Omagiu adus prizonierilor români decedați în Franţa în Primul Război Mondial. Moţii care au luat parte la Bătălia de la Marna

• publicat la: 3 June 2017
Omagiu adus prizonierilor români decedați în Franţa în Primul Război Mondial. Moţii care au luat parte la Bătălia de la Marna

Primul Război Mondial încheiat în anul 1918 a  presupus, pe lângă binecunoscutele decizii şi consecinţe de ordin politic, şi o serie de drame pentru naţionalităţile europene printre care şi românii.

Soldaţii  români aflaţi sub dominaţie străină  au fost obligaţi să participe în acest război luptând pentru interesul statului din care făceau parte: militarii români aflaţi în armata austro-ungară sau cei încadraţi în armata ţaristă, provenind din Basarabia. Prizonierii români din armata austro-ungară îşi vor constitui însă propriile formaţiuni de luptă pentru alipirea teritoriilor lor la România.

O statistică deosebit de importantă referitoare la participarea românilor din Imperiul Austro-Ungar la Primul Război Mondial apare în  anul 1922  la Sibiu. Este vorba despre Jertfele Românilor din Ardeal, Banat, Crişana, Sătmar şi Maramurăş în Războiul Mondial a lui Teodor V. Păcăţian. Aici se află o serie de date referitoare la 22 de judeţe, cu 40 de comune urbane şi 4.183 comune rurale.

Lucrarea a fost începută, după spusele autorului, încă din timpul războiului, în 1915  şi avea menirea să evidenţieze, în cazul unei victorii a Austro-Ungariei, faptul că românii şi-au făcut datoria faţă de împărat şi de data aceasta, urmând să fie cerute, în acest context, o serie de noi drepturi naţionale.

Ulterior, au fost elaborate nişte chestionare de către Asociaţiunea românească din Sibiu, destinate preoţilor greco-catolici şi ortodocşi din fiecare localitate românească din Imperiu. În anul 1921 are loc o nouă adunare a Asociaţiunii la Cluj. Sub administraţia românească, datele vor fi culese cu ajutorul prefecţilor şi subprefecţilor judeţeni, obligaţi să împartă primăriilor din satele şi oraşele judeţului respectiv câte un tabel nominal pentru întocmirea situaţiei locale.

Pe lângă acestea, a mai fost cerut şi un scurt raport privind ciocnirile interetnice din toamna anului 1918. Din populaţia de 2.979.614 români din aceste zone, au participat la partea activă, ca soldaţi de front, 449.796 de persoane, iar pentru servicii auxiliare au participat 34.578. Au murit pe câmpul de luptă 42.739 de persoane şi în închisoare, prizonierat sau în spitale, din pricina rănilor, 11.275; a existat un număr de 24.406 de invalizi de război, precum şi un număr de 37.898 de răniţi vindecabili, dar şi un număr de 29.839 de persoane date dispărute.

În urma acestora au rămas 38.630 de văduve şi 79.226 de orfani. Cât priveşte statutul celor plecaţi pe front, un număr de 6.547 aveau ocupaţii intelectuale, 14.668 erau comercianţi şi meseriaşi, iar 468.329 – plugari şi muncitori.

Despre martiriului soldaților români decedați în captivitate în Marele Război a fost organizată  sâmbătă, 3 iunie, la Primăria din localitatea franceză Soultzmatt, cu sprijinul Institutului Cultural Român Bruxelles, o conferinţă dedicată acestui subiect de către profesorul universitar Florin Ţurcanu.  Alături de istorici și experți din Alsacia și Lorena, profesorul Florin Ţurcanu va transmite autorităților franceze o comunicare despre situația Regatului României în preajma Primului Război Mondial, contextul socio-politic intern şi internaţional, perioada de neutralitate în vara anului 1914, campaniile din 1916 şi 1917 şi ocupaţia Puterilor Centrale.

Potrivit eclar.ro,  678 de soldați români sunt înhumați în Cimitirul Militar Român din Soultzmatt, singura și cea mai mare necropolă militară românească din Franța, construită chiar pe locul lagărului german și sfiinţită de Regele Ferdinand și de Regina Maria, la 9 aprilie 1924.

“Soldaţi Români! Departe de patria voastră pentru care voi v-aţi jertfit, odihniţi-vă în pace, aureolaţi de glorie, în acest pământ, care nu vă mai este străin”, scrie pe una dintre plăcile comemorative de marmură, la dorinţa Reginei Maria.

Programul este inițiat de Primăria din Soultzmatt și de Consulatul General al României la Strasbourg și aduce un omagiu soldaților români căzuți prizonieri în noiembrie 1916, în luptele din zona Predeal, și deportați în taberele de muncă din Alsacia și Lorena. 2344 de soldați români au murit în captivitate din cauza torturilor, frigului, înfometării, muncilor istovitoare, lipsei de igienă și de asistență medicală.

Memoria prizonierilor români va fi omagiată în ceremoniile militare și religioase din 3 și 4 iunie. Colecția privată a localnicului Patrick Fleck din Soultzmatt, ce conține obiecte, amintiri din război și lucruri personale ale prizonierilor, va fi expusă cu sprijinul Serviciului de arhive. La căderea nopții, în Cimitirul Militar Român, un spectacol de lumini și sunet, printre crucile identice, multe rămase fără nume, invită la reflecție despre datoria de a păstra memoria istorică nealterată.

Florin Ţurcanu este profesor de istorie contemporană la Universitatea din Bucureşti – Facultatea de Ştiinţe Politice, şi cercetător la Institutul de Studii Est-Europene din București.

Printre soldaţii români care au luptat în Franţa în Primul Război Mondial se află şi înaintaşii sătenilor din Marna Nouă, localitate aflată la 4 km de Carei. De fapt şi numele localităţii se trage de la Bătălia de la Marne la care au participat direct  moţii din Mărişel stabiliţi ulterior în câmpia Careiului.

Bătrânii povestesc că Ştefan Rus, cel care a întemeiat  satul  Marna Nouă de lângă Carei şi a fost primul primar,  a luptat în Franţa pe râul Marne, în primul război mondial iar  acolo un moşier i-ar fi promis pământ pentru moţii săi. Mărişenii au refuzat să meargă în Franţa şi au preferat să folosească pământul din zona Careiului  obţinut în urma Reformei Agrare din 1921.

Buletin de Carei

Lasati un comentariu