Bucureştiul deţine monopolul puterii economice

• publicat la: 4 February 2016
Bucureştiul  deţine monopolul puterii economice

În România există în acest moment un singur pol de putere economică şi timp de două decenii nu s-a conturat niciun pol secundar, se arată într-un studiu ce investighează modificările structurale din economia României din perioada 1994-2014, realizat de BNR. În termeni de VAB (valoare adăugată brută, active totale etc.), municipiul Bucureşti deţine monopolul puterii economice. Toate celelalte judeţe ale ţării care ar mai putea reduce din asimetrie (Timiş, Constanţa, Cluj, Braşov etc.) au continuat să rămână semnificativ în urmă. Mai mult, firmele din judeţele aflate în jumătatea inferioară a clasamentului economic nu au reuşit să-şi amelioreze simţitor performanţele pe parcursul celor două decenii, se arată în studiul amintit.

Firmele înregistrate în municipiul Bucureşti controlau în anul 2014 cea mai mare parte a activelor totale deţinute de companiile nefinanciare din România (42 la sută, în scădere comparativ cu anul 1994, când aproximativ 46 la sută din active erau deţinute de companii care aveau sediul social în Capitală). Clasamentul primelor zece judeţe în funcţie de activele totale este completat de Ilfov, Timiş, Constanţa, Cluj, Braşov, Sibiu, Prahova, Argeş şi Mureş, fiecare cu ponderi cuprinse între 2 la sută şi 5 la sută, se arată în studiu.

Nivelul de polarizare la nivel teritorial nu s-a diminuat în ultimii 21 de ani, este concluzia autorilor materialului. Regiunile cele mai defavorizate în anul 1994 au rămas aproximativ aceleaşi şi în anul 2014. Atât în 1994, cât şi în anul 2014, cele mai scăzute valori ale indicatorilor legaţi de activele totale, contribuţia la VAB (valoarea adăugată brută), capitalizare etc. au fost consemnate de companiile înregistrate în judeţele Giurgiu, Mehedinţi, Sălaj, Botoşani, Vaslui şi Covasna.

Conform studiului BNR, la nivel regional arată că există diferenţe sistematice în funcţie de originea geografică a companiei. Aproximativ 80 la sută din judeţe sunt responsabile pentru generarea a 40 la sută din valoarea adăugată brută în termeni nominali din anul 1994, acest interval lărgindu-se în anul 2014.

sursa cotidianul.ro

Lasati un comentariu