Cum a ajuns autonomia Ţinutului Secuiesc direct în Monitorul Oficial

                                 În plină criză de unitate la nivel mondial, nici România nu este ferită de pericole. Un proiect privind autonomia Ţinutului Secuiesc a fost publicat în Monitorul Oficial şi urmează să fie transmis către Parlament. Conform proiectului, secuii a urmează să aibă un preşedinte propriu şi limba maghiară devine oficială în regiune.

Potrivit proiectului, citat de EVENIMENTUL ZILEI, în România se înfiinţează Ţinutul Secuiesc (Szekelyfold – Terra Siculorum) ca „regiune autonomă cu personalitate juridică”, având o populaţie de 798.426 de cetăţeni, dintre care 70,88% etnici maghiari. Ţinutul ar avea Preşedinte propriu, cu imunitate, Parlament, Guvern, autorităţi locale şi Poliţie proprii. Teritoriul Ţinutului Secuiesc ar urma să cuprindă judeţele Hargita şi Covasna, precum şi o parte din judeţul Mureş, fiind împărţit în opt „scaune”, fiecare cu reşedinţă proprie.

Cu toate acestea, iniţiatorii susţin că „nu afectează integritatea teritorială şi suveranitatea naţională” a României. Articolul 1 din Constituţie României prevede că ţara noastră “este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”.

Iniţiativa legislativă mai prevede că în Ţinutul Secuiesc resursele şi bogăţiile naturale ale regiunii precum şi căile de comunicaţii constituie domeniul public al regiunii, iar limba maghiară devine limbă cu statut oficial, fiind introdusă inclusiv în învăţământ, cultură, justiţie şi administraţie, susţine ROMÂNIA LIBERĂ. Parlamentul local poate adopta propriile legi şi norme, inclusiv în domeniul fiscal, şi poate modifica graniţele aşezărilor din regiune.

Proiectul a fost iniţiat de zece cetăţeni români de etnie maghiară şi este susţinută public şi de fostul europarlamentar Laszlo Tokes. El a fost ales preşedinte al comisiei de iniţiativă, iar aceasta a fost susţinută în parteneriat cu CNS (Consiliul Naţional Secuiesc). Cu toate astea, Tokes nu se regăseşte pe lista membrilor comitetului de iniţiativă înregistrată în Monitorul Oficial.

Initiativa va fi depusă la Parlament împreună cu cele 100.000 de semnături strânse din minimum zece judeţe, potrivit legii, şi ulterior va fi votată. Deocamdată, afirmă COTIDIANUL, această iniţiativă a fost publicată în Monitorul Oficial nr.66 (Partea I), deoarece este însoţită de avizul negativ al Consiliului Legislativ, care arată că se încalcă prevederi constituţionale, pentru că „vizează, practic, crearea unei entităţi statele distincte, paralelă cu statul naţional unitar român“. Avizul Consiliului este, însă, doar unul consultativ.

Iniţiatorii, observă ADEVĂRUL, critică întârzierile în procesul de regionalizare a ţării şi, de aceea, consideră „utilă implementarea unui proiect-pilot, care să demonstreze că regionalizarea chiar este o soluţie şi pentru România”. Ei invocă şi referendumul „neoficial” în care 99,8% din participanţi, respectiv peste 210.000 persoane, au votat pentru crearea unei regiuni administrative cu „prerogative sporite”.

Liderul deputaţilor UDMR, Attila Korodi, a declarat joi, pentru ANTENA3, că este momentul să se discute „foarte deschis” despre instrumentele pe care le foloseşte România pentru protecţia minorităţilor. „O să fie o procedură parlamentară. Eu cred că este momentul în care probabil vom discuta foarte deschis despre instrumentele care le foloseşte România pentru protecţia minorităţilor”, a răspuns liderul deputaţilor UDMR. Korodi a afirmat că UDMR nu a luat încă o decizie în legătură cu susţinera în Parlament a acestei iniţiative. „Cu privire la forma exactă, la textul acestei propuneri, o să ne poziţionăm când se va discuta în grupurile UDMR”, a conchis Attila Korodi.

Secuii nu se afă la prima tentativă de a dobândi autonomia Ţinutului Secuiesc, aminteşte JURNALUL NAŢIONAL. În 2012, UDMR a iniţiat un proiect de lege similar, însă acesta a fost respins definitiv, iar 2014 UDMR a încercat o altă iniţiativă, însă aceasta nu a mai fost depusă în Parlament.

PeCHESTIONARUL ZIARE.RO vă invităm să vă spuneţi opinia: Reprezintă autonomia Ţinutului Secuiesc un pericol pentru integritatea statală a României?