Agheasma, apa sfinţită primita la Bobotează. De ce nu se strică şi pentru ce poate fi folosită

• publicat la: 6 January 2016
Agheasma, apa sfinţită primita la Bobotează. De ce nu se strică şi pentru ce poate fi folosită
Apa sfinţită, care reprezintă pogorârea lui Dumnezeu la apa Iordanului, are o deosebită însemnătate pentru lumea creştină. Agheasma tămăduieşte rănile sufletului şi ale trupului şi cel ce o bea, în stare de evlavie, îl primeşte pe Duhul Sfânt în viaţa sa.

Termenul de „agheasmă“ vine din limba greacă şi înseamnă atât lucrarea de sfinţire a apei, adică slujba în sine, cât şi obiectul sfinţirii, adică apa. ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, ne explică faptul că agheasma mare se sfinţeşte doar de două ori pe an: în Ajunul Bobotezei şi de Bobotează, pe 6 ianuarie. „Agheasma mare are dublă sfinţire, iar puterea ei este deosebită, întrucât acum se invocă Duhul Sfânt de două ori întreit“, spune arhiepiscopul Tomisului. De ce este deosebită Agheasma Mare Spre deosebire de agheasma obişnuită, cea mare se săvârşeşte printr-o dublă invocare întreită a Duhului Sfânt. Adică el este chemat de două ori în chip întreit „Vino şi sfinţeşte apa aceasta cu Duhul Tău cel Sfânt“. La agheasma obişnuită, Duhul Sfânt se cheamă doar o dată în mod întreit. „Prin cele două serii de câte trei semnificăm cele două firi ale Mântuitorului: cea divină şi cea umană, dar şi cele trei Persoane ale Sfintei Treimi, care se arată la Iordan, la botezul lui Iisus“, explică părintele Eugen Tănăsescu. Practic, după ce se cheamă Duhul Sfânt, mâna preotului binecuvântează cruciş apa de trei ori, apoi se rosteşte iar o rugăciune, după care procedeul este repetat. La sfârşit, în apă se cufundă crucea şi busuiocul.

integral pe adevarul.ro

Lasati un comentariu