, fara doar si poate, dar sunt sigur că nu o sa mi se publice postarea. In consecintă, va invit să citiți replicile mele la toate măgariile scrise pe aici la adresa mea, in BdeC sau in Piata sătmăreană, unde, cel puțin până acum, nu mi-a închis (prin cenzură, ca pe aici pe la GN-V) gura nimeni. Să auzim numai de bine și să ne iubim ca frații!”

Postarea mea de azi s-a vrut a fi adăugată la rubrica de comentarii, aflată sub articolul “O nouă pană de curent la Carei” publicat in ziua de 19 iunie a.c. Autor Szasz Lorand. Transcriu mai jos articolul, fiindcă este scurt, insotit și de comentariile (9 la număr), apărute până in prezent pe site.

……………………………….
“La şase luni de la pana de curent care a paralizat oraşul în primele zile ale anului, o nouă pană de curent s-a înregistrat ieri dimineaţă, începând cu ora 9.00, în municipiul Carei. Potrivit reprezentanţilor Electrica SA, aceasta s-a produs din cauza unei defecțiuni apărute la o stație de transformare de pe drumul spre Satu Mare, defecţiunea produsă fiind destul de gravă. Potrivit reprezentanţilor Primăriei Carei, furnizorul de energie electrică a încercat să rezolve problema cât mai urgent, apelând la celelalte staţii de transformare de care dispune în municipiu. Iniţial, angajaţii furnizorului de electricitate nu prea au reușit acest lucru, din această cauză având întreruperi repetate de curent. În cele din urmă defecţiunile au fost remediate, furnizarea energiei electrice fiind reluată pe raza întregului municipiu după ora 11.00.
Szasz Lorand”

Comments (9):

- Căreianu
Articol importat in intregime prin copy&paste de la M.T.R.
Vă era atāt de greu să cereți un comunicat de la Electrica SM și să nu aruncați pe piață supoziții, inexactități?
V-a fost lene?

-

- Horia Mărieș
Your comment must be approved by the site admins before it will appear publicly.

Responsabilitatea juridică a comentariilor revine în totalitate autorilor, care își asumă în întregime și consecințele legale. Gazeta de Nord Vest isi rezerva dreptul de a sterge/edita comentariile care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum si comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.
………………………………………………..

Deocamdată astea sunt faptele seci, prezentate in splendida lor nuditate.
Partea întâi a postării mele de azi.

Sunt nevoit să mă opresc deocamdată aici fiindcă am și treabă de făcut azi.
Promit însă că o să revin în cursul zilei, cu partea a doua, cea în care o să-i pleznesc și eu cât pot de tare,peste bot, pe nenorociții ăstia care mă calomniază în GN-V pe la spate, exact ca niște lași nesimtiți, aflâmdu-se sub protectia anonimatului.
Va fi dreptul meu la replică pe care înțeleg să mi-l exercit.
Fiindcă eu nu rămân niciodată dator.

de Horia Mărieș la 27 June 2015 - 13:29

SOLICITARE pentru PUBLICARE : DREPT LA REPLICA, PARTEA A DOUA

Este weekend, It’s show time. Partea a doua. 14:29:14 EEST Deși aș fi preferat să mă ocup de ale mele, în loc să-i distrez pe alții pe aici. Dar treacă meargă de la mine, pierd doar câteva zeci de minute din viață, fiindcă eu scriu repede.

Nu știu (nume, prenume) cine sunt cei 9 care mănâncă rahat în postările lor din
GN-V fiindcă toți, dar chiar toți, sunt niște lași nenorociți care se ascund după un pseudonim, după un alias. De obicei, ăștia sunt și indivizii care sunt lipsiți de orice urmă de caracter. Da, dom’le “@Ionuț”, lucrurile cu “postacii anonimi” stau exact așa cum le scriu eu acum și cum le-am mai scris de nenumărate alte ori. Văd că ai citit, dar n-ai băgat la căpătână, fiindcă probabil că nu ai. Căpățână.

Am suspiciunea rezonabilă că “@nelu” este un anumit domn careian, azi pensionar, fost inginer-profesor la un liceu din Carei. Domnul ăsta este de fapt bolnav la cap, lucru dovedit cu acte medicale și deci n-am ce să-i fac fiindcă nu sunt doctor psihiatru și in conswcință am decis să-l las in plata Domnului, să-l las să se ducă să se trateze, să se țină de bunul obicei de a-și lua în mod regulat pastilele, ca să se facă în final bine-sănatos și la pungă gros, dacă acest lucru mai este și posibil și dacă cumva boala de care suferă (și pentru care dânsul nu are de fapt nici o vină, fiindcă că s-a trezit la un moment dat cu ea) nu este incurabilă. Oricum, fericiți vor fi cei săraci cu duhul fiindcă a lor va fi împărăția cerurilor. Doar că omul din păcate nu se prea liniștește, revine mereu și mereu atunci când scapă din cămașă, cu comentarii tendențioase, pro-primás, dar profund anti-liberalii careieni și uneori și anti-Horia Mărieș, care de fapt n-are nimic, nici in clin, nici în mânecă, cu PNL-ul Careian. Horia Mărieș are treabă doar cu escrocii careieni, atât cu cei din primărie cât și ce ceilalți, de oriunde și de orice fel de culoare politică ar fi ei.
Nu neg faptul că îl cunosc pe domnul Ilie Ciută, că am avut ocazia să stau de vorbă cu dânsul de câteva ori și că mă simt onorat pentru mi-a oferit, intâlnindu-se cu mine la câte o cafea, o mică parte din timpul liber al dânsului (Americanii au vorbă politicoasă de mulțumire după ce li s-a acordat o întrevedere: “Thanks for your time”. Așa îi spun și eu.)

