Jaful din Cetățile Dacilor

• publicat la: 18 November 2016
Jaful din Cetățile Dacilor

,,Comorile dacilor”, ,,Tezaurul regelui Decebal”…aur, aur, aur…imense cantități de metal prețios despre care se vorbește de peste o mie șapte sute de ani. Început de romanii aduși de Traian, jaful comorilor ascunse, cândva, în vechile cetăți ale dacilor, continuă nestingherit, chiar și acum, în zilele noastre titrează cotidianul.ro.

Istoricul Dio Cassius relata, cândva, prin sec. IV, că, la sfârșitul celui de-al doilea război daco-roman, legiunile împăratului Traian ar fi descoperit o bună parte a tezaurului dacilor, o comoară imensă ascunsă într-o tainiță zidită sub albia râului Sargeția. Totuși, istoricii n-au reușit să afle cât adevăr conțin informațiile consemnate de Cassius, la circa două secole de la evenimentele despre care vorbește. Cert este că, după încheierea conflictului militar daco-roman, „balanța financiară” a Imperiul s-a refăcut spectaculos. Fapt ce i-a permis împăratului Traian să organizeze festivități publice, inclusiv fastuoasele lupte cu gladiatori, care au durat 123 de zile. Tot din aurul dacilor s-a finanțat construirea celebrei Columne, precum și nenumărate alte construcții monumentale, dintre care multe au supraviețuit până astăzi.

 

Cardinalul Martinuzzi, un norocos plin de ghinion

Conform unor calcule făcute de specialiști, imediat după încheierea celui de-al doilea război și după cucerirea Sarmisegetusei, romanii ar fi scos din Dacia circa 165 de tone de aur și peste 330 de tone de argint. Acela a fost primul jaf, un jaf organizat oficial, al tezaurului regilor daci. Alte informații istorice par a demonstra însă că romanii au reușit să captureze doar o mică parte din acel tezaur. Iar această opinie pare a fi confirmată prin descoperirea altor mari tezaure care ies periodic la iveală. Celebră este comoara descoperită la mijlocul sec. XVI și ajunsă în visteria cardinalului Martinuzzi. Istoricii afirmă că a fost vorba despre circa 40.000 de monede din aur, probabil de tip Koson, care cântăreau în jur de 350 de kilograme. De fapt, jaful cetăților dacice a durat, nestingherit, vreme de aproape două milenii.

Jaful modern

Din păcate, nu se cunoaște mare lucru despre tezaurele dacice descoperite înainte de anul 1821. Iar asta pentru că, până atunci, comorile erau topite pentru a se recupera metalul prețios din ele. Să ne amintim că nu a lipsit mult ca și celebra ,,Cloșca cu puii de aur” să aibă exact același destin.

Concret, cel mai vechi tezaur din care s-au mai păstrat câteva piese este cel găsit în anul 1821, în satul Cioara, din județul Alba. Din păcate, cele câteva piese care au supraviețuit se află, acum, la Viena. De fapt, arheologii români recunosc că, deși în zona fostei capitale Sarmisegetusa se fac investigații de specialitate, de peste 90 de ani, nu a ieșit la lumină niciun tezaur propriu-zis, să zicem unul de proporțiile celui ajuns la cardinalul Martinuzzi. Cu toate acestea, există două tezaure dacice, păstrate aproape integral, care au fost însă descoperite în alte zone decât fosta capitală a dacilor. Unul a fost găsit, în 1954, la Sâncrăieni – Harghita, iar celălalt, în 1964, la Pețeni – Covasna. Din păcate, în zilele noastre, situația din zona cetăților dacice nu s-a îmbunătățit cu nimic. La un moment dat, referindu-se la acest aspect, domnul Ernest Oberlander-Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie, a explicat: ,,Pentru perioada 1993-2013, aș spune că vorbim despre un jaf pe scară largă, un adevărat dezastru cultural, managerial și administrativ”.

integral pe cotidianul .ro

Lasati un comentariu