Pagina principala / Economic / Oierii români aruncă anual pe apa sâmbetei lâna de la peste 10 milioane de oi!

Oierii români aruncă anual pe apa sâmbetei lâna de la peste 10 milioane de oi!

După destructurarea industrială a României din anii 90, am pus cruce multor industrii, printre care și industriei de cardare lână. Astfel, mii de instalații de cardare zac astăzi nefolosite prin de miri ce cotloane. Într-o lume care evoluează la nivel de nevoi ale habitatului, acum avem nevoie mai mult ca niciodată de o astfel de industrie care să pună în valoare lâna de oaie prin diferite aplicații industriale posibile precum: termoizolația, fertilizant în sectorul floricol, lanolină pentru sistemul medical etc…

Dacă vorbim de piața termoizolației din lână de oaie avem de a face cu o piață de nișă ecologică în care proiectanți și constructori își dau mâna ca să oferteze case active sau pasive.

Tonul pieței este dat la nivel mondial de evenimentul anual Biofach din luna februarie de la Nurenberg, ce configurează o industrie a caselor ecologice de câteva miliarde de euro. Clientela provine în general din lumea scandinavă și anglosaxonă iar producătorii de case sunt de regulă țările sudice și estice din Europa.

Principala regiune est europeană producătoare se numește Bucovina și se situează în sudul Cracoviei, unde descendenții oierilor vlahi plecați din Transilvania acum câteva sute de ani și-au deschis un front de lucru pe această piață ecologică.

În România sunt doar 2-3 încercări timide de a organiza o ofertă artizanală de izolanți din lână de oaie.

Pentru a reuși o penetrare pe piața construcțiilor ecologice din Europa, oierii români trebuie sa intervină structural pe câteva coordonate:

• Să certifice pe standardul F.S.C. păduri private sau publice ca să obțină materie primă certificată: F.S.C. (Forest Stewardship Council) ca procedură de certificare a pădurii ia în calcul armonizarea a trei dimensiuni – ecologică, socială și economică, în beneficiul oamenilor și naturii, iar respectarea acestor principii este garantată de evaluări independente ce presupun un proces participativ și transparent;
• Să certifice ecologic fermele de ovine;
• Să revitalizeze industria de cardare din România prin punerea în funcțiune a miilor de instalații de cardare existente astăzi în țară;
• Să creeze parteneriate cu proiectanți și constructori de case ecologice;
• Să creeze un site de comunicare cu publicul interesat pe acest subiect extrem de important din punct de vedere agrocultural și economic;
• Să construiască o casă ecologică pilot pentru activități demonstrative gen fermă pedagogică cu clase de copii;
• O industrie complementară izolanților de oaie este cea a lanolinei, utilizată ca bază pentru creme în sectorul medical. Cum în procesul de spălare a lânii rezultă lanolină se poate ușor organiza o industrie artizanală separată pentru acest tip de produs.Paralel cu industria izolanților de lână avem industria fertilizanților floricoli din lână de oaie și evident industria textilă care trebuie lansate sau revigorate.În tot acest ansamblu lipsește vocea Ministerului Agriculturii, care doarme evident pe acest subiect de 27 de ani și este bine sa nu vorbim prea tare ca sa îi trezim din somnul rațiunii.

  Avram Fițiu, http://www.avramfitiu.ro/