In paranteză fie spus, postacul “@Andrei este una și aceeași persoană cu postacul “@nelu”, iar acest lucru rezultă fără nici un dubiu din faptul că amândoi folosesc același cuvânt, dar într-un fel stâlcit și care sună extrem de ciudat în limba română vorbită în mod curent: “preocupații”. Sună exact de parcă cel care l-a scris ar avea ca limba maternă, limba maghiară.

Îi mai spun o vorbă distinsului “@Ionuț” și cu ocazia asta îi răspund – parțial color – și insipidului, incolorului anonim si laș cu aliasul de “@Anton”.
Nu țin secret faptul că am o vâstă apropiată de 68 de ani. Nu este nici o rușine dacă lumea largă cunoaște exact ce vârstă ai. Depinde doar de modul în care “știi să îți porți” anii respectivi. Eu nu mă plâng încă din acest punct de vedere, știu să-i port.
Nu țin secret din faptul că în acestă toamnă voi lua parte la Carei, la reuniunea prilejuită de aniversarea a 50 de ani de la absolvirea liceului.
Dar, legat de faptul că un măgar nesimțit ca și “@ionuț” insinuează prostește că “defăimez careienii din București – adică de la o distanță atât de confortabilă încât îmi asigură o imunitate asemănătoare cu anonimatul”, nu țin de loc secret faptul că mi-ar face o minunată și o deosebită plăcere să-l întâlnesc “live”, “in persona” pe “@Ionuț” în toamnă, în Carei, ca să-i pot scuipa direct între ochi cu o flegmă exact atât de consistentă, pe cât o merită. Doar atunci ne-am putea lămuri amândoi cam cum devine chestia aia cu “imunitatea”. Sau, dacă vrea să ne lămurim ceva mai repede, îi propun să ne întâlnim în București atunci când va avea un drum prin Capitală. Îi stau stau oricând la dispoziție, ziua sau noaptea pentru o flegmă sănătoasă.

Mai am o suspiciune rezonabilă. Unele postări sunt scrise ceva mai curățel, cu cuvinte mai căutate, mai îngrijite, lucru ce denotă faptul că sunt scrise de o mână obișnuită cu condeiul, cu pleivazul, adică sunt scrise poate de un jurnalist. Sunt doar trei personaje care au semnalmentele ce corespund unei astfel de suspiciuni și le înșir numele în ordinea înmormântării lor: Boros Ernő, Szasz Lorand și Megyeri Tamás Róbert, toți aflați în slujba primașului, toți plătiți direct sau indirect (de ex. prin contracte de publicitate, către GN-V) de primás-ul careian, de numitul Kovács Jenő. Acestora, dacă au fost cumva chiar ei postacii respectivi care au măzgălit prin GN-V, le urez cu mult drag, un foarte bun venit în prag, adică în clubul postacilor anonimi și lași careieni. Vă va sta foarte bine acolo, domnilor, în acel club privat. Puteți servi la intrare un pahar cu bikavér din partea casei.

M-am plictisit. Nu-i mai iau pe ceilalți postaci anonimi la rând. Oricum, lor le-am scris deja câteva rânduri azi dimineață devreme, la 5:27 și la 5:30, n-au decât să facă bine și să citească de pe acolo (“ceasul” care marchează ora postărilor de pe BdeC este cu o oră în urmă, deci ora reală a postărilor mele a fost 6:27, respectiv 6:30).

Aș vrea să lămuresc totuși un subiect ceva mai serios și anume pe cel legat de faptul că postașii cei josnici, mizerabili, nenorociți, anonimi și lași mă numesc, foarte amabil de fapt, și pe ici, pe colo, când “informatorul fostei Securități” (“a practicat defăimarea scriind note informative”), când turnător al Securității”, etc.

Toate “titulaturile onorifice” pe care mi le acordă postacii sunt însoțite de “poate”, de “probabil”, deci este cât se poate de clar de la bun inceput faptul că băieții fabulează, că ne povestesc fragmente din imaginația lor bolnăvicioasă sau din visele lor erotice. Din visele lor erotice niciodată împlinite.

Nu vreau să mă apăr, nu vreau să mă dezvinovățesc, nu am de dat nici fel de explicații nimănui fiindcă pur și simplu nu este cazul și fiindcă nu am nici un motiv ca să le dau, vreau doar să pun – si asta cât se poate de bine – punctul pe “i”.

Informez pe acestă cale, pe toți cei interesați de acest subiect, că eu am niște relații foarte vechi și foarte strânse cu fosta Securitate. Prima dată când am intrat in atenția lor în Carei a fost în data de 18 noiembrie 1948, acum 67 de ani, aveam exact un an și o lună. Cei care s-au ocupat atunci foarte prietenește de mine s-au numit prostovanul de plutonier de securitate Vaida Gábor (Gavril) și locotenentul de securitate Stern László (Vasile), doi români get-beget.

