Datini şi obiceiuri de Sfântul Ilie

• publicat la: 19 July 2015
Datini şi obiceiuri de Sfântul Ilie

Sânt-Ilie este ziua de celebrare a zeului solar (Sânt-Ilie) la data 20 iulie, considerata a fi mijlocul sezonului pastoral. Sânt-Ilie, ca si San-George si Samedru, este o divinitate populara care a preluat numele si data celebrarii de la un sfânt crestin – Sfântul Prooroc Iile. In Panteonul romanesc Sânt-Ilie este o divinitate a Soarelui si a focului, identificata cu Helios din mitologia greaca si cu Gebeleizis din mitologia geto-dacă.

Ca divinitate solara si meteorologica, Sânt-Ilie provoaca tunete, trăznete, ploi torentiale si incendii, leagă si dezleagă ploile, hotaraste unde si cand să bată grindina.

In cer, Sânt-Ilie cutreiera norii, fulgera si trasneste dracii cu biciul sau de foc pentru a-i pedepsi pentru raul pe care i l-au pricinuit. Si, pentru ca dracii inspaimantati se ascund pe pamant prin arbori, pe sub streasina caselor, in turlele bisericilor si chiar in trupul unor animale, Sânt-Ilie trasneste naprasnic pentru a nu-i scapa nici unul dintre ei.

Ca divinitate populara a Soarelui si a focului, Sânt-Ilie este atestat prin numeroase traditii, mai ales in mediile pastoresti.

In ajunul acestei zile, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semanate cu canepa (canepisti), se dezbracau si, goale, se tavaleau prin cultura, apoi se imbracau si se intorceau acasa. Daca, in noaptea dinspre Sant-Ilie, visau canepa verde era semn ca se vor marita cu flacai tineri si frumosi iar daca visau canepa uscata se zicea ca se vor marita cu oameni batrani.

In dimineata acestei zile se culegeau plante de leac, in special busuiocul, ce erau puse la uscat in podurile caselor, sub stresini sau in camari. Tot acum se culegeau si plantele intrebuintate la vraji si farmece.

Femeile duceau in aceasta zi busuioc la biserica pentru a fi sfintit dupa care, intoarse acasa, il puneau pe foc iar cenusa rezultata o foloseau in scopuri terapeutice atunci cand copiii lor faceau bube in gura.

Nu era voie sa se consume mere pana la 20 iulie si nici nu era voie ca aceste fructe sa se bata unul de altul, pentru a nu bate grindina, obicei pastrat si astazi. In aceasta zi, merele (fructele lui Sant-Ilie) se duc la biserica pentru a fi sfintite, crezandu-se ca numai in acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealalta.

De Sfantul Ilie, romanii isi aminteau si de sufletele mortilor, in special de sufletele copiilor morti. Femeile chemau copii straini sub un mar, pe care il scuturau ca sa dea de pomana merele cazute. Astfel, se considera ca mortii se veselesc.

Scenariul ritual de renovare a timpului, specific tuturor marilor sarbatori calendaristice, cuprinde si practici de pomenire a morţilor. Bisericile sunt pline, acum, cu bucate pentru pomenirea morţilor (Mosii de Sant-Ilie), iar la casele gospodarilor se organizeaza praznice mari.

Se credea si se mai crede si astazi ca daca tuna de Sânt-Ilie, toate alunele vor seca iar fructele din livezi vor avea viermi.

Acum, la sate, apicultorii recoltau mierea de albine, operatie numita “retezatul stupilor”. Recoltarea mierii se facea numai de catre barbati curati trupeste si sufleteste, îmbrăcaţi în hainede sarbatoare, ajutati de catre un copil, femeile neavand voie sa intre in stupina. Dupa recoltarea mierii, cei din casa, impreuna cu rudele si vecinii invitati la acest moment festiv, gustau din mierea noua si se cinsteau cu tuica indulcita cu miere. Masa festiva avea menirea de a asigura belsugul apicultorilor si de a apara stupii de furtul manei si se transforma intr-o adevarata petrecere cu cantec si joc. Era nevoie de multa atentie, ca la aceasta masa sa nu fie prezenti cei ce stiau sa faca farmece si vraji, caci mierea furata in astfel de zile mari “e mai cu putere la farmecele si vrajile lor”.

Sânt-Ilie marcheaza miezul verii pastorale, data cand le era permis ciobanilor sa coboare in sate, pentru prima data dupa urcarea oilor la stana. Cu aceasta ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau in dar iubitelor sau sotiilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multa migala.

In vechime, se obisnuia ca in aceasta zi sa se organizeze intalniri ale comunitatilor satesti de pe ambii versanti ai Carpatilor (numite nedei), se organizau targuri de Sant-Ilie, iarmaroace si balciuri, unele pastrate pana in zilele noastre. In cadrul acestor manifestari, ce durau mai multe zile si erau considerate a fi bune prilejuri de cunoastere pentru tineri, atmosfera era insufletita de muzica si se facea comert cu produse pastorale, instrumentar casnic, unelte si produse agricole.

sursa crestinortodox.ro

comentarii

de dimitriu radu mihai la 20 July 2015 - 04:46

As dori tuturor ce isi sarbatores ziua numelui sanatate ,fericire ,indeplinirea tuturor dorintelor si LA MULTI ANI fericiti!

de Horia Mărieș la 20 July 2015 - 06:29

în plus, multă sănătate și celor ce au azi “ziua breslei”:

Ziua energeticianului, marcată din anul 1992 pe 20 iulie de lucrătorii din sectorul energetic, stă sub sub semnul patronului spiritual, Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul, cel care stăpânește fulgerele.

Ziua Energeticianului, statuată ca atare prin decretul nr. 507 / 1972, este una dintre puținele sărbători pe care le mai țin breslele în România și este precedată, în toată țara, de o manifestare de breaslă, “Trofeul energeticianului” – de asemenea, una dintre puținele întreceri profesionale.

de Horia Mărieș la 20 July 2015 - 10:51

La Mulți Ani celor care poartă numele de Ilie!
Să nu vă prind că munciți azi! E interzis. N-aveti voie!

Ilie (în ebraică אֵלִיָּהוּ, Elijah, în trad. “Al cărui Dumnezeu este Jah(ve)”, în greacă și latinăHλίας respectiv Elias, în arabă إِلْيَاس, Iliās) (sec. al X-lea a. Chr.) a fost un proroc evreu, menționat în cap. 17-20 din A treia carte a regilor din Vechiul Testament.

În Noul Testament Isus face referire la el spunând despre Ioan Botezătorul că este Ilie care va să vină (Matei capitolul 11 versetul 14). Despre Ilie în Noul Testament găsim scris și în Matei17:3, Marcu 9:4 și Luca 9:30.

Numele Ilie (alternativ Elie) în limba română provine de la numele ebraic Eliyah (Eliiah), ceea ce înseamnă ‘Al cărui Dumnezeu (El) este YHWH’.

În sinaxare și martirologii e pomenit pe 20 iulie, cu apoziția «ο θεσβαίος» (ho thesbaíos), redat în limba română prin «Tesviteanul», «Tesbiteanul», «Tișbitul», (HaTișbi în ebraică, după localitatea Teșev sau în versiunile greco latine Tesvi sau Tesba).

Este considerat profet în toate cele trei religii abrahamice.

de birtab la 20 July 2015 - 11:42

La Multi Ani tuturor care poarta numele de Ilie!
La multi Ani si tuturor energeticienilor!

Lasati un comentariu