Un ziarist se implică în modificarea Legii alegerilor locale

• publicat la: 18 April 2016
Un ziarist se implică în modificarea Legii alegerilor locale

Ziaristul Liviu Avram de la Adevărul  a convins o instanță a Tribunalului București să admită o excepție de neconstituționalitate ridicată asupra a două articole din Legea alegerilor locale, printre care și cel referitor la alegerea primarilor într-un singur tur. Liviu Avram a făcut acest lucru depunându-și candidatura pentru funcția de primar al Capitalei, la Biroul Electoral Municipal București. Două zile mai târziu, aceasta i-a fost respinsă, pe motiv că, în loc de 18.000 de semnături de susținere, candidatul a depus o listă cu doar trei semnături.

”Articolul 50, alineatul 2 din legea 115/2015 privind alegerile locale impune candidaţilor independenţi să depună o listă cu susţinători de cel puţin 1%, ceea ce pentru municipiul Bucureşti ar însemna peste 18.000 de semnături. ”Am ales cifra de 3 semnături prin analogie cu soluţia adoptată de către Parlament în ceea ce priveşte numărul de semnături necesare pentru constituirea unui partid politic, soluţie adoptată după ce Curtea Constituţională a decis că cerinţa de a prezenta 25.000 de semnături pentru formarea unui partid este o ingerinţă excesivă asupra dreptului de asociere şi a declarat-o ca fiind neconstituţională. Această cifră a reprezentat, aşadar, singurul reper valid din punct de vedere legal faţă de care m-am putut raporta atunci când am întocmit lista de semnături”, a justificat candidatul A.A.L. numărul mic de semnături în sesizarea depusă la instanţă.

Odată cu contestaţia faţă de respingerea candidaturii, A.A.L. a ridicat şi excepţia de neconstituţionalitate a articolului 50 alin. (2) din legea alegerilor locale, pe motiv că reprezintă o ingerinţă excesivă asupra dreptului de a fi ales.

Prin aceeaşi acţiune, A.A.L. a solicitat extinderea controlului de neconstituţionalitate şi asupra articolului 101 alin (2) din aceeaşi lege, cel prin care se stabileşte că este ales primar candidatul care întruneşte cel mai mare număr de voturi, adică majoritatea relativă, şi nu cel care primeşte majoritatea voturilor exprimate, aşa cum a prevăzut legea până la alegerile din 2012.

În demonstrarea argumentaţiei sale, candidatul a arătat că, prin cele două reglementări, legiuitorul, adică Parlamentul, a impus o exigenţă excesivă de reprezentativitate când a reglementat intrarea în competiţia electorală a candidaţilor independenţi, dar a coborât sub standardul constituţional condiţia de reprezentativitate atunci când a reglementat rezultatul competiţiei electorale. În opinia sa, cele două articole prezintă simptomele unei manipulări a legislaţiei electorale în favoarea partidelor aflate la putere, practică sancţionată de către Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), în Codul de bune practici în materie electorală.

integral pe romaniacurata.ro

comentarii

de Horia Mărieș la 18 April 2016 - 09:29

Jos cu pălăria. O inițiativă deșteaptă și inspirată, foarte bine gândită și argumentată.
Din păcate, am mari rezerve privind succesul acestei inițiative, din simplul motiv că “justiția este oarbă”.

http://digitalmayhemradio.com/files/cache/68ee9bfafa081d0ca5bb5d6fc718cb61_f3466.jpg

de Horia Mărieș la 18 April 2016 - 11:27

Judecătoarea Luminiţa Calciu, de la Tribunalul Bucureşti, a decis sâmbătă, la ora 11 și 20, să trimită la Curtea Constituţională o excepţie de neconstituţionalitate ridicată de candidatul independent Avram Adrian Liviu la funcţia de primar general al Capitalei. El şi-a depus candidatura la Biroul Electoral Municipal Bucureşti pe 13 aprilie, iar două zile mai târziu aceasta i-a fost respinsă, pe motiv că, în loc de 18.000 de semnături de susţinere, a depus o lită cu doar trei semnături. Articolul 50, alineatul 2 din legea 115/2015 privind alegerile locale impune candidaţilor independenţi să depună o listă cu susţinători de cel puţin 1%, ceea ce pentru municipiul Bucureşti ar însemna peste 18.000 de semnături. ”Am ales cifra de 3 semnături prin analogie cu soluţia adoptată de către Parlament în ceea ce priveşte numărul de semnături necesare pentru constituirea unui partid politic, soluţie adoptată după ce Curtea Constituţională a decis că cerinţa de a prezenta 25.000 de semnături pentru formarea unui partid este o ingerinţă excesivă asupra dreptului de asociere şi a declarat-o neconstituţională. Această cifră a reprezentat, aşadar, singurul reper valid din punct de vedere legal faţă de care m-am putut raporta”, a justificat candidatul numărul mic de semnături în sesizarea depusă la instanţă.

Am exagerat mai sus. Retrag cele scrise. Justiția nu este chiar oarbă.
http://www.timesnewroman.ro/files/attach/images/127/526132/zegrean_ccr_republica_socialista.jpg

Lasati un comentariu