Eu nu fac niciodată afirmații fără acoperire, eu nu scriu niciodată generalități inchipuite, neargumentate logic, neacoperite de probe, de dovezi scrise (de documente) așa cum fac împuțiții de postaci anonimi la adresa mea. Eu dețin intotdeuana probe incontestabile. Ca de exemplu: https://www.facebook.com/photo.php?fbid=636045296457713&set=a.635868506475392.1073741843.100001567452739&type=3&theater

In albumul de fotografii intitulat “Poante vechi. Dar foarte serioase” mai pot fi admirate si alte câteva documente provenite din arhiva CNSAS care dovedesc relația mea deosebit de amiabilă cu fosta Securitate. De exemplu, rezultă că a doua mea intâlnire cu oamenii Secu, inscrisă cu litere de aur în istoria patriei și a comunismului, a avut loc în ziua de 19 aprilie 1949 tot in Carei. Atunci eram deja mult mai mare, aveam deja vârsta de un an și jumătate. Întâlnirea a avut loc pe ceas de seară (“oarele” 23). Eu sunt acel “un copil” în vârstă de un an și 6 luni despre care este vorba in documentul Securității din Carei, redactat de analfabetul plutonier major Ilosvai Gyula (Iuliu). Alt român get-beget. La masă, împreună cu mine, la ora 23:00 stăteau bunica, mama și mătușa mea (sora mai mică a mamei). “Vă rog să binevoiți a dispune.”
Despre “intelectualul” (după scris) Ilosvai Iuliu (Gyula), plutonier major la Secu Carei în 1949, sublocotenent deja la Secu din Carei in 1950, cel ce care s-a ocupat și de mine, un copil de un an și jumătate, un alt criminal, tot fost securist, scria: Se ştie că a fost „ofiţer de Securitate, bătăuş şi torţionar la Inspectoratul din Satu Mare. În 1949, impreună cu seful său, Weisz Laci, a ucis, prin împuşcare, în ziua de 16 august 1949, patru locuitori din comuna Odoreu”.

Amintesc aici doar in treacăt, ca să arăt și mai in detaliu relațiile mele cele foarte bune pe care le-am avut cu fosta Securitate din Carei, că în anul 1952 bunicul meu Negrean Iosif a fost incarcerat pentru cca 7 luni, fără nici o judecată și anchetat in beciurile Securității din Carei, din care a ieșit slab ca un țâr. Nici vajnicii securiști n-au putut să-i pună in cârcă dârzului meu bunic și să-i demonstreze nici măcar o singură vină.

Trec peste faptul că tatăl meu a fost arestat in ziua de 10 martie 1952 de Securitatea din Carei și dus la un an de muncă forțată la Canalul Dunăre-Marea Neagră, la Colonia de Muncă (penitenciarul) Castelul până la data de 24 martie 1953doar pentru “lansare de zvonuri” mai precis pentru vina că ar fi injurat reforma monetară din ianuarie 1952 și fiindcă a fost denunțat la Securitate de doi colegi de ai lui de serviciu de la Banca de Stat din Carei, de tovarășii Roth, Schmidt Iuliu (Gyula) și Jurka Marcel, alți români get-beget.

Trec peste faptul că după ce a revenit de la Canal, tatăl meu, deși era un avocat eminent, cu studii strălucite făcute la Oradea, Cluj și București n-a mai fost primit întreaga lui viață în baroul avocaților și că a avut de suferit din acest motiv multiple neajunsuri întreaga lui viață.

Trec peste faptul că in perioada 1965-2011 eu n-am pus piciorul în Carei?
Atunci despre ce vorbim noi aici de fapt?

Cred că este la mintea cocoșului, este suficient de convingător, inclusiv pentru pitecantropii careieni care vor tot timpul să mă muște de cur fără un motiv anume, că cu un astfel de “pedigree”, era imposibil ca eu să am și cea mai mică relație cu fosta Securitate comunistă.

Am auzit însă de doi numiți Mărieș de prin zonă care pot fi bănuiți de relații avute cu fosta Securitate.

Unul se numește Gheoghe Mărieș, fost maior parcă, fost mare șef la Securitatea Satu Mare și la cea din Târgu Mureș până în decembrie ’89, acum un prosper și liniștit om de afaceri tot prin S.M., vicepreședinte al cadrelor de rezervă din SRI, filiala Satu Mare.
Cei interesați, recte (de la rect) Boros Ernő și Szasz Lorand care mai mult ca sigur că il cunosc personal, pot să îl ia direct la întrebări. De asemenea, pot consulta revista sătmăreană Acolada, articolele scrise de etnologul Viorel Rogoz.
Eu unul nu-l cunosc, nu sunt rudenie cu el.

S-a mai scris, s-a mai insinuat de mai multe ori, inclusiv pe la comentariile din BdeC, de anumiți postaci anonimi că numitul Mărieș Ioan, de fel din Pișcolt (1929-1991), care a lucrat in Carei la fostă F-că de Unt (Vajgyár) de pe str. fostă Malinowsky, fostă Tractoriștilor, acum 25 Octombrie, ar fi fost informator al fostei Securități, sau turnător (besugó). Aceste bârfe, niciodată dovedite, le-au lansat probabil postacii care voiau să-l contreze pe actualul viceprimar, pe Keiser Ludovic. Eu unul nu știu nimic cert despre așa ceva și de attfel nu cred nici o iotă din astfel de bârfe josnice nedovedite cu probe, indiferent din partea cui ar proveni. Cel mai corect mi se pare ca functionarii publici Boros și Megyeri să-l întrebe direct pe domnul viveprimar Keizer despre acest subiect și acesta să le spună cinstit tot ce știe. Eu nu sunt rudă Mărieș Ioan, cel care s-a născut in Pișcolt și deci nici cu viceprimarul Keizer, deci nu pot deșțeleni problema în nici un fel. Și nici nu vreau, fiindcă nu este treaba mea.

