Revista ,,Dacia nemuritoare”, la al 24-lea număr

Semnalăm cititorilor noştri aparitia revistei lunare ,,Dacia nemuritoare”.  Aflată la numărul 24, revista abordează subiecte fierbinti ale istoriei românilor,  clarificånd astfel unele aspecte controversate.

În articolul de primă pagina intitulat Sarmizegetusa rediviva?”, scriitorul Hossu Longin critică conducerile Ministerului Culturii care s-au perindat de-a lungul timpului care au lăsat cu bună-ştiinţă şi rea-voinţă să se degradeze una dintre cele mai elocvente dovezi ale originii şi continuităţii poporului român şi anume capitala Daciei, Sarmizegetusa.

Ilie Gabra, doctor în filosofie face, în articolul ,,Ştefan cel Mare.Un erou al secolului XV în Europa Răsăriteană (III) , aduce un elogiu personalităţii marelui domnitor român prezentând ctitoriile sale, mănăstirea Neamţ şi Putna, care, atât după biruinţe, cât şi după înfrângeri au sudat Moldova în  jurul lui Ştefan cel Mare, a dezvoltat conştiinţa de neam, a contribuit la formarea moral-religioasă a generaţiilor ţărilor româneşti, la dezvoltarea credinţei ortodoxe, a spiritualităţii şi culturii ştefaniene.

Lazăr Lădariu, prin  articolul ,,75 de ani de la  anexarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei, de către URSS, prin pactul Ribbentrop-Molotov,cel mai odios şi sfidător diktat” ,  readucerea în memoria cititorilor cel mai tragic an din întreaga istorie multimilenară a neamului românesc şi anume 1940. Atunci, URSS  a ocupat provinciile româneşti Basarabia,Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa iar la data de  30 august, nord-vestul Transilvaniei era răpit României pentru a fi dat de Hitler şi Mussolini  Ungariei hortysto-fasciste.

Prof. Maria Ionescu încearcă în articolul ,,Mitologia-primul capitol al istoriei naţionale”  să demonstreze ştiinţific, pe baza studiilor şi cercetărilor făcute de diferiţi oameni de ştiinţă cu privire la mitologia spaţiului carpatic şi pericarpatic că aici, în pământul Daciei a apărut şi s-a afirmat prima civilizaţie din vechea Europă.

În articolul  realizat de prof.univ.dr. Raisa Radu  ,Probleme ale umanităţii în opera lui Dimitrie Gusti” aminteşte de preocupările şi  ideile inovatoare pe care le avea sociologul Dimitrie Gusti, care  considera că organizaţia Societatea Naţiunilor nu este un guvern al marilor puteri care să exercite o dictatură asupra tuturor statelor, ci ea reprezintă cele 2 principii ale vietii internaţionale, şi anume libertatea şi egalitatea statelor.

Merită semnalat  şi articolul ,,Concepţia revoluţionară a lui Nicolae Bălcescu în perspectiva veacurilor în care se vorbeşte despre lucrarea revoluţionarului român intitulată ,,Mersul revoluţiei în istoria românilor” în care acesta îşi prezintă concis şi clar concepţia privind calea pe care poporul român trebuia să o urmeze în viitor aceea de a crea o naţiune de fraţi, de cetăţeni liberi, aceasta fiind sfânta şi marea faptă pe care ne-a încredinţat-o Dumnezeu, pentru a trăi, a munci şi a fi gata să suferim şi să ne jertfim pentru bine şi adevăr.

Scriitorul Sebastian Sârbu tratează în articolul său ,,Progresul omenirii şi viitorul ştiinţei” (II) actuala societate contemporană pe care o asemuieşte cu Turnul Babel, în care valorile, operele, curentele de gândire, activităţile umane s-au integrat unui globalism haotic lipsit de congruenţă şi identitate axiologică, unde nici adevărul raţional,nici binele moral şi nici frumosul estetic cu caracter etic nu au autoritate şi forţă de canalizare a conştiinţelor, şi citându-l pe Papa Ioan Paul al II-lea, ,,omul şi-a creat o lume care se întoarce împotriva lui.”

Deosebit de interesant este articolul lect.univ.dr. Ilie Ghergheş intitulat ,,Cămaşa (ia) tradiţională – o distincţie identitară naţională, în care autorul vorbeşte despre meşteşugul casnic al cusutului cămeşii şi  al realizării iei tradiţionale româneşti de-a lungul timpului care este şi a rămas un accesoriu al istoriei până astăzi care conferă purtătorilor distincţie identitară, autentică şi naţională.

O menţiune aparte aducem studiului extrem de bine documentat al avocatului Adrian Iscru, ,, Unitatea politică a statului geto-dac”(IV) – efortul  politic şi militar de refacere a statalităţii geto-dace după dispariţia lui Burebista în care  prezintă  încercarea de refacere unităţii statale a lui Decebal prin eliberarea vechilor teritorii ale Daciei din timpul lui Burebista, pe care din păcate nu a putut-o reface, în ciuda efortului uriaş făcut de regele dac.

Mai amintim continuarea unor articole iniţiate în numerele anterioare, precum  ,,Cnemidele ritualice princiare getice din aur şi argint (II)”, semnat de conf.univ.dr. George V.Grigore, grupajul realizat de  prof. Brânduşa Cepuc şi anume,,Cadrilaterul la 102 ani (1913-2015) – fost teritoriu românesc (II) şi ,,istoria neamului românesc în Junimea literară de la Cernăuţi 1904-1939 (III), ,,Din nou  – Tulburătorul ,,caz Eminescu” – Drama sa intimă”, scris de conf.univ.G.D.Iscru şi ,,Rusaliile – cheie temporală străveche la geto-daci (III).