Indiferenţa poate ucide

• publicat la: 3 December 2016
Indiferenţa poate ucide

De ce despre  indiferenţă ?  Pentru că  pe zi  ce  trece  indiferenţa pune stăpânire pe  noi, pe vieţile noastre, pe tot ceeace ne înconjoară. Şi noi ce  facem?…nimic. Exact rămânem indiferenţi  crezând că  astfel viaţa decurge normal, ca şi până acum şi că  până la urmă  totul se rezolvă. Timpul le rezolvă pe  toate…nu?

Doar  aşa se spune… Da le rezolvă: indiferenţa rămâne, existenţa noastră  işi  urmează cursul  ei şi…atât. Nimic mai mult… Şi? Nu aşa ar trebui  să fie? Ei bine…nu.

Traim in societate,unii alături de ceilalti,  suntem  vecini de palier, de casa si cu toate  acestea nu ne cunoastem, nu comunicăm ,nu suntem  sensibili la nevoile celui de lângă noi.   Dece?  Pentru că–zicem  noi- nu mai  avem timp, suntem  până peste măsură preocupati de problemele  noastre,  de  dorinta de a fi  sau  de a avea .  Acestea ne intuneca  mintea  si ne impietresc  inimile . Cei de lângă  noi,  poate nu mai au puterea de a cere  ajutor  iar noi trecem nepăsători pe lângă ei;  suntem indiferenti sau  mai rău acuzăm ,etichetam  pentru  că ne este  mai usor si mai comod decât a ne  apleca  asupra  lor.

X şi Y…două destine oarecare  ce  işi  duc existenţa la fel  ca mine sau ca  şi tine. Am putea fi oricare dintre  noi.   Două suflete  ce trăiesc   ȋntr-o lume indiferentă. Fiecare are grijile lui, bucurii sau tristeţi, frământări sau doar  nepăsare…pe care nu le ȋmpărtăşeşte cu nimeni  pentru că  nimeni nu are timp sau dispoziţie decât  pentru el.

Trist şi  totuşi foarte  adevărat. Şi  nimeni nu face absolut  nimic… Fiecare  stă  ȋnchis  ȋn globul său de sticlă, ȋn confortul propriu, total indiferent la existenţa  celor din jur, la suferinţa sau  fericirea celuilalt  convins că  viaţa ȋşi continuă  cursul şi  că universul său  nu se va  prăbuşi.

Asta  până  când…surpriză. Universul le joacă o festă şi totul se schimbă. Globul de sticlă se sparge şi ei  sunt nevoiţi să dea  faţă cu realitatea. Şi  atunci află că  lumea merge ȋnainte  doar pentru că nu toată lumea e asemeni lor, pentru  că nu toţi sunt  nepăsători, pentru că  indiferenţa nu pune  stăpânire pe  toţi şi  pe  toate…

E timpul  sa iesim din carapacea  noastra  comoda, si sa ne aplecam  asupra  celui  cazut la pamint,  sa-l  tratam cu demnitate  si respect, devenind si noi  samariteni  milostivi.  Poate nu avem  aur,  argint sau  multe  lucruri material de oferit, dar cu totii  avem o inima , un cuvint un zimbet  care  trebuie daruite pentru alinarea celor căzuti la pământ.

Aşa  că haideţi să demonstrăm că  indiferenţa nu trebuie  să ne conducă. Să  ȋntorcem  privirea spre cel de lângă  noi, spre lumea  ȋn care ne ducem existenţa şi să  ȋncepem prin gesturi mici  să  alungăm  nepăsarea. Să  ne facem  simţită  prezenţa şi  ȋn viaţa celorlalţi. Un  zâmbet poate  atinge un suflet, poate aduce alinare celui care are atâta  nevoie de el.  Avem atâtea  posibilităţi…un telefon  sau un mesaj  trimis cuiva care se simte   atât de singur  şi  abandonat, o mână ȋntinsă celui răpus de greutăţile   vieţii… Este atâta  nevoie de gesturi mărunte care pot schimba destine… Da un simplu gest poate răsturna universul cuiva şi ȋi  poate  aduce  speranţă. Speranţa  că  indiferenţa  ȋncă nu a pus stăpânire pe toţi şi pe  toate.  Haideţi  să  fim  aşa cum ne-am dori  să fie alţii cu noi atunci când neputinţa  şi  disperarea pun stăpânire  penoi, să  iubim  aşa cum ne-am dori să fim noi iubiţi  pentru că nu vom fi veşnic  tineri şi  fără  griji.

Sa dărâmăm barierele sociale, religioase  si entice care ne tin prizonieri si  captivi in propria noastră   existenţă .  Să dăruim  pentru a construi o lume  sensibilă , o lume a binelui comun , o lume  bazată  pe respect si demnitate.

In dar am primit,  în dar  să dăm.

Pace si  Bine !

 

 Pr.Cristian  Tiba O.F.M.Conv.

comentarii

de dorina la 3 December 2016 - 22:20

foarte adevarat. suntem preocupati mereu de ce ni se intampla noua si uitam sa ne aruncam privirea si in vecini la cei cu nevoi mai mari decat ale noastre. de sarbatori ar fi bine sa fim mai atenti unii cu altii si sa ajutam mai mult saracii adica pe cei saraci nu pe cei care sunt sanatosi si stau cu mana intinsa fara sa faca nimic.

Lasati un comentariu