Parchetul General critică intenţia Guvernului de modificare a Codurilor penale prin OUG

• publicat la: 31 January 2017
Parchetul General critică intenţia Guvernului de modificare a Codurilor penale prin OUG

Proiectul de modificare a Codului penal și Codului de procedură penală depășește limitele stabilite de Curtea Constituțională, se apreciază într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) transmis marți notează cotidianul.ro.

“Ministerul Public avertizează asupra faptului că este imperios necesar să se realizeze punerea în acord a prevederilor Codului penal și a Codului de procedură penală cu dispozițiile cuprinse în deciziile Curții Constituționale a României, însă în actuala redactare proiectul de modificare a celor două coduri depășește limitele stabilite de către instanța de contencios constituțional. Deși în preambulul notei de fundamentare se invocă existența deciziilor Curții Constituționale nr. 603/2015 și nr. 405/2016, modificările ce se doresc a fi operate exced cele statuate de instanță”, se arată în comunicat.

La fel de criticabilă și fără nicio legătură cu vreo decizie a Curții Constituționale este și dezincriminarea infracțiunii de neglijență în serviciu.

Rațiunea incriminării acestei infracțiuni este similitudinea cu infracțiunea de abuz în serviciu, singura diferență fiind sub aspectul laturii subiective, respectiv culpa, și nu intenția inculpatului.

Dezincriminarea acestei infracțiuni nu face decât să încurajeze o conduită subiectivă din partea funcționarului, care nu acționează cu intenție, ce-i drept însă, în afara oricărei responsabilități, oricărei diligențe, pus la adăpostul unei lipse de răspundere penală.

Această conduită va avea consecințe nedorite prin producerea unor pagube materiale grave sau încălcări ale drepturilor persoanelor.

Pentru a exemplifica cele expuse anterior, prezentăm date statistice la nivelul Ministerului Public privind infracțiunile la care ne-am referit, pentru intervalul 2014 – 2016:

Totodată, numai pentru anul 2016, ilustrăm cu o serie de date referitoare la calitatea persoanelor trimise în judecată pentru infracțiunea de conflict de interese, după cum urmează: 2 parlamentari, 17 primari, 4 viceprimari și 5 directori.

sursa cotidianul.ro

Lasati un comentariu