Să nu uităm. 15-17 mai 1848. Marea Adunare de la Blaj

• publicat la: 17 mai 2017
Să nu uităm. 15-17 mai 1848. Marea Adunare de la Blaj

15 -17 mai 1848. Adunarea românilor de pe Câmpia de la Blaj. Zilele în care Avram Iancu a intrat definitiv în inimile și în conștiința românilor.
Avea 24 de ani, când conducea mulțimile pe Câmpia Blajului și apoi Armata Moților.
Avea vitejia din neam, că doar  bunicul lui fusese frate cu Horea.

Pe acea Câmpie a Libertăţii, Avram Iancu s-a adresat în principal oamenilor de rând care sufereau crunt de pe urma iobăgiei. Pe atunci, românii suportau cu greu statutul în care erau obligaţi să trăiască. Pe lângă faptul că aurul şi lemnul Apusenilor se scurgeau spre Pesta, erau obligaţi să muncească fără bani pe moşiile nenumărate ale grofilor. Moţii care posedau car şi vite de jug trebuia să plătească taxe foarte mari, la fel şi dreptul de a folosi moara din sat. Românii nu aveau voie să pescuiască sau să vâneze. Dreptul de a vinde băuturi alcoolice aparţinea tot domeniilor nemeşeşti. Moţii care voiau să crească porci sau să se ocupe de stupărit, trebuia să plătească anual o taxă peste puterile lor.

Astfel că Avram Iancu se adresa participanţilor la Marea Adunare spunând: „Uitaţi-vă pe câmp, românilor suntem mulţi ca cucuruzul brazilor, suntem mulţi şi tari”.

Pentru a împiedica adunarea de la Blaj guvernatorul Transilvaniei a trimis la Blaj armată, compusă din infanterie, cavalerie şi artilerie, şi a ordonat arestarea lui Alexandru Papiu-Ilarian şi a lui Ioan Buteanu, care se aflau la Sibiu. Podurile mobile peste Someş, Arieş, Mureş şi Târnave au fost scoase din funcţiune pentru a se împiedica venirea maselor ţărăneşti la Blaj.

La Sibiu, unde se concentraseră mulţi dintre conducătorii mişcării revoluţionare a românilor, s-a ţinut la 26 aprilie / 8 mai o conferinţă a reprezentanţilor burgheziei şi ţărănimii. Participau, între alţii, Simion Bărnuţiu, Timotei Cipariu, Alexandru Papiu-Ilarian, Ioan Buteanu, precum şi August Treboniu Laurian şi Constantin Roman, reveniţi din Ţara Românească, unde erau profesori.

S-a aprobat un proiect de program elaborat de Bărnuţiu, compus din trei articole: proclamarea naţiunii române, depunerea jurământului naţional şi protest contra „uniunii” cu Ungaria.

La Marea Adunare Naţională de la Blaj, din 1848, au participat circa 100.000 de români de pe întregul teritoriu al Transilvaniei. Potrivit aprecierii învăţatului sas Stephan Ludwig Roth, inimile ardelenilor au început să bată puternic, la unison, cu inimile româneşti de la Bucureşti şi Iaşi. În primele ore ale dimineţii de 3/15 mai 1848 a avut loc ceremonialul de constituire a Adunării Naţionale: alegerea celor doi preşedinţi – Andrei Şaguna şi Ioan Lemeni, episcopii ortodox, respectiv unit.

A doua zi, Adunarea a adoptat „Petiţia Naţională”, program al Revoluţiei Române din Transilvania: „Naţiunea română, răzimată pe principiul libertăţii, egalităţii şi fraternităţii, pretinde indipendinţa sa naţională în respectul politic ca să figureze în numele său ca naţiune română, să-şi aibă reprezentanţii săi la dieta ţării în proporţie cu numărul său, să-şi aibă dregătorii săi în toate ramurile administrative, judecătoreşti şi militare în aceeaşi proporţiune, să se servească cu limba sa în toate trebile ce se ating de dânsa, atât în legislaţiune, cât şi în administraţiune. Ea pretinde în tot anul o adunare naţională gene­rală”. Adunarea de la Blaj a contribuit decisiv la desăvârşirea programului revoluţionar comun al tuturor românilor.

Cele 16 articole ale sale cuprindeau printre altele: naţiunea română se declara independentă şi cerea reprezentare proporţională în Dieta; se proclama independenţa Bisericii române şi egalitatea ei cu celelalte Bi­serici din Transilvania; se cerea desfiinţarea iobăgiei, fără nici o despăgubire din partea ţăranilor iobagi; se hotăra formarea unei gărzi naţionale a românilor; alte revendicări solicitau drepturi şi libertăţi democratice; românii protestau şi faţă de „uniunea” Transilvaniei cu Ungaria.

Cei prezenţi au scandat „noi vrem să ne unim cu ţara”, dar, din păcate, unirea tuturor românilor într-un singur stat încă nu era posibilă. Pe data de 5/17 mai 1848 s-a format Garda naţională a românilor, iar adunarea s-a încheiat în entuziasmul tuturor, după ce se hotărâse formarea a două delegaţii, care să prezinte împăratului habsburgic şi Dietei din Cluj revendicările românilor din Transilvania.

Nimic n-a mai fost la fel după 1848 în Ardeal. Românii au căpătat dreptul de liberă circulație, dreptul de a intra în orașe, au fost dezlegați de iobăgie si, în general, nu mai trebuiau să ceară voie pentru orice. Intr-un cuvant, au căpătat și ei niste drepturi, nu au mai fost atât de asupriți.

…..

La moartea lui Avtam Iancu  au bătut Clopotele în Apuseni trei zile și trei nopți. 36 de preoti au tinut slujba de înmormântare.
Coloana de oameni care au vrut să îl conducă pe ultimul drum era de la Țebea până la Baia de Criş, până acolo se întindeau căruțele si până în fiecare localitate care se învecina cu locul unde avea să-si petreacă somnul veșnic iubitul lor Crăișor. Zeci de kilometri de oameni.

De atât a fost nevoie: de UN OM. Un singur om a reuşit să mobilizeze mulţime de  oameni, îmbrăcând cămașa mortii, cum el însuși spunea. Si care avea să facă auzit şi glasul românilor.

.

Fraţi români din lumea-ntreagă
Tresăriţi în gând de dor
Şi cântaţi un imn de slava
Pentru Craiul Munţilor
.
O, Hristoase, ne fereşte
De duşmani şi de păgâni
Şi presară a Ta pace
Mult dorită de români.
.
https://www.youtube.com/watch?v=wHFtnmOhMYk

comentarii

de unio la 18 mai 2017 - 19:40

Ion Buteanu, mai 1848, adunarea de la Blaj:

Ungurii vor „unio”! Știți ce vrea să zică „unio”? Că până acum ne-au încălecat pe păr, iar acum vor să pună și șaua pe noi!

de protestatarul din umbra la 22 mai 2017 - 21:47

Itoria nu-i va ierta nicodata pentru tratamentul aplicat romanilor dar poate bunul dumnezeu se va indura de ei.Cum au putut ungurii sa intre in biserica atitea secole si sa nu iteleaga esenta crestinismului IUBESTE APROPELE TAU CA PE TINE INSUSTI.

de unio la 23 mai 2017 - 07:17

22 mai 21:47
Foarte simplu: dispretul fata de alte etnii, inoculat de sovinismul cultivat prin sistemul educational, i-a facut sa nu-i considere „aproape” pe ceilalti. Iar daca nu era „aproape”, era permis sa nu-l iubeasca!

Lasati un comentariu