Pagina principala / Eveniment / Revista ,,Dacia nemuritoare’’ la numărul 25

Revista ,,Dacia nemuritoare’’ la numărul 25

Semnalăm cititorilor noştri aparitia revistei lunare ,,Dacia nemuritoare”.  Aflată la numărul 25, revista abordează subiecte fierbinţi ale istoriei românilor,  clarificând astfel unele aspecte controversate.

Scriitorul Valentin Hossu Longin semnează editorialul de primă pagină,  intitulat ,,Sarmisegetusa Rediviva?”  în care critică autorităţile locale şi centrale care lasă în paragină patrimoniul imens care se găseşte în capitala Daciei, militând pentru  renaşterea Sarmisegetusei ca loc al cercetărilor  lumii antichităţii daco-romane şi al turismului cultural.

Articolul de primă pagină ,,7 septembrie 1940” aminteşte de acel  an negru şi nefast din istoria României când România Mare a fost desfiinţată, ultimul act de cedare teritorială fiind cel din 7 septembrie 1940, prin care s-a predat Cadrilaterul, perla litoralului românesc, o mare pierdere a statului român, pe termen lung şi foarte lung, resimţită şi astăzi.

Ilie Gabra, doctor în filosofie tratează în articolul ,,Filosofia icoanei şi icoana sacră a filosofiei biblice’’ sensurile icoanei divine în filosofia biblică, având la bază  tabliţele multimilenare de la Tărtăria, pe una dintre ele fiind desenată o cruce, cu textul ,,Omul care ştie tainele, va merge în ceruri’’.

Scriitorul  Lazăr Lădariu critică în articolul ,,Încă o lege excesivă pentru statul-şvaiţer”  faptul că preşedintele Iohannis a promulgat Legea 217/2015 privind interzicerea organizaţiilor şi a simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.  El consideră că această lege va naşte multe probleme, confuzii şi interpretări nedorite şi se întreabă retoric câţi dintre cei vinovaţi pentru ,,genocidul” comunist, securişti au fost condamnaţi prin sentinţe judecătoreşti, ce li s-a întâmplat călăilor de la Canal, de la închisorile din Gherla, Aiud, Sighet, Piteşti, ce dreptate li s-a făcut ţăranilor supuşi colectivizării forţate şi de ce nu li se întâmplă nimic celor ca Laszlo Tokes şi Csibi Barna care incită la separatism teritorial şi fac acte antiromâneşti şi de defăimare a ţării.

Prin faptul că cei care conduc ţara nu reacţionează şi acceptă falsificarea istoriei, România devine  de la o zi la alta, un stat-şvaiţer.

În grupajul realizat de prof.univ.dr. Raisa Radu  ,  Probleme ale umanităţii în opera lui Dimitrie Gusti” şi  ,,Dimitrie Gusti despre politica şi  acţiunea populară” aminteşte de preocupările şi  ideile inovatoare pe care le avea sociologul Dimitrie Gusti referitoare la cultură şi politica culturală.  Gusti stabileşte câteva idei călăuzitoare în munca de formare culturală a a poporului, considerând că aceasta nu poate năzui să împartă tuturor aceeaşi cultură, ci trebuie să i se dea fiecăruia posibilitatea de a-şi crea o cultură proprie, lăuntrică”.

Un articol deosebit de interesant este cel intitulat ,,Din nou, Tulburătorul ,,caz Eminescu”(IV)-Drama sa intimă”,  în care conf.univ.dr. G.D.Iscru vorbeşte despre relația Eminescu-Veronicla Micle, care a fost una apropiată în acei ultimi ani  de chin prin care a trecut poetul nepereche, cei doi încercând să retrăiască ceea ce rămase netrăit, ea admirându-l total în volumul propriu de poezii, editat în 1887 şi pe care i l-a dăruit.

Foarte  bine documentat şi atractiv este materialul prof.univ. Ioan Condor ,,Transilvania Pământ şi neam românesc’’, partea a VII-a în care face un scurt istoric al oraşelor transilvănene. Prin prezentarea acestor oraşe, Braşov şi Alba Iulia, autorul aduce un omagiu şi recunoştinţă locuitorilor acestora,, nu numai majorităţii covârşitoare româneşti, ci şi germanilor,  maghiarilor, grecilor, aromânilor,, sârbilor, prin a căror străduinţă, muncă intensă şi spirit întreprinzător şi dragoste de lucruri temeinice s-a născut, dezvoltat şi supravieţuit până în zilele noastre aceste creaţii urbane unice în spaţiul românesc.

În paginile revistei, Nicolae Iuga, preşedintele filialei zonale ,,Avram Iancu” Brad  ne informează că la Tomeşti, judeţul Hunedoara se aduce un omagiu în fiecare an printr-un festival, meşteşugul  olăritului, o ocupaţie tradiţională a cărei vechime se pierde în negura timpului şi care, prin meritul exclusiv al sătenilor a străbătut vitregiile istoriei până în ziua de azi.

Prof.Maria Ionescu semnează articolul  ,,Dacia Revival” statut consultativ special la O.N.U ăn care se arată că Societatea Internaţională  ,,Dacia Revival”-Reînvierea Daciei, înfiinţată la New York în 1999 a fost admisă în  rândul organizaţiilor nonguvernamentale din cadrul ONU pentru activitatea şi implicarea în  cercetarea istoriei strămoşilor noştri.

O menţiune aparte aducem articolului ,,Religia geto-dacilor în lumina izvoarelor istorice” a prof. Paula Olşanschi” în care autoarea  tratează fenomenul religios geto-dacic de care s-au ocupat mari învăţaţi ca Herodot, Strabon sau Nicolae Iorga, Mircea Eliade care arată rolul pe care îl aveau preoţii ca Deceneu în moralizarea poporului, iar Zamolxis, zeul suprem al geto-dacilor, fiind considerat de fapt, un muritor, un mare preot,venerat ca zeul al lor.

Conf. univ.dr. G.D.Iscru face în paginile revistei prezentarea unei noi apariţii editoriale intitulate ,,Muzeul  ciudăţeniilor carpato-danubiano-pontice’’ a scriitorului Ion Bucheru, o carte mult aşteptată în care apare ca la un muzeu întreaga istorie a României, cu cele trei orânduiri sociale din ultimele 2 secole.

 Mai amintim continuarea unor articole iniţiate în numerele anterioare, precum  ,,Cnemidele ritualice princiare getice din aur şi argint (III)”, semnat de conf.univ.dr. George V.Grigore, ,,Unitatea politică a statului geto-dac”(V),semnat de avocat Adrian Iscru , ,,Ocna Telega’’(XVI) care aparţine prof.Ilie Cristian.

 Revista se poate procura de la orice chioşc de ziare sau prin abonament la factorii poştali.