Mihai Viteazul Întregitorul trecea prin Carei acum 414 ani

• publicat la: 8 July 2015
Mihai  Viteazul Întregitorul  trecea  prin  Carei  acum  414 ani

Anul 1601, eveniment crucial în Istoria Românilor, îl aduce pe marele întregitor de neam şi ţară – Mihai Viteazul şi în părţile Careiului. Poposind cu oştirea sa la Moftin, timp de 20 de zile, marele voievod s-a pregătit  pentru  lupta de la Gurăslău.

Pornind din  Debreţin,  oastea  unificatorului,  condusă  de comandanţi  destoinici,  împreună cu cei 800 de soldaţi  lui Mihalcea, trece  prin Carei, după care  îşi stabileşte tabăra la 7 iulie 1601 la Moftin. ,,Aici, oastea  unificatorului recrutează  un  număr mare  de localnici dar şi  oşeni din Ţara Oaşului, apoi aşteaptă pe Stoichiţă  Logofătul din Strâmba  şi pe Radu Buzescu cu soldaţii din Muntenia (Ioan Corneanu, Mihai Viteazul şi Satu Mare, Dacoromania, nr.28, Alba Iulia,  2006, p.17-22, Ioan Corneanu, Note şi Documente,  Carei, 1977, p.29-35. Mai vezi şi Cronica Sătmăreană din 30 septembrie 1981).

 În acest timp, din tabăra de la Moftin, Mihai Viteazul  se deplasează în mai multe rânduri la Carei şi Satu Mare.  Sub patronajul  lui Rudolf al II-lea, se duc tratative între Mihai şi Generalul Gyorgy Basta (acesta din urmă avea tabăra la Satu Mare), pentru a lupta împreună împotriva lui Sigismund Bathory, stabilit cu armata într-o  zonă mai întinsă, Tăşnad, Craidorolţ, Sânmiclăuş Istrău  şi Ghirolţ. Se cunoaşte că în urma tratativelor, generalul Gyorgy Basta, îşi deplasează oastea în tabăra de la Moftin. ,,Distanţa fiind mică între armatele lui Mihai şi Basta pe de o parte, şi a lui Sigismund Bathory pe de altă parte, s-au produs multe ciocniri de mică amploare.

La sfârşitul lunii iulie 1601, Sigismund Bathory se retrage cu întreaga armată la Cehul Silvaniei.’’ (Ioan Corneanu, Mihai Viteazul şi Satu Mare, Dacoromania, nr.28, Alba Iulia, 2006, p.17-22).

Cum se prezenta din punct de vedere geografic  ţinutul în care se pregătea lupta împotriva lui Sigismund Bathory?  În zona Careiului şi a localităţilor  Berveni, Cămin, Căpleni, Domăneşti, Moftin (alte localităţi care se află acum în Ungaria), se întindea Lacul Ecsed, cea mai mlăştinoasă parte a comitatului Satu Mare. ,,Pentru prima dată, suprafaţa acestui lac, a fost măsurată de către S. Mikoviny în anul 1730, care a stabilit o lungime de 30665 stânjeni şi o lăţime de 63.035 iugăre.’’ (Ioan Corneanu, Mihai Viteazul şi Satu Mare, Dacoromania, nr. 28, Alba Iulia, 2006, p.17-22.Mai vezi şi Ioan Gherman, Plasa Carei, 1937, p.57-58.)   Iată motivul pentru care Mihai Viteazul a preferat să-şi stabilească stabilească tabăra la Moftin, pentru că ,,oferea o puternică apărare naturală, amintind de Călugăreni, unde o oaste mică a spulberat marea oaste turcească.  Din această cauză, oastea lui Sigismund Bathory nu avea nicio şansă.’’ (Ioan Corneanu, Mihai Viteazul şi Satu Mare, Dacoromania, nr.28, Alba Iulia, 2006, p.17-22).

sursa informatiazilei.ro

Lasati un comentariu