Despre Paştele Evreiesc cu doamna Betty

• publicat la: 7 April 2017
Despre Paştele Evreiesc cu doamna Betty

Locuim într-un oraş multietnic în care fiecare neam îşi respectă cu sfinţenie sărbătorile religioase. Deşi redus ca număr, cultul mozaic este şi el prezent în Carei. Pentru cei care doresc să afle mai multe detalii despre cum sărbătoresc ei Paştele  vă oferim în continuare un material scris de  cineva din această comunitate. Doamna Betty a fost deosebit de amabilă şi ne introduce în atmosfera de sărbătoare…..

Anul acesta, Paştele  începe pe 10 aprilie seara cu sederul si ţine până pe data de 18 aprilie inclusiv.  Una dintre sărbătorile evreiesti cele mai respectate, Pesach este o sărbătoare de origine biblică care marchează sfârşitul sclaviei evreilor in Egipt, acum peste 3000 de ani, si nasterea natiunii evreiesti.

Este o sărbătoare de opt zile, care include două zile speciale de sărbătoare la inceput si două la sfârsit. In timpul celor opt zile mâncăm matzah si ne abtinem de la toate produsele făcute cu drojdie, pentru a comemora pâinea nedospită pe care au mâncat-o evreii când au plecat din Egipt, deoarece nu au avut timp să lase aluatul să crească. Toată mâncarea dospită din casă trebuie căutată  si vândută sau distrusă inainte de inceperea sărbătorii. In primele două seri de Paste, se tine un Seder în timpul căruia se repovesteşte istoria evreilor care au plecat din Egipt pentru a-si obtine libertatea.

Aceasta poveste se citeşte din Haggadah, o culegere de pasaje din Torah si din scrierile rabinilor, care descriu exodul din Egipt. In timpul Sederului, se beau patru pahare de vin si se mănâncă marror, ierburi amare. Marile personalitati care au pus bazele spirituale ale poporului evreu sunt Avraham si Sarah, fiul si nora lor, Isaac si Rebecca, si fiul si nurorile acestora, Iacob, Rachel si Leah. Din Iacob, Rachel si Leah s-a dezvoltat o familie de 70 de persoane care, in urma unei foamete in Israel, a fost fortata sa se refugieze in Egipt.

Aici, aceasta familie a crescut si a prosperat intr-o asemenea măsură încât evreii au ajuns să fie priviti ca o amenintare de către gazdele lor egiptene. Respectul si admiratia acestora s-au transformat in ură  şi in final, într-un program organizat de sclavie si opresiune. După o serie de amenintari ale lui Moise neluate in seama de către Faraon, amenintari care au avut ca rezultat cele Zece Plăgi, Dumnezeu a eliberat o natiune, provenită dintr-o familie care avea la origine 70 de persoane. Sapte saptamani mai tarziu, aceasta natiune nou creata primea Tora pe Muntele Sinai.

In timpul unei mese speciale de Pesach, numită Seder, se citeşte Haggadah. Haggadah este povestea nasterii evreilor ca popor. Ea tratează în principal evenimentele din Egipt, care au dus de la sclavie la libertate, dar acopera si intreaga perioada de la Avraham la daruirea Torei pe Muntele Sinai.

Se poate spune ca Haggadah este certificatul nostru national de nastere. Mai mult decat un document istoric, ea vorbeste despre idealuri si valori care constituie esenta constiintei si identitatii noastre nationale. Cuvantul haggadah inseamna a spune sau a relata. Haggadah este o naratiune vie, asezata in contextul unui dialog intre parinti si copii. Pesach, cu Haggadah in centru, spune fiecarui evreu trei lucruri: cine este, de unde a venit si ce reprezinta.

Mesajul inerent in Haggadah este ca identitatea si continuitatea evreiasca se bazeaza pe incurajarea copiilor de a pune intrebari – si pe pregatirea parintilor de a da raspunsuri logice si competente. In iudaism, a fi erudit, învăţat si intelept nu este un scop in sine, ci este un mod de viaţă. Cuvântul “Pesach” poate fi despartit in două cuvinte: Peh (gura) si Sach (a vorbi). Aceasta ne aminteste că desi porunca de a ne aminti de Exod se aplica “in fiecare zi din viata noastra” (Deuteronomul 16:3), totusi, de Pesach nu este de ajuns să ne amintim, ci trebuie să spunem povestea exodului si să “vorbim” despre ea pe îndelete.

Există şapte mitzvoturi diferite pe care le aplicam la Seder. Primele doua rezultă direct din Tora iar celelalte provin de la rabini: 1) povestirea Exodului; 2) mancatul de matzah; 3) mâncatul marrorului (a ierburilor amare); 4) mâncatul Afikomenului (o bucata de matzah suplimentara pentru desert, ca amintire a darului de Pesach); 5) spunerea Hallel-ului (Psalmi de laudă); 6) băutul a 4 pahare de vin (se preferă vinul, dar este permis si sucul de struguri); 7) simularea unor acte de libertate si aristocratie – şezutul pe o perniţă si statul întins în timp ce mâncăm şi bem.

Aşa cum am făcut de fapt şi eu pentru voi….este doar pentru cine intereseaza această minunată sărbătoare a neamului meu!

Cu această ocazie  doresc tuturor prietenilor meu de rit mozaic     ברכת חג פסח שמח שלוחה אליכם,מלא אור, שמחה, בריאות ואושר – לכם ולבני ביתכם

 

comentarii

de Betty Weinberger la 7 April 2017 - 21:36

Multumim d-nei Ciuta pentru interesul deosebit acordat acestei minunate sarbatori a neamului evreiesc,pentru noi a fost un gest emotionant ca cineva sa manifeste interes si pentru cei de rit mozaic asa cum suntem si noi,inca odata sa fiti sanatoasa si sa auzim numai de bine.

de Buletin de Carei la 8 April 2017 - 13:38

Careiul este un oras multietnic si deci este normal sa acorzi atentie fiecarei comunitati cu tot ce presupune aceasta. SA AVETI PARTE DE SARBATORI FRUMOASE!

de Abdon la 10 April 2017 - 10:07

O mica greseala, Sarbatoarea Azimilor se praznuia 7 zile ( Lev. 23:5-8), 8 zile era Sarbatoarea Corturilor.

Lasati un comentariu