Biserica lui Horea, restaurată printr-un proiect norvegian

• publicat la: 10 August 2016
Biserica lui Horea, restaurată printr-un proiect norvegian

Biserica lui Horea din localitatea Cizer, un mic lăcaș de cult vechi de 300 de ani care de o jumătate de secol a fost mutat și se păstrează în Parcul Etnografic ‘Romulus Vuia’ din Cluj-Napoca, a fost restaurată printr-un proiect norvegian prezentat, marți, la sediul Consiliului Județean.

Proiectul a vizat două biserici de lemn, ambele considerate bijuterii ale patrimoniului arhitectural național. El a fost realizat cu ajutorul unui grant EEA, în valoare de 3.888.209 lei, a durat 21 de luni și a implicat participarea Asociației Nordice de Design Urban, ai cărei specialiști au realizat un master-plan care prevede inclusiv idei pentru sustenabilitatea proiectului în viitor, urmărind dezvoltarea Parcului Etnografic și atragerea unui număr cât mai mare de vizitatori.

Biserica din Cizer este, din punctul de vedere al specialiștilor, unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură de lemn din România. Construită din bârne de stejar, aceasta are forma cea mai evoluată a planurilor bisericilor de lemn transilvane.

‘Elementele decorative specifice artei lemnului — frânghia, rozetele, brâie cu dinți de lup — sunt, în cazul acestei construcții, admirabil proporționate’, spun specialiștii care s-au ocupat de realizarea proiectului.

Construcția datează din anul 1773, fiind realizată de Vasile Nicula Ursu, cunoscut în istoria românilor sub numele de Horea și una dintre cele mai importante personalități transilvănene ale secolului XVIII.

Cealaltă biserică de lemn a fost relocată în muzeu din localitatea Petrindu (Sălaj), ea fiind ridicată în 1612. A fost construită în cimitir, pe un deal deasupra satului, unde a stat până în 1835, când a fost mutată în mijlocul localității. Și aceasta este realizată din bârne de stejar și are un turn foarte înalt, flancat de patru turnulețe. Ceea ce este deosebit la biserică este pictura, realizată de unul dintre maeștrii artei sacre românești din Transilvania — Dimitrie Ispas din Gilău. Astăzi se cunosc 14 biserici a căror pictură a fost realizată de meșterul din Gilău. Biserica din Petrindu Mare a fost, se pare, ultima mare lucrare a artistului transilvănean, care a murit în 1836.

‘În cadrul acestui proiect au fost restaurate două biserici, biserica din Cizer, construită de Horea în 1773 și biserica din Petrindu Mare, pictată de Dimitrie Ispas din Gilău. S-a restaurat atât structura, s-au înlocuit învelitorile, acoperișul din șindrilă și a fost restaurată pictura interioară. A fost o activitate extrem de laborioasă și bine susținută de specialiști’, a spus Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, titrează Agerpres.

În afara elementelor arhitecturale și a decorațiunilor deosebite, și pictura interioară a celor două bisericuțe reprezintă o operă deosebită, sporind atmosfera de sacralitate specifică lăcașurilor din lemn. Dincolo de figurile tradiționale ale sfinților sau mucenițelor, meșterii care au realizat aceste picturi în urmă cu două sau trei sute de ani au zugrăvit și reprezentări extrem de deosebite și rare, cum ar fi Sfântul Bartolomeu cu bot de lup sau o înfățișare interesantă a Morții, care poate fi recunoscută după coasa imensă pe care o poartă deasupra capului.

Tudor Sălăgean a mai precizat că cele două lăcașuri din lemn pot fi vizitate de public, după ce au stat închise luni bune — biserica lui Horea pe perioada lucrărilor de restaurare, iar cea din Petrindu pe o perioadă mult mai lungă, dat fiind starea sa avansată de degradare. Există însă și câteva restricții în vizitarea acestora, nefiind permis accesul a mai mult de zece persoane deodată.

Prezentarea proiectului la Consiliul Județean Cluj, instituție care administrează Muzeul Etnografic al Transilvaniei, s-a făcut în prezența unor reprezentanți ai partenerilor norvegieni.

sursa NapocaNews

 

Lasati un comentariu