Profesorul Carol C. Koka și-a lansat două cărți

• publicat la: 26 April 2017
Profesorul Carol C. Koka și-a lansat  două cărți

Luni, 24 aprilie, 2017, în sala multimedia de la Biblioteca Județeană, profesorul Carol C. Koka și-a lansat alte două cărți: ”Primăvara sufletului” apărută la Editura Profundis în 2016 și ”Anecdote, replici spirituale și întâmplări amuzante cu mari personalități ale istoriei și culturii”, apărută la Editura Citadela în 2017.

Despre noile apariții editoriale au vorbit scriitoarea Loredana Știrbu, președinta Cenaclului Cronograf, omul de cultură Voicu D. Rusu, jurnalistul Ioan Anițaș, președintele Cenaclului literar Afirmarea, dr. Aurel Pop, directorul Editurii Citadela și dr. Viorel Câmpean. Evenimentul a fost moderat de directorul adjunct al Bibliotecii Județene Satu Mare, Paula Horotan.

Cărțile profesorului Carol C. Koka au fost bine primite, așa cum sunt primite și articolele sale care apar în publicația online ”Actualitatea sătmăreană”, al cărui redactor este. În poeziile sale autorul surprinde în primul rând prin sensibilitate. Vorbitorii au scos în evidență și preocupările autorului, care depășesc granițele imaginarului, coboară în timp, cercetând unele întâmplări amuzante din viața unor personalități ale istoriei și culturii. ”Cartea cu Anecdote este o carte în care autorul a investit cu pricepere și migală cunoștințele dobândite, atât ca profesor de istorie, cât și ca om dăruit cercetării” (Aurel Pop).

Referindu-ne la cartea de poezie putem spune că poetul Carol C. Koka, s-a așezat la masa de scris și prin vers ne-a redat frumusețile vieții, ca mai apoi, peste ele să sufle duhul înțelepciunii. Cuvântul autorului devine uneori chiar filosofic, dar împletit cu multă gingășie, ceea ce ne face să simțim viața cu toate pulsațiile ei: ”Urcăm mereu un munte/Al vieții noastre munte/Pe cărări bătute adesea/De ploaie și de vânt/Și rar luați în seamă./Odată ajunși pe culme/Mai stăm și cugetăm”.(Drumul vieții).

Poezia profesorului Carol C. Koka are un ritual complex, bogat în inspirații variate, pătrunde profund în pulsațiile vieții și fluxul conștiinței, are un stil aparte și liber: ”Un poet zicea că viața/E un teatru plin de vise/Ce-n culori ni se arată/Străbătând alei vrăjite” (Viața în vis).

Poezia de ieri e remarcată de autor cu sinceritate, iubire și blândețe: ”Poezia de ieri/Mă încântă și azi/E floarea iubirii curate,/Ce-i cântă și îngerii drepți,/E un cântec fragil/Precum floarea de mai” (Vraja poeziei).

O realitate sufletească bântuie întreaga carte, o individualizare lirică, cu tipuri și forme stilistice proprii ce oferă o viziune largă asupra destinului uman și o definește artistic, delimitându-i sensibilitățile umane: ”Omul cu capul gândește/Gândirea pe om îl definește: /Deci, să cugetăm frumos/Și să trăim prin urmare/Un destin mereu luminos”. (Destin). ”Adevărul mi-a fost întotdeauna/Icoană și crez pe acest pământ”(Adevărul).

Asupra cărții mai plutește și o aură de basm și de legendă încărcată de povești adevărate puse în slove sfinte, mesaje de o înaltă ținută prin care autorul transmite cititorului dulci amintiri: ”Privesc și acum în depărtări/La anii copilăriei mele/La bunicii mei cei buni,/Cireșul falnic mi-l amintesc/Doi duzi ce străjuiau semeți/O curte ce-mi părea atunci/Desprinsă parcă din povești”. (Bunicilor mei).

Autorul vorbește cu glasul vieții, glasul istoriei în cărțile lui anterioare, intre poetul Koka și scriitorul Koka există o continuă comunicare, raza gândurilor plutește în liniște și odihnă. Și cerul și-a împrăștiat norii care au zburat peste orașul poetului, iar peste satul bunicilor visul a fost liber în călătoriile lui. Faptele s-au transformat în metaforă, unde norii au coborât în taină. Natura a pus stăpânire pe sufletul poetului. Iarna cu fulgi mari și rari, toamna ce făurește tablouri minunate și izvoarele ce șoșotesc. Totul în poezia poetului e presărat cu exprimări care împletesc o simbolistică aparte, discretă, ce îți trezește amintiri, gânduri și emoții. Iată marile ecuații ale poeziei poetului. Toate trec printr-un unghi estetic, el stăpânește arta de a intui cu sensibilitate și rafinament, stări și întâmplări pe care le așează ordonat și cu talent în vers: ”E toamnă târzie/E noiembrie în calendar/E vremea amintirilor trecute/Păstrate într-un mic sertar” (Toamnă târzie). ”Primăvara e un anotimp de vis/Ce din cer la noi coboară/Intonând un cântec lin/Ce deșteaptă flori de crin”(Început de primăvară).

Poetul mai abordează și străvechea problematică a umanității, moartea, trecând-o prin ritmuri folclorice, ne introduce în adevăratul univers al vieții: ”În rai te simți bine oricând/E locul de unde s-a alungat suferința/E tărâmul zilelor eterne/Fără umbre și nopți demente”. (În rai).

Dragostea față de mamă este simțită în plinătatea nuanțelor, plină de grație. Poetul vede în iubirea de mamă o revelare a luminii ceea ce dovedește profunzimea sentimentelor, sensibilitatea autorului devine colorată cu însemnele simbolismului: ”Chipul tău drag ca soarele  răsare/Tu afișezi mereu un zâmbet fericit/De dragul tău închin poeme/Cu-n suflet cald și mulțumit”(Mama).

Profesiunea de dascăl i-a adus autorului mari satisfacții, desigur printr-o muncă neobosită. În scrierile lui găsești un spirit inteligent, pătrunzător, iubitor de bine. Dumnezeu ne-a dat cuvântul iar autorului harul și talentul. Înțelepciunea poetului e plină de dragoste, o pătrundere în fiorul artei. Din poemele sale nu lipsesc nici motivele patriotice: ”Sub bolta falnicilor stejari/Dorm ale secolelor noastre istorii/Ale strămoșilor mărețe fapte/Înscrise în vestitele cronici” (Din istorie).

integral pe actualitateasm.ro

Lasati un comentariu