Pagina principala / Eveniment / Revista ,,Dacia nemuritoare”, la numărul 23

Revista ,,Dacia nemuritoare”, la numărul 23

Semnalăm cititorilor noştri aparitia revistei lunare ,,Dacia nemuritoare”.  Aflată la numărul 23, revista abordează subiecte fierbinti ale istoriei românilor,  clarificånd astfel unele aspecte controversate.

Scriitorul Valentin Hossu Longin semnează editorialul de primă pagină,  intitulat ,,Istoria pădurii româneşti, mai actuală decât oricând”(II), în care tratează rezultatele cercetărilor savantului acad. Constantin C.Giurescu privind moştenirea aurului verde pe care am dobândit-o şi pe care o dispretuim prin tăierile ilegale şi retrocedările abuzive la care este supusă.

Conf.univ. dr. George V. Grigore vorbeşte în articolul ,,Cnemidele ritualice princiare getice din aur şi argint” despre tezaurul din aur şi argint descoperit la Agighiol, care ilustrează unitatea de cultură materială şi spirituală a strămoşilor noştri .

Scriitorul Lazăr Lădariu tratează în articolul ,, Onor la Mareşal” ,  problematica ordinului dat de mareşalul Ion Antonescu in 22 iunie 1941 de a trece Prutul şi de a lupta contra sovieticilor pentru a recupera teritoriile pierdute în vara anului 1940.

In articolul ,, România la răscruce de vânturi”, aflat la episodul III,  prof. Maria Ionescu punctează evenimentele care au implicat tara noastră de-a lungul celui de-Al Doilea Război Mondial, până la inceperea sovietizării  României.

Deosebit de interesant este şi articolul semnat de prof.univ. dr. Raisa Radu, intitulat ,,Probleme ale umanității in opera lui Dimitrie Gusti” în care remarcă cele mai importante analize ştiințifice realizate de Gusti asupra principalelor instituții internaționale existente în perioada interbelică.

În articolul ,,Unele aspecte istorice ale monedei naționale”, prof.univ.dr. Rodica Tanțău  vorbeşte despre hotărârea domnitorului Alexandru Ioan Cuza de a imprumuta din străinătate 60 de mil. de franci pentru a mai acoperi din costurile mari cerute de operatiunile necesare emiterii unei monede naționale.

Scriitorul Sebastian Sârbu tratează în articolul intitulat ,,Progresul omenirii şi viitorul ştiinței” problematica dualității ştiință-etică in contextul salturilor tehnologice şi economice actuale considerând că si  creația minții umane va fi supraviețuirea omului,  care isi va depăşi condiția biologică, creația fiind resursa psihologică inepuizabilă prin care omul face saltul din imperiul necesității in imperiul libertății şi evoluției nelimitate.

Merită semnalat şi articolul ,,26 iunie-Ziua Drapelului Național,  al lectorului univ.dr. Ilie Ghergheş care subliniază rolul şi importanța acestui simbol,  care alături de stemă, sigiliu şi imn, dă măsura patrimonială a creuzetului în care se alege acea chintesență aparte numită ,,identitate națională”.

Un articol deosebit de interesant este cel intitulat ,,Din nou, Tulburătorul ,,caz Eminescu”(II)-Drama sa intimă”,  in care conf.univ.dr. G.D.Iscru vorbeşte despre relația Eminescu-Veronicla Micle care urma să se concretizeze în unire creştină, pe care Maiorescu o împiedică cu argumentul trădării din partea ființei în care Eminescu avea convingerea că a găsit ,,femeia vieții sale”.

O mențiune aparte aducem studiului extrem de bine documentat al avocatului Adrian Iscru, ,, Unitatea politică a statului geto-dac”(II) care vorbeşte despre unitatea politică pe care a realizat-o Burebista in timpul domniei sale.

Din paginile revistei aflăm că prof.univ.dr. Ioan Condor, preşedintele filialei Bucureşti a Societății Cultural Patriotice ,,Avram Iancu” şi membru de onoare al ASTRA Carei,  a condus lucrările Simpozionului ,,Nicolae Bălcescu-istoric, patriot şi revoluționar” şi a susținut studiul ştiințific ,,Periplul lui Nicolae Bălcescu în Ungaria şi Transilvania şi încercarea de apropiere a ungurilor cu românii în timpul Revoluției din 1848-1849″.

Revista se poate procura de la orice chioşc de ziare sau prin abonament la factorii poştali.

redactia