De la alimente Fast-Food la alimente Slow-Food: 15 milioane de elevi europeni fac minim o zi de școală pe an într-o fermă pedagogică

• publicat la: 11 martie 2017
De la alimente Fast-Food la alimente Slow-Food: 15 milioane de elevi europeni fac minim o zi de școală pe an într-o fermă pedagogică

Miza politică a  acestui fenomen european numit fermă pedagogică este legată de modificarea comportamentul alimentar al copiilor de la consumul alimente fast-food la alimente Slow –Food.

În acest proces, cca. 15 milioane de elevi europeni au obligația prin lege de a desfășura activități pedagogice într-o fermă agricolă pe baza unei curricule pedagogice adaptate vârstei lor.

Astfel sunt antrenați indirect și părinții elevilor ceea ce înseamnă în total o populație de 50 de milioane de europeni, ce reprezintă 10 % din populația Uniunii Europene. Procesul a început prin anul 2000 și a integrat în mod direct sau indirect toată populația Europei vestice.

În România procesul are loc doar accidental în cadrul activității Școala Altfel când mai scapă câte o clasă de elevi într-o fermă agricolă.

Sub această formă, elevii europeni intră în contact cu o realitate socio-economică din spațiul rural în care clișeele de publicitate cu vaca mov Milka dispar și în care învață despre traseul produsului agroalimentar de la furcă la furculiță și din fermă în farfurie.

Fenomenul are multiple semnificații pentru consumatorii unei țări europene:

În acest context de schimbare a comportamentului alimentar o mare provocare care stă în faţa ţărăncii românce este legată de evoluția sa de la statutul de ţărancă, la statutul de ţărancă/profesor.

Procesul vizează transformarea consumatorului  în consum-actor responsabil faţă de societate prin actul său de cumpărare.

Este vorba de o educaţie alimentară a părinţilor prin intermediul copiilor, fenomen care îşi pune amprenta activ în mediul european.

Masa critică națională pentru ca ferma pedagogică, prin activitățile ei, să transforme percepția noilor generații despre mediul rural și despre produsele țărănești la nivel european, este în jurul cifrei de 200.000 de elevi pe an ce participă, minim o zi, într-o ferma agricolă la activități specifice.

În Europa, procesul a durat circa 15-17 ani, iar astăzi putem spune ca în țări precum Germania, Franța, Austria, Elveția, pariul cu agricultura a fost cu adevărat câștigat.

O mică speranță s-a văzut și la noi, în 2012, în cadrul programului “școala altfel” al Ministerului Educației, chiar dacă acesta nu a fost gândit neapărat pentru activități rurale.

Totuși, el permite colaborări între instituțiile școlare și agricultori, iar acestora din urmă le revine obligația de a răspunde pentru anul 2017 acestei oportunități.

Ce au de făcut agricultorii români pentru a integra această provocare?

  • De a inventaria la nivel de federații naționale un minim de 10 ferme sectoriale pe județ care ar putea întruni condițiile tehnico-economice și sociale pentru a putea desfășura această activitate;
  • De a forma acești țărani secționați pentru activități de fermă pedagogică la nivel tehnic și economic;

Ce au de făcut consumatorii români dacă vor să se responsabilizeze în folosul sănătății copiilor lor?

  • De a construi grupuri juridice de consumatori (ONG de cca. 100 de familii);
  • De a construi parteneriate între Grupurile de consumatori, școli și țăranii din zonele limitrofe;

Care sunt Indicatorii tehnici a unei ferme pedagogice?

  • Obiective specifice curriculei pedagogice:

Propunerea de oferte pedagogice variate;

Inițierea în economia agricolă;

Înțelegerea raporturilor dintre sat și oraș:

Contribuție la dezvoltarea locală;

Responsabilizarea publicului participant;

  • Nr maxim de elevi: 30;
  • Condițiile din fermă: trebuie să respecte legislația în vigoare în materie socială; sanitar veterinară; sanitară; securitate; asigurare;
  • Logistica minimală: sală de primire; toalete; apă curentă; trusă de farmacie; parking; cadru primitor;
  • Public vizat: Preșcolari; Școlari; Liceeni; Studenți; Cadru școlar: Vizitele presupun un acord cu  Unitatea de învățământ și au la bază respectarea unei curricule școlare (preșcolari și școlari); Cadru extrascolar: Vizitele sunt organizate în special pentru liceeni; studenți;

 Ce spuneți domnilor guvernanți?

O astfel de abordare națională de încurajare a consumului de alimente țărănești românești poate fi luată în calcul în România sau nu aveți voie de la stăpânii voștri?

Avram Fițiu

Secretar General

Federația Națională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E.)

 http://www.avramfitiu.ro/

http://www.romanianoastră.info

Stiri asemanatoare

Ultimele stiri

Lasati un comentariu