Consumatorul român și supermarketul!

• publicat la: 22 February 2017
Consumatorul român și supermarketul!

Un pas major pe care trebuie să-l facă consumatorul român, în interesul sănătăţii sale, este să evoluze de la un comportament ignorant la un comportament responsabil.

Atunci când primim în vizită un prieten din ţările istorice ale Uniunii Europene, acesta nu poate înţelege apetitul românilor pentru cumpărăturile din supermarket şi dezinteresul faţă de producţia ţărănească autohtonă. Pe bună dreptate, fenomenul nu poate fi întâlnit în ţările europene vestice, datorită educaţiei de bază a consumatorului în protejarea agriculturii naţionale, prin cumpărarea de produse de la agricultorii lor.

Ca urmare, ei consideră abordarea întâlnită în Romania ca pe un comportament „iresponsabil” sau „antinaţional”, care loveşte grav în viitorul naţiei noastre.

Un consumator român care nu îşi cunoaşte şi respectă identitatea proprie este la fel responsabil de soarta agriculturii româneşti ca şi agricultorul român incapabil de răspunsuri mai bune pentru piaţa românească.

Dacă mai adaugăm la aceasta şi gradul de chimizare regăsit în produsele din supermarket, faţă de naturaleţea produselor ţărăneşti româneşti, avem un tablou complet al ignoranţei, iresponsabilităţii şi culpabilităţii consumatorului român.

Din păcate, acesta nu-și urmărește nici macar interesele proprii de natura financiară. Pentru a susține afirmația, voi furniza următorul exemplu: dacă, în loc să cumpere carne de porc din supermarket, la un preț mediu de 18-20 lei /kg, un consumator de la oraș ar cumpăra un porc de 100 kg de la un țăran, la un randament de 70% produse de carne, prețul final pe kilogram ar fi doar de 10 lei. Același raționament se poate realiza si cu alte produse țărănești. Dacă consumatorii dintr-un oraș ca Zalăul  ar prelua acest raționament, s-ar putea achiziționa într-un an circa 30 000 de porci din județul Sălaj, adică un porc de la fiecare familie de țărani sălăjeni.

Dacă nu se poate spera la o infrățire culturală între orășanul și țăranul sălajan, din motive de securitate alimentară măcar o înfrățire financiară s-ar justifica cu prisosință.

Adopția financiară de către fiecare familie de orășeni sălăjeni, de exemplu, a unei familii de țărani, ar presupune, pentru cele 30 000 de înfrățiri, următoarele avantaje:

  • reducerea valorii coșului alimentar familial lunar cu 40-50% pentru fiecare orășan;
  • reducerea cu circa 50% a costului unui wekend petrecut la țară;
  • reducerea cu circa 50 % a costurilor cu vacanțele, concediile, revelionul etc;
  • o mâncare mai gustoasă și mai sănătoasă pentru orășeni;
  • o șansă financiară pentru fiecare familie de țărani adoptată;

Ce spuneți dragi consumatori ?

Cum putem corecta această situație anormală?

Extras din ultima mea carte Salvarea Fermei Țărănești descărcabilă gratuit de pe www.avramfitiu.ro

Avram Fițiu

Lasati un comentariu