Poemul zilei: Horia

• publicat la: 3 June 2017
Poemul zilei: Horia

de jos
te-ai ridicat, pietros, viforos,
pentru moţi,
pentru cei săraci si goi, pentru toti…
si-ai despicat în două istoria,
ţăran de cremene,
cum n-a fost altul să-ti semene,
Horia!

te-ai desprins aspru din gloată,
cu-obraji supti,
cu ochi crunti,
să lupti,
să-nfrunti
din sălbatecii-ti munti:
oştile craiului, temniţa, roata…

vrut-ai să spinteci pe munti, pe văi,
largi, netede, slobode căi,
pentru ai tăi,
cei mâncati de străini, despuiati
de biruri, de zbiri,
de rele-orânduiri…
si uitati
de regi si-mpărati…

pân’la Bălgrad pe roată,
uimind călăi, nemeşi, gloata,
ti-a bătut neschimbat, sub tundra săracă,
aceeasi mare, neînfricată inimă romano-dacă..

duhul tău trăieste încă treaz în munti
si va trăi dârz cât vor domni peste moti
zbiri crunti
si mişelnici despoţi…

urias domn,
pe-al adâncurilor noastre sfâsiat somn,
pe-al răzmeritelor roşu praznic, –
mai rosi-vei oare vreodat’, năpraznic,
acestui neam, viaţa si istoria –,
tu,
munte,
al vrerilor nostre celor mai crunte,
Horia?!…

ARON COTRUŞ   1891-1961

            Născut la poalele unui deal, luat ca sprânceană protectoare a satului Haşag din fostul judeţ Târnava Mare, la 2 ianuarie 1891, în zodia Capricorniană, ca al doilea copil din cei nouă ai preotului Aron Cotruş – 1864-1933 şi preotesei Ana – 1866-1918, poetul Aron Cotruş avea să se reîntoarcă pentru totdeauna sub pâlpâirea satului Lupu din comuna Cergăul Mare şi pe coridoarele Şcolii Ardelene din Blaj mult mai târziu după moarte, după aşa-zisa revoluţie din 1989, când scriitorul Ion Mărgineanu, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România,  face din cele trei localităţi, la care se adăugaseră şi Alba Iulia, bibliotecile publice, un Pantheon al renaşterii unor virtuţi, de promovare a valorilor culturale, literare româneşti, dedicându-i marelui înstrăinat şi desţărat Colocviile de literatură „Aron Cotruş – zeul devorat de propriile-i năzuinţi”, devenite un simbol al recuperării unei moşteniri extraordinare.

Sunt ani de-atunci. La Casa de Cultură din Blaj – sub pâlpâirea plăpândă a unor lumânări precum retezatele buchete de flori, a inimoşilor Mircea Cenuşă (Dumnezeu să-l odihnească în pace acolo pe coama unui deal din Alba Iulia, împingând mereu tăcerea spre lumină), Ion Buzaşi, Dan Dorin, Ana Hinescu, Silvia şi Ioan Pop, profesori şi invitaţi, poeţi şi critici literari, profesori de la şcolile blăjene, rude ale aniversatului cărturar, s-au auzit răspicat primele sinteze cotruşiene, chemarea de-a face din această întâlnire un mod de înţelepciune şi demnitate prin care Aron Cotruş, patriotul, publicistul, poetul, traducătorul, editorul, luptătorul să resimtă dimensiunile propriei valori. 

Lasati un comentariu