Pagina principala / Istoric / Mircea cel Bătrân, „Principe între creştini cel mai viteaz şi cel mai ager”. 599 de ani de la moartea sa

Mircea cel Bătrân, „Principe între creştini cel mai viteaz şi cel mai ager”. 599 de ani de la moartea sa

Astăzi, 31 ianuarie 2017, se împlinesc 599 de ani de la moartea celui care a fost domnitor al Ţării Româneşti, Mircea cel Bătrân, numit de cronicarul turc Leuclavius  „Principe între creştini, cel mai viteaz si cel mai ager”. 

“Eu cel intru Hristos Dumnezeu binecredinciosul si bine cinstitorul si de Hristos iubitorul si singurul stăpânitor Io Mircea, mare voievod si domn, cu mila lui Dumnezeu si cu darul lui Dumnezeu stăpânind si domnind toată Tara Ungrovalahiei si părtile de peste munti (parte din Ardeal), incă si spre părtile tătăresti, si Amlasului si Făgărasului herteg, si Banatului de Severin domn, si pe amândouă părtile peste toată Podunavia (Dunărea) până la Marea cea mare si cetătii Darstorului stăpânitor”. Acesta este Mircea cel Bătrân si aceasta este impunătoarea titulatură prin care era recunoscut domnitorul sub care, intre 1386 si 1418, Tara Românească a atins cea mai mare intindere din toate timpurile.

La 23 septembrie 1386  urca pe tronul Munteniei Mircea cel Bătrân, unul dintre cei mai străluciti voievozi români, descendent din Basarab, fiul lui Radu, care va domni treizeci si doi de ani si se va dovedi un diplomat iscusit, un conducător de exceptie si un chivernisit gospodar de ţară. De ce i se spune „cel Bătrân”? Fiindcă mai târziu au fost si alti voievozi cu numele „Mircea”, iar cronicarii, vorbind de Mircea, cel din veacurile trecute, l-au numit astfel pentru a-l distinge, pe criteriu cronologic, de ceilalti. Chiar si marele nostru Eminescu s-a înselat crezând că Mircea era bătrân atunci când s-a bătut la Rovine cu sultanul, la acea vreme el fiind un voievod incă tânăr. Sub Mircea, nu doar intinderea statului muntean si viata militara au cunoscut o dezvoltare deosebita, dar si religia si economia si-au intins aripile.
Politica externă a marelui voievod a fost dominată de primejdia otomană. Toate luptele pe care Mircea cel Bătrân a fost silit sa le poarte au fost cu turcii, nicidecum cu ungurii, polonii sau moldovenii. Cu aceştia a încheiat alianţe trainice în lupta comuna antiotomană.

Timp de aproape 15 ani, Mircea cel Bătrân a fost principele crestin care s-a bucurat de cea mai mare faimă si autoritate in rasaritul Europei, fiind singurul care a invins de doua ori pe temutul Baiazid Ilderim. Venetienii l-au considerat cel mai puternic dintre principii crestini care au luptat cu otomanii, iar cronicarul turc Leuclavius l-a numit „Principe între creştini, cel mai viteaz si cel mai ager”. Politica interna a lui Mircea cel Bătrân s-a axat pe dezvoltarea comertului si a vietii economice. In anii 1403 si 1409 a incheiat tratate economice cu lipovenii, iar in anul 1413 cu brasovenii. Tara Româneasăa exporta blănuri, piei, vite, sare, miere, ceară, grâu, peste si brânză, iar importurile veneau atât din răsărit, cât si din apus. Ca multi alti voievozi români, Mircea cel Bătrân este si ctitor de biserici. Cea mai de seamă mănăstire construită de Mircea este Cozia, care avea sa servească de necropolă domnească lui si familiei sale. Din hrisovul de danie din 20 mai 1388, anul zidirii Coziei, rezultă că „a ridicat din temelie o mănăstire in numele sfintei si de viaţă dătătoarei si nedespărtitei Treimi… la locul numit Călimănesti, pe Olt”.

Mircea cel Bătrân a murit la 31 ianuarie 1418 şi a fost înmormântat la Mănăstirea Cozia.   Mănăstirea Cozia păstrează până azi chipul ctitorului Mircea, împreună cu cel al fiului său Mihail.

Dacă ne gândim numai ce a însemnat viaţa Peninsulei Balcanice în timpul secolelor de dominaţie turcească, putem aprecia la justa sa valoare rezistenta lui Mircea. Fără acest mare voievod, este foarte probabil ca întregul curs al istoriei muntene si, prin consecinte, al intregii istorii românesti, ar fi avut o cu totul altă dezvoltare si alte proportii, nu neapărat dintre cele mai fericite.