Cam atât pentru ziua de azi.
Ce este mult, dăunează și sănătății și bunei dispoziții.
Sănătate pentru toată lumea, un weekend plăcut și în continuare.
Să ne iubim ca frații.

de Horia Mărieș la 27 June 2015 - 17:37

Indiferent de cine este vorba, eu nu rămân niciodată dator.
A se lua notă.
Din acest motiv, intreb aici direct și fără nici un fel de ocolișuri:
Cu ce drept îmi ciuntește Redactia BdeC partea întâi a dreptului meu la replică, prin ștergerea unei părți, oricare ar fi ea, din textul postat de mine?
Fiindcă au apărut niște nume in textul respectiv?
Le este rușine celor al căror nume era pomenit pe acolo dacă numele lor a fost asociat, chiar și de către niște postaci anonimi oarecare, cu numele meu?
Se practică cenzura și la BdeC?
În ep să devin o ” persona non grata” prin Carei?

Raspund tot eu.
Da, se pare că se practică.
Dar nu numai atunci când comentariile scrise de diverși postaci anonimi și fără cel mai elementar bun simț depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana sau sunt comentarii cu tenta antisociala, au caracter rasist sau xenofob – lucru absolut normal și care este o practică curentă a majorității publicațiilor online – ci și atunci când ele nu convin, din motive care mie unuia îmi scapă, celor care administrează ziarul, redactorului acestuia.
Vorbesc in cunoștiință de cauză, fiindcă mi s-a mai întâmplat.

Pot trece cu vederea peste acest aspect, pot ințelege, pot accepta argumentele celeilalte părți chiar dacă nu sunt logice, dar nu este permisă ciuntirea, cosmetizarea unui text care se dorește a fi un drept la replică. Dacă il lași postat, lasă-l frate așa cum l-a scris respectivul, așa cum l-a dus pe el mintea, nu umbla nici măcar la o iotă la el. Dacă nu-ți convine măcar un singur cuvânt scris in respectivul drept la replică, dacă ai tendința să umbli măcar la un singur cuvânt din el, atunci șterge-l fratele meu pe tot și hasta la vista baby!. Eu așa cred că ar fi fair play.

Niciodată nu poți inchide gura unuia sau altuia dacă el vrea să vorbească. Sau cel puțin mie n-o să-mi închidă gura nimeni, niciodată, atât timp cât voi trăi și până când o să am niscaiva neuroni sănătoși prin creier. Dacă nu vor fi acceptate de BdeC, oricum textele mele o să apară, dacă eu țin neapărat la lucrul ăsta, in altă parte.
Ca de exemplu:

Pentru cei care incă n-au realizat încă adevărul ăsta, îi informez și aici că imternetul este infinit.
Internetul nu va mai permite inchiderea gurii nimănui, niciodată.
Rog frumos a se lua notă de acest aspect.
Prietenește, fără nici o supărare.
Deocamdată.

de Horia Mărieș la 27 June 2015 - 23:30

“Oriunde-aş fi în Ţara mea”, de Sandu Cătinean din Bonţida

Oriunde-aş fi în Ţara mea
Pământ ce calc, e românesc
Sunt fiu din ţarină, şi-atunci
Chiar şi cărările-mi iubesc

Sunt fiul falnic, din pelasgi
Cei ce-au sădit această lume !
Şi-oricât ar vrea ai lumii regi
Eu nu voi renunţa la nume

Că am un nume de român
Un nume sfânt, din Ţară Sfântă
Iar umilinţe n-am să rabd
Cât lira-mi peste veacuri cântă

Eu sunt din cei ce sapă munţii
Şi-şi fac palate din cleştar
Sunt fiu de dac, şi bine ştiu
Că sunt ai munţilor vlăstar

Prin veacuri mulţi s-au vrut stăpâni
În ţara care-a dat popoare
Dar veacurile-au arătat
Că suntem stânci nemuritoare

Zadarnic vor stăpânii Lumii
Să spintece al meu destin
Eu n-oi fi niciodată slugă
Căci eu, doar Ţării mă închin !

de Horia Mărieș la 28 June 2015 - 10:11

Am primit azi noapte o carte poștală ilustrată. Adică, în limba germană: “Eine kleine Ansichtkarte”, în limba maghiară veche (derivată din cea hună, de pe vremea când se preluau în prostie cuvinte in hună din alte limbi, mult mai civilizate) “Egy Anziksz”, în limba maghiară modernă “Egy képeslap”, sau prescurtat și ca să nu ne mai tot scrântim limba în gură: ANZIX.
Lungimea textului corespunde exact lungimii unui text ce poate fi înghesuit pe o carte poștală ilustrată.
Este bine cunoscut de altfel faptul că expeditorul nu este in stare să scrie un text mai lung. Este iertat.

În text se vorbește incă de la început de o “gaură”. Am scris ieri, într-un drept la replică, în partea a doua, că postacii care se chinuiesc să măzgălească mizerii la adresa mea, inclusiv pe ANZIX, “fabulează, ne povestesc fragmente din imaginația lor bolnăvicioasă sau din visele lor erotice și mai ales din visele lor erotice niciodată împlinite.” Este clar, din cauza asta mi-a scris expeditorul de ANZIX, în puterea nopții, despre “gaură”. A avut insomnii.
Ieri eu am scris doar o “răutate” nevinovată, dar iată că ea s-a și adeverit instantaneu.

“Gaura” este amintită chiar din titlu: “Bolond lyukból bolond szél fúj” (“Dintr-o gaură nebună suflă un vânt nebun”).
Nu, nu este o licență poetică, este chiar un proverb maghiar, al cărui ințeles este de fapt: “Părerile unui neserios nu pot fi luate in serios” sau, ceva mai dur spus: “Un nebun spune nebunii. Nu merită să-l iei in serios.” Constat acum că expeditorul de ANZIX-uri este și doctor psihiatru, m-a diagnosticat de la distanță, fără să mă consulte. Nu-l știam chiar atât de polivalent.

