Pagina principala / Cultura Invatamant / Astrişti careieni în Tabăra „Acasă la noi” – ediţia 2016

Astrişti careieni în Tabăra „Acasă la noi” – ediţia 2016

I s-a spus tabără de folclor, de spiritualitate românească, de cultură şi civilizaţie, de coregrafie, dar de fiecare dată a etalat acelaşi conţinut: creaţia populară, în ipostază muzicală şi în asociere cu dansurile dintr-o zonă sau din alta a ţării.

În ultima săptămână a lunii iulie, la Valea Budului, ca de obicei, şi-au dat întâlnire iubitorii de frumos artistic din Dobrogea („Drăguţa Siliştea” din Turcoaia, jud. Tulcea, Ansamblul Comunităţii Elene „Astras” Constanţa), Transilvania (Ansamblul „Ceata Făgăraşului” şi grupul din Carei, jud. Satu Mare) şi desigur din Moldova, mai precis din judeţul Bacău. Finanţator a fost şi acum Ministerul Tineretului şi Sportului, prin Direcţia Judeţeană de Sport şi Tineret Bacău.

Spectacolul de deschidere a avut toate atributele unei activităţi dictate de seriozitate şi pasiune pentru lucrul bine făcut.

Organizatorul constant, Mitică Pricopie, secondat de Pavel Șova, a alternat momentele artistice cu luările de cuvânt ale invitaţilor, aşa încât am putut nota pe îndelete:

„Într-un moment când în România există o criză de identitate naţională, evenimentul de la Valea Budului vine să întărească adevărul că tot ce-i românesc nu piere” (Victor Munteanu, preşedintele Fundaţiei Culturale „Georgeta şi Mircea Cancicov”, consilier la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bacău); „Apreciez pitorescul costumelor naţionale, care aduc lumină într-o sală ca aceasta” (Ilie Bârzu, consilier local); „Tabăra respectă dreptul fiecărei comunităţi de a-şi evidenţia specificul spiritual.

Vasile Alecsandri, născut în Bacău, ne admiră de acolo, dintre aştri” (Ioan Dănilă, preşedintele Societăţii Cultural-Știinţifice „Vasile Alecsandri”);

„Vă aflaţi în zona care nu a fost ocupată niciodată, Moldova, iar Bacăul a fost capitala rezistenţei româneşti în Primul Război Mondial. Rădăcinile noastre vin de departe şi aceasta ne face să credem că peste doi ani Basarabia va fi din nou cu noi” (Paul-Valerian Timofte, preşedintele filialei Bacău „Corneliu Chirieş” a Asociaţiei „Cultul Eroilor”).

 

Au mai fost de faţă şi au avut cuvinte de laudă la adresa organizatorilor, tinerilor  şi profesorilor care i-au instruit Călin Boambă, directorul Colegiului Naţional „Vasile Alecsandri” Bacău, Costel Cutur, directorul Școlii Gimnaziale Traian, istoricul Ioan Ungureanu, managerul cultural Ioachim Dămoc, Daniela Bârzu, directoarea Colegiului Naţional de Artă „George Apostu”, precum şi autorul nevăzut, dar extrem de activ al fiecărei ediţii – Theodora Jacotă, consilier la D.J.S.T. Bacău.

Cei mai apreciaţi au fost, la capitolul prestaţii exotice, constănţenii, pentru suita de dansuri greceşti, respectiv ansamblul careian , la capitolul indigen.

Simpla rostire a numelui localităţii de unde veneau, Carei, a smuls un ropot de aplauze, ştiindu-se semnificaţia istorică uriaşă a acestei aşezări în zilele de foc ale lui octombrie 1944.

Demonstraţia de românism a elevilor veniţi din nord de ţară la Valea Budului a atras simpatia spontană a asistenţei.  Au recitat şi au cântat pe un motiv naţional emblematic pentru transilvăneni în primul rând, dar de fapt pentru toţi românii: „Craiul munţilor” – Avram Iancu.

Totul a fost superb orchestrat de profesoara Rodica-Florica Pop, care a reprezentat şi despărţământul local al Astrei.

În celelalte zile, un program divers şi atractiv: vizitarea municipiului Bacău, o dezbatere privind necesitatea apărării datelor cu caracter personal, în condiţiile ofensivei internetului, şi despre pericolul consumului de droguri (invitaţi: ofiţeri de poliţie şi din Jandarmeria Română), lecţii de muzică şi dans specifice zonelor de unde au venit tinerii, lecturi din presa culturală băcăuană – revistele  „Ateneu” şi „Plumb”, dar şi din volume ale scriitorilor locului etc. Despre „In memoriam Teodor Druică”, însemnări distincte.

Ioan Dănilă

comentarii