Simion Bărnuțiu, aniversat la Carei la 208 ani de la naștere

• publicat la: 21 July 2016
Simion  Bărnuțiu, aniversat la Carei la 208 ani de la naștere

Cu ocazia împlinirii a 208 ani de la nașterea lui Simion Bărnuțiu,  ASTRA Carei a depus o jerbă de flori cu tricolor la bustul acestuia din fața liceului unde a studiat în perioada 1820-1825. Bustul  lui Simion Bărnuțiu a fost  reabilitat în luna mai a anului trecut, prin contribuţia  personală a consilierului  local  Ilie Ciută.

Au mai depus  flori și reprezentanții Bibliotecii Municipale Carei și ai Centrului de Promovare a Turismului Cultural „Gróf Károlyi”.

La fel ca și Monumentul Ostașului Român, și bustul lui Simion Bărnuțiu este străjuit de 2 tuia înalți de peste 7m care maschează și ascund vederii întregul ansamblu.

În fața bustului este o trecere de pietoni năpădită de iarbă și buruieni la fel ca și actualul sediu al fostului Liceul piarist unde a studiat revoluționarul pașoptist Simion Bărnuțiu. Acest spațiu public este neglijat  de administrația locală spre deosebire de bustul grofului Karolyi sau cel al lui Petoffi. Episcopia romano-catolică a reușit să renoveze la standarde europene un liceu  iar primăria nu e în stare să întrețină un spațiu redus aflat în fața acestuia, starea trotuarelor din imagine fiind mai  mult decât elocvente.

 

Simion Bărnuțiu a fost un om politic român, istoric, filozof, și profesor universitar, unul dintre principalii organizatori ai Revoluției de la 1848 în Transilvania, personalitate care, în toată activitatea sa a militat pentru interesele naţionale ale poporului român. El s-a născut la 21 iulie 1808 în Bocşa (Sălaj), într-o familie săracă. Simion Bărnuţiu vine la Carei pentru a urma timp de cinci ani studiile la Liceul Piarist, pe care l-a absolvit în 1825, fiind un elev eminent. Pleacă apoi la Blaj, unde va absolvi cursul de filosofie în 1826, după care va face trei ani de teologie la Seminarul Greco-Catolic. În 1829 este numit profesor în Blaj, unde va preda sintaxa şi filosofia. Lui Simion Bărnuţiu i se acordă meritele pentru introducerea predării filosofiei în limba română pe meleagurile transilvănene.

Între 1832-1833 a predat, pe lângă filosofie, istoria universală. Nu și-a mai putut continua studiile istorice, drept consecință a unui proces în care a fost implicat. Din această cauză s-a mutat la Sibiu, unde a urmat Academia Săsească de Drepturi timp de 3 ani. În 1842 el termină prima sa lucrare cunoscută, manifestul ,, O tocmeală de ruşine şi o lege nedreaptă’’, care era un răspuns la tentativa de deznaţionalizare a românilor propusă de Dieta de la Cluj, aflându-se astfel în fruntea mişcării naţionale a românilor ardeleni. În 1848 a răspândit prin Sibiu cunoscutul său manifest în care milita pentru egalitatea națională. Tot atunci se implică în revoluția română, fiind unul dintre principalii săi lideri. Revoluţia paşoptistă ne dezvăluie un Bărnuţiu foarte curajos, care ia atitudine împotriva pretenţiilor revoluţionarilor maghiari de anexare a Transilvaniei la Ungaria.

Pe 14 mai 1848 afirmă cu tărie ideile de egalitate în drepturi a tuturor naţiunilor din Transilvania şi a confesiunilor acestora, ţinând un important discurs în Catedrala din Blaj, intrat în istorie ca Discursul de la Blaj. Revoluția odată înfrântă, Bărnuțiu s-a refugiat la Viena, unde a urmat cursurile Universității până în 1853, când a fost forțat să renunțe, ca urmare a intervențiilor poliției imperiale. Se mută în Italia, la Pavia, unde se înscrie la cursurile Facultății Juridice. Își ia doctoratul, iar apoi revine la Viena, unde August Treboniu Laurian îi face propunerea de a veni la Iași să predea, invitație pe care o acceptă, fiind la Iași din decembrie 1854.

Timp de un deceniu, Bărnuțiu a rămas acolo predând filosofia. În calitatea sa de profesor la Academia Mihăileană (1855-1860) și apoi la Universitatea din Iași (1860-1864), Bărnuțiu a format oameni cu o gândire nouă, oameni care ulterior au cerut reforme democratice, votul universal, exproprierea moșiilor boierești și a celor mănăstirești. În mai 1864 va porni într-o călătorie spre locurile natale, dar nu va mai ajunge viu, dându-şi obştescul sfârşit pe 28 mai 1864 la locul numit Gorgana, aparţinător satului Sânmihaiu Almașului.

Buletin de Carei

comentarii

de erik la 21 July 2016 - 14:14

nu am inteles ce are acest primar impotriva la romani daca tot se lauda cu doamna lui romanca pe care vad tot timpul la noi la biserica si la 15 martie.
el traieste din banii romanesti si ar trebui sa ajute si pe romani ca numai extremsitii sunt ca si el!

de Horia Mărieș la 21 July 2016 - 16:24

Mai in glumă mai in serios, declar că nu pot să ințeleg de ce tinerii jurnaliști bloghiști, ăia doi care sunt de fapt pupincuriștii primașului și care s-au specializaț recent in activitatea de smulgere, cu mâinile goale, doar dintr-un exces de zel miștocar-demonstrativ- mitocănesc, a buruienilor de pe trotuarele din centru, nu au stârpit până acum și buruienile ce sunt foarte vizibile în fotografiile de mai sus.???
Astea nu sunt tot pișentrul “cochetului și liniștitului Carei” (vorba finului sas)?
!Nu era oare nici o terasă-bar pe placul careianului cel dezinformat și mereu manevrat, prin apropiere?
Mai mult ca sigur că doar asta poate să fie explicația logică a unei astfel de omisiuni tragice și regretabile.

Lasati un comentariu