OK, am notat diagnosticul, nu văd absolut nici o problemă în asta.
“Devii robul unei cuvânt pe care l-ai spus, deși nu trebuia să-l spui. Acel cuvânt devine robul tău, dacă nu l-ai spus, deși puteai să-l spui” – proverb olandez. “Cine seamănă vânt culege furtună” cu versiunea “Ceea ce semeni, aceea vei aduna” și în plus: “Nimeni nu s-a născut înțelept, dar mulți au murit proști” precum și “Când ai intrat în rahat până la nas, ține-ți gura închisă”. Ultimele patru sunt proverbe românești, pe care, doar din cea mai pură politețe, i le întorc drept răspuns, expeditorului de ANZIX.

Acest ANZIX este al doilea cu care mă onorează expeditorul pe “vlogul” său, în interval de mai puțin de o lună.
Se vede de la o poștă că-l mănâncă pielea, simte nevoia să fie scărmănat serios.

În el folosește cuvinte mult mai dulci, mult mai amabile decât a folosit in primul ANZIX. Acum mi se adresează respectuos cu “kommenthuszár”, “a bukaresti öregúr”, “véresszájú”, pe când in primul AMZIX o luase rău de tot prin bălării fiindcă mi se adresa cu “a bukaresti öregemberűnk”, “a vén szekus”,

Constat din ambele măzgălituri că expeditorul de ANZIX este pur și simplu complexat, este chiat obsedat de vârsta mea (68 de ani), pe care eu n-am ascuns-o niciodată. De altfel, așa și stau lucrurile de fapt și la urma urmei, de către un novice ca el, încă cu caș încă la gură, pot să fiu perceput ca un om în etate.
El este mai tânăr cu un an decât fiica mea, deci, cel puțin teoretic, i-aș putea fi tată.
Dar n-am cunoscut-o pe măsa și sunt foarte sigur că nici nu mi-ar fi plăcut de dânsa.
Mă intreb dacă expeditorul de ANZIX-uro (mai) are cumva părinți.
Mă intreb dacă li se adresează in același mod, dacă le spune aceleași vorbe dulci și amabile.
Mă intreb dacă i-ar plăcea să-i adresez lui texte pe o carte poștală ilustrată în care să apară expresii de genul “menj az öreg édesanyádba” sau “szopjad meg a vén szekus öregúr apád farkát”.
Aș folosi exact aceleași cuvinte cu care mi se adresează expeditorul de ANZIX-uri, doar că le-aș mai înflori, le-aș mai colora, le-aș mai parfuma nițel.

Bănuiesc că nu i-ar conveni de loc, că nu i-ar plăcea ANZIX-ul meu. Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face”, proverb românesc.

În cazul termenilor pe care îi folosește la adresa mea, la expeditorul de ANZIX este vorba pur și simplu de lipsa celor 7 ani de acasă, de lipsa celui mai elementar bun simț, de parasztság à la Kaplony, de nesimțire, de o neobrăzare crasă. Ăsta este de fapt individul în nuda lui realitate, n-am cum să-l mai schimb, n-am cum să-l mai școlesc, dacă la colegiul ăla de doi bani pe care l-a urmat la Oradea, profesorii lui n-au reușit nici măcar atâta lucru să scoată din el, adică să-l învețe că este “muszaj”, că așa este normal, că așa se cade, și anume să ai cel puțin nițel respect față de alții, mai ales față de oamenii ceva mai în vărstă decât el. Dar de la un gádszo (expresie folosită de romi atunci când se adresează maghiarilor și având înțelesul de țăran, de “paraszt”) nu poți pretinde niciodată mai mult.

M-am referit la inceput la noțiunea de “gaură”. Despre “gaură” s-au scris până și versuri, ba s-au compus până și cântece pe această temă, având ca sursă de inspirație exact proverbul citat de distinsul magánember in ultimul lui ANZIX.
Cântecele sunt evident in limba maternă a expeditorului de ANZIX și pe pe care, nu știu dacă le cunoaște.
Oricum, i le reamintesc:

“Bolond lyukból, bolond szél fúj,
Jobb egy régi, de mind három új.
Mert a régi hazatalál,
Az új meg csak gondot csinál.
Mert a régi hazatalál,
Az új meg csak gondot csinál.”

Dacă ne referim strict la subiectul tratat, îl informez cu respect pe această cale pe expeditorul de ANZIX-uri că cel puțin azi (nu știu însă ce va fi peste 10 sau 20 de ani, dar vom trăi și vom vedea) “a régi” adică eu, adică bătrânul, adică ăla vârstnic, “a bukaresti öregúr” nu mă dau nici pe 3( trei) din ăia “uj”, dar necopți la minte, așa cum este expeditorul de ANZIX-uri.
Asta ne zice și cântecelul. És ez nagyon bisztos!

În ultimul ANZIX, expeditorul pur și simplu jubilează, sare in sus de bucurie, de fericire.
Crede că dacă eu mi-am exprimat ferm și răspicat punctul de vedere și dacă am protestat vehement intr-o postare de pe BdeC de ieri, la 27 June 2015 – 17:37, pentru faptul că administratorul/redactorul șef al ziarului online BdeC a eliminat câteva rânduri, din motive pe care eu încă nu le cunosc, din postarea mea de ieri intitulată SOLICITARE pentru PUBLICARE : DREPT LA REPLICA, PARTEA ÎNTÂI, la 27 June 2015 – 13:28, atunci gata limonata, a magánember ce măzgălește pe AMZIX, poate să doarmă liniștit, fiindcă el speră “că s-a rupt căruța, el speră “că ne-am certat” și că, în consecință, eu voi dispărea de pe spațiul virtual careian (“és így elkotródik végre a károlyi virtuális valóságból. Jó is lenne!). O primă replică, spatiul virtual nu este careian este world wide web și mă va putea intâlni, surprise, pe oriunde.

Cu redactorul BdeC am mai avut eu divergențe de opinii și in trecut, și nu o singură dată. Toate au fost pe marginea articolelor sau a comentariilor scrise de mine în BdeC. Nu întotdeauna punatele noastre de vedere au coincis. Așa este in democrație, fiecare parte poate să aibă o părere care nu trebuie să concidă neapărat și in mod necesar cu părerea celeilalta părți!
Dar, până la urmă, am trecut peste aceste mai mici sau mai mari asperități și ne-am văzut de ale noastre.
Așa se va intâmpla și acum, deci expeditorul de ANZIX-uri iși face speranțe deșarte. Voi scrie și in continuare pe net prostioarele mele indreptate impotriva escrocilor din Carei, indiferent de etnie, de naționalitate, de apartenență politică, de confesiune religiasă, de sex, etc. Atât timp cât lucrurile in Carei nu se vor drege, adică probabil incă cel putin o jumătate de secol atât timp cãt voi mai sufla, atât timp cât voi mai avea neuroni sănătoși in cerebel. Promit ferm.
Nu comit nici o indiscreție dacă scriu acum, aici, că mai demult, intr-un mesaj privat pe facebook, expeditorul de ANZIX-uri s-a exprimat despre mine, de manieara: “ugy lek Ön nekünk mint egy falat kenyér”. Nici o grijă magáneber, așa o să stea lucrurile și in continuare, o să rămân mereu pentru “ei” (nektek) exact ca și o felie de pâine albă și caldă.

Ca să nu mă mai intind acum foarte mult cu prostioarele mele, aș mai face o singură precizare in final.

“Berzei chioare îi face Dumnezeu cuib…”. Chiar dacă barza chiară poartă ochelari.

Alt proverb românesc.

Așa s-a intâmplat și cu expeditorul de ANZIX-uri. Cum-necum, treaba lui, a reușit să se aranjeze și a reușit să obțină de la viață o anumită poziție, o anumită situație, de care azi nu se mai poate plânge. A rămas jurnalist la nagykároly de pe domeniul ro, a fost angajat functionar la Primăria din Carei, deci are statut de functionar public cu avantajele (si dezavantajele) acestui statut, este consilier personal al primașului Kovács deci poate să aibă o foarte mare influență asupra unuia care este bătut cu leaca in cap, se ocupă ca administrator de site-ul oficial al primăriei si de câteva pagini de facebook, a devenit magánember fiindcă și-a deschis un “vlog” de ANZIX-uri, a intrat in politica locală devenind un proeminent membru al Biroului Permanent al UDMR Carei, este formator de opinie in cadrul comunitătii maghiare din Carei, etc.
Bravo lui, sincerele noastre felicitări, îi dorim noi “succesuri”, se pare că are în față un viitor extrem de luminos.

Poate pentru că Dumnezeu îi face berzei chiare cuib fiindca nu greșește, dar mai ajustează câte ceva în acest univers în continuă transformare/evoluție, care trece prin momente de purificare/salt și mai șterge resturile rămase și le reciclează.
Poate pentru că barza are de primit mult de la alții și așa e mai simplu, cu ea adormită ca să primească fără să se zbată…
Cert este că Dumnezeu îi face cuib, îi dă părinți care să fie fericiți cu notele ei de trecere de la colegiul de jurnalistică de la Oradea, îi dă un soț (soție) bogat(ă) și care-i face toate plăcerile, îi dă copil frumos cu care să-l țină legat pe soțul(soția) amintit(ă), îi dă norocul de a obține totul fără nici un efort, doar prin măzgăleli ce uncap mereu pe un ANZIX.

Și la un moment dat barza chioară se trezește! Află de norocul ei, înțelege că a tot primit și că, dacă s-a trezit, e momentul să ofere și ea pentru a trece pe palierul următor. Ei, uneori, barza chioară, deja trezită, în loc să-și propună evoluția, alege să-i exploateze pe cei care o ajutau – nu de alta, dar, cum știm, pe palierul superior e din nou greu, parcă ai lua-o de la capăt! :)
Și atunci, deși berzei chioare Dumnezeu îi face cuib, barza trezită va da în mod cert cu capul de stâlp și va pierde tot ce a avut.
Și tare se va mai mira, tare se va mai minuna! :-)

In concluzie, îl sfătuiesc, cu cea mai bună intenție de care pot fi capabil, pe expeditorul de ANZIX-uri, să incerce să-și vadă exact de treburile lui (fiindcă îmi citește aproape toate comentariile, știe că i-am scris de mai multe ori exact cu ce trebuie să se ocupe ca și administrator de site, ce anume pute pe site și ce trebuie să dreagă pe acolo), să nu-și mai scrie pe “vlogul” lui de ANZIX-uri, la adresa mea, visele sale erotice mereu neîmplinite, fiindcă, surpriză: “a régi”, bătrânul, “il vechio” s-ar putea să fie o nucă mult prea tare pentru dinții lui de lapte și s-ar putea ca dånsul să și-i rupă pe toți, să rămână știrb.
Și atunci, tare se va mai mira, tare se va mai minuna! :-)

de Horia Mărieș la 1 July 2015 - 11:51

Câteva rânduri foarte dulci și foarte amabile ce îi au ca “adrisanți” pe postacii (rămași tot anonimi, lași, abjecți, jegoși, lipsiți de caracter) care persistă in a mă mușca de fund in mod gratuit până când o să-și rupă toți dinții, care persistă să mă calomnieze în comentariile lor de doi bani de prin GN-V, fără să aibă absolut nici un argument cu care să să-mi contrazică textele; precum și pe rahatul cu perje lipsit atãt de școală cât și de valoare, barza foarte înaltă și chioară cu ochelari puși pe ochi căreia Dumnezeu i-a făcut mai nou cuib la Primăria Municipiului Carei, puștiul necopt la minte, magánemberul pripășit prin Kaplony, gádszó (țăran – paraszt), jurnalistul, consilierul personal al primașului Eugen Kovács Jenő, funcționarul public, membru al Biroului Permanent al UDMR Carei, adică cel care-i incită mereu pe respectivii postaci, care îi asmute impotriva mea pe careienii de etnie maghiară prin textele semnate cu pseudonimul de “Megyeri Tamás Róbert magánember”

Asta doar fiindcă au mai apărut recent alte 4 comentarii binevoitoare la adresa mea în GN-V (Tudor: “e vreodata cu acest individ, ar trebui sa se intereseze pe la Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii”; Daniela: “Absolut toti care recurg la defaimare se pretind a fi luptatori pentru adevar, dar in realitate trec de la discutiile facute asupra subiectului, adica lasa într-o parte ideile, pentru ca nu au suficiente argumente si cauta orice pot gasi pentru a ataca persoana, cu toate ca aceasta nu are a face cu ideea. Este si cazul lui Horia Maries: in loc sa se ocupe de subiectul in discutie (in cazul de fata propria ei persona) dupa o lunga „cercetare” de inspiratie securisto-militanista a trecut la defaimari de inspiratie securisto-mafiote. Oare ce anume a vrut sa dovedeasca prin acest demers securistic?”; Tudor: RECTIFICARE. Indiferent cate hectare de texte mincinoase si plictisitoare posteaza Horia Maries pe Buletin de Carei si pe alte bloguri care mai permit aparitia textelor sale, toti acei care au avut de a face vreodata cu acest individ, ar trebui sa se intereseze pe la Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii”; Cristi: Pai care sa fie reactia anchetatorului? Indiferent de situatie – anchetare, anchetare, anchetare…”), pentru ca să să mă “ocup doar cu “subiectul aflat discuție” așa cum îmi scrie deșteapta (ul) de “Daniela”, pentru ca să-i mai pleznesc încă o dată, cãt pot eu de tare peste bot și ca să incerc să le închid definitiv și irevocabil gura lor băloasă, umplută mereu de fiere; îi trimit de data asta doar la un link, ca să nu mai avem nici un fel de alte vorbe:

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=915727061822867&set=p.915727061822867&type=1&theater

De asemenea, fac un apel ferm la bunăvoința, verticalitatea, spiritul de dreptate, cinstea de care poate mai da încă dovadă viceprimarul in funcție, Keizer Ludovic, ca să lămurească definit cu insipidul și mincinosul de M.T.R. toate amănuntele legate de faptul că numele meu a fost asociat cu totul nejustificat, chiar dacă în treacăt, de către diverși postaci anonimi și lași, cu numele socrului dânsului, cu decedatul Mărieș Ioan, fost șofer la F-ca de Unt (Vajgyár) din Carei, despre care s-a afirmat, de-a lungul timpului, de către diverși alți postaci “binevoitori” că ar fi fost informator (besugó) al Securității din Carei. Insist pe faptul ca domnul viceprimar Keizer Ludovic este printre foarte putinii incă in măsură să-i demonstreze lui M.T.R. că intre mine și socrul dânsului, decedatul Mărieș Ioan, nu este absolut nici o legătură și ca interviul respectiv să fie publicat neapărat de M.T.R. într-una din publicațiile sau paginile de web pe care le administrează. In cazul in care domnul viceprimar Keizer Ludovic refuză, sau nu dorește, din varii motive, să lămurească această problemă, fac un apel ferm, tot pe această cale, la bunăvoința, verticalitatea, spiritul de dreptate, cinstea de care poate da dovadă soția dânsului, doamna Keizer Irina, născută Mărieș, pentru lămurirea, tot împreună cu M.T.R. și tot în cadrul unui interviu ce urmează a fi făcut public, detaliile referitoare la acest subiect.
Sunt cât se poate de curios să adlu dacă distinsele persoane nominalizate mai sus, mă refer la soții Keizer, pe care n-am avut încă onoarea si privilegiul să-i cunosc, cu care nu sunt rudenie, nici măcar prin alianță, vor fi in stare să facă un minim gest de curtoazie la adresa mea, în scopul apărării prestigiului numelui meu, terfelit în mod gratuit in noroi de niște postaci imbecili pitecantropi careieni, toți niște lași anonimi, dar și de formatorul de opinie, de numitul M.T.R., un funcționar public.
De data asta i-am nominalizat direct pe soții Keizer, și cred că ar fi fair play din partea lor (doi foști sportivi de frunte) să nu bage și de data asta capul în nisip ca ștruțul, să nu se pitească după corcoduș.
Fiindcă: ce este mult, este deja mult și dăunează sănătății.

Le recomand de asemenea și din nou distinșilor jurnaliști locali, ambii funcționari publici, ambii consilieri personali ai primașului Kovács Jenő, numiților Boros Ernő și Megyeri Tamás Róbert, să-l intervieveze urgent pe colonelul în rezervă Mărieș Gheorghe, fost ofițer de Securitate (fost mare șef) la Satu Mare și la Târgu Mureș, în prezent vicepreședinte al Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere din Serviciul Român de Informaţii, Sucursala Satu Mare şi prosper om de afaceri sătmărean. Omul ăsta trebuie să știe absolut tot ce a mișunat prin și ce a făcut fosta Securitate în județul Satu Mare, inclusiv prin Carei. Le dau de pe acum acceptul celor doi jurnaliști să publice orice informații, bazate pe documente certe, verificabile, pe care le-ar putea obține de la col. (r) Mărieș Gheorghe cu referire la persoana mea. Eu nu am avut nuci onoarea și nici privilegiul să-l cunosc niciodată în viața mea pe col. (r) Mărieș Gheorghe și nici nu suntem rudenii de nici un fel, nici măcar prin alianță.
Este o simplă coincidență de nume de familie.

Încă mai am pretenția justificată, incă mai aștept (dar doar o lună de la data prezentei, nici măcar o singură zi în plus) ca numitul semnatar “Megyeri Tamás Róbert magánember” al articolului “Nem kelták az avasiak” apărut pe o carte poștală ilustrată, pe képeslap, pe ANZIX, in data de 31 mai 2015 să-și scuze în mod public, pentru faptul că mi s-a adresat (mă refer doar la articolul respectiv) cu apelativele de “a bukaresti öregember”, “a véresszájú elmebeteg”, “a vén szekus”, invocând ca motiv păcatul meu impardonabil de a fi “îndrăznit” să afirm intr-un comentariu de al meu din BdeC (de altfel, in comentariul respectiv, eu am citat doar ipoteza lansată de etnologul sătmărean dr. Viorel Rogoz, cadru universitar la Baia Mare, nu era opinia mea fiindcă eu nu sunt nici etnolog, nici istoric, nici măcar arheolog), că este posibil ca anumite cuvinte folosite de maramureșeni, mai precis de oșeni, să aibă origine celtă. Nu-mi permit să intru în astfel de polemici științifice cu un incult neșcolit, mai ales fiindcă nu este domeniul meu, nu este specialitatea mea profesională, eu fiind de formație inginer, dar i-aș sugera totuși distinsului magánember să recitească interviurile luate recent de dânsul, arheologilor locali Romát Sándor și dr. Németi János. Sau să-l intrebe măcar pe recentul doctor in arheologie, pe Hágo Nándor Attila. Primii doi vorbesc despre prezența certă, acum câteva mii de ani, a celților pe meleagurile sătmărene, dovedită chiar prin săpăturile arheologice la care ei au participat, deci ipoteza lansată de etnologul dr. Viorel Rogoz poate fi una plauzibilă. Poate oare demonstra M.T.R. contrariul? Il invit să o facă și să nu-și mai permită să lanseze pe web, la adresa mea, păreri personale imbecile de genul: “Taktikázik, dicsérgeti a régészdoktort és összemossa valami aberrált baromsággal. Nevezetesen azzal, hogy a kelták ősei lennének az avasiaknak. A kelták „ard” gyöke pedig alapja lenne az Erdély kifejezésnek. Ugyan már, több komolyságot! Vicces.”
Corect. Să nu glumim niciodată (ne vicceljünk) cu cele sfinte. Chiar dacă dânsul se consideră acum “magánember” acest lucru nu-l absolvă pe M.T.R. de orice responsabilitate privind măgăriile și calomniile pe care le scrie, asta nu-i permite să calomnieze in modul cel mai josnic posibil și cu totul fără motiv pe alții, numai fiindcă n-a dormit bine in noaptea respectivă fiindcă a fost chinuit de vise erotice referitoare la “lyuk”, dar mai ales fiindcă acum are și statutul de functionar public.
În consecință, in cazul că M.T.R. nu–și va cere scuze in mod public in decurs de o lună de la data prezentei, îmi rezerv dreptul să-l acționez pe individul M.T.R. in justiție și să-i cer daune morale.

de Horia Mărieș la 22 July 2015 - 07:37

De-ale noastre, de pe la Electrica Transilvania Nord.
Să ne mai mirăm oare de penele de curent varinta iarnă și varianta vară de la Carei?

Aș zice că nu mai este cazul să ne minunăm.
Directorii cei mari și tari de la Electrica Tramsivania Nord aveau treburi mult mai importante decât să se ocupe de reabilitarea învechitelor rețele electrice de medie tensiune din municipiul Carei. Făceau nițel business cu siguranțe Siemens chinezești contrafăcute.

http://www.oradestiri.ro/gabriel-ruga-3-ani-si-jumatate-de-inchisoare-dosarul-sigurante-chinezesti-siemens/#.Va8qokrXerX

de Horia Mărieș la 25 December 2015 - 21:46

De data asta careienii “au scăpat”, n-au avut pană de curent: Joi, 24 decembrie, la ora 17,30, în Staţia electrică de 220/110/20 kV VETIS, aparţinând SC TRANSELECTRICA CLUJ a avut loc o avarie ce a dus la întreruperea alimentării cu energie electrică a 9700 consumatori , 162 posturi de transformare şi 34 localităţi. Localităţile afectate de această avarie au fost: Ardud, Halmeu, cart.Satmărel, Lazuri, Dorolţ, Bercu, Micula, Porumbeşti, Madaras, Ratesti, Vetis si Oar, şi anumite străzi din municipiul Satu Mare.”

Dar oare de ce am eu oare vaga impresie (poate greșită) că atât TRANSELECTRICA CLUJ cât și ELECTRICA CLUJ îi tratează pe sătmareni exact cu fundul? Mi-ar plăcea dacă aș citi despre autoritățile din județ, in frunte cu prefectul, ca fac un mare”scandal” în astefl de ocazii. Prea se repetă din Revelion până in Crăciun (sau invers) aceste avarii!
Poate se trezesc (cu ocazia unui astfel de “scandal”) și cei de la Transelectrica și Electrica de prin București!

Lasati un